8,749 matches
-
studiu aprofundat, trebuie recunoscut efortul remarcabil al liderilor Comunității Evreilor din România în încercarea de a asista familiile celor aflați în detașamente „exterioare” de muncă, rămase fără protecție. Ajutorul acordat lua forme diverse, de la donarea de alimente până la încercarea de transferare din detașamente exterioare în detașamente locale a celor ce proveneau din familii aflate în situații de risc. Există o amplă documentație pe această temă, ce poate fi studiată în arhivele Federației Comunităților Evreiești din România. Evreii repartizați la muncă în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de inapți este normal, că neamul evreesc a degenerat ca fizic” (doc. nr. 25). Concluzia formulată exprima mai degrabă așteptarea ca sistemul muncii obligatorii să fie înlocuit cu purificarea etnică: „Ca încheiere a acestui studiu, repetăm părerea că, soluția radicală - transferarea tuturor evreilor peste Nistru și Bug, este oportună și posibilă” (doc. nr. 25). Un alt document din aceeași perioadă, redactat de Marele Stat Major, Secția a II-a, către Președinția Consiliului de Miniștri, atrăgea atenția asupra faptului că, „prin întrebuințarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
creștini sau în instituțiile românești, cum insinuiază și se presează; să fie liberi, pentru ghetto sau: - În caz de epidemii grave, să fie chemați pe timp limitat, - durata acestor epidemii. Ca încheiere a acestui studiu, repetăm părerea că, soluția radicală - transferarea tuturor evreilor peste Nistru și Bug, este oportună și posibilă. ȘEFUL DE STAT MAJOR CDT. 3 TERIT. COLONEL, V. Mancaș 3 Oct. 1941 Galați ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 144, dosar 2410, filele 400-407. Document nr. 26 No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie...” Legea prevede că în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu mai putea să fie supravegheați în bune condițiuni, din care cauză mulți dintre evrei umbla fără rost prin sat și chiar plecau fără voe prin orașul Brăila unde au fost prinși de jandarmi și trimiși Detașamentului prin serviciul de transferare. În urma intervențiilor făcute atât de noi cît și de Prefectura Județului Brăila, către sfârșitul lunei Mai 1943, s’a construit la marginea satului Voinești câteva bărăci unde au fost cazați o parte din evrei, iar altă parte au rămas cazați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreaga țară, sau Comunitatea evreilor să înființeze orfelinate în orașele din Basarabia și Bucovina pentru ei. 3) Bătrâni și cei ce nu pot să muncească să se întrețină, să fie îngrijiți în azile înființate și întreținute de Comunitatea evreilor. 4) Transferarea să se facă până la trecerea Nistrului pe jos și cu căruțele (pentru a nu impieta transporturile militare); la Vest de Nistru cu calea ferată și mai jos. Se apreciază că operațiunea transferării ar dura circa 30 zile. 5) După transferare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
azile înființate și întreținute de Comunitatea evreilor. 4) Transferarea să se facă până la trecerea Nistrului pe jos și cu căruțele (pentru a nu impieta transporturile militare); la Vest de Nistru cu calea ferată și mai jos. Se apreciază că operațiunea transferării ar dura circa 30 zile. 5) După transferare să se facă de către comisii medicale trierea celor valizi între 18-45 ani, care după ce vor fi echipați să se organizeze în detașamente de lucru. 6) În Transnistria ar urma să rămână: - evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Transferarea să se facă până la trecerea Nistrului pe jos și cu căruțele (pentru a nu impieta transporturile militare); la Vest de Nistru cu calea ferată și mai jos. Se apreciază că operațiunea transferării ar dura circa 30 zile. 5) După transferare să se facă de către comisii medicale trierea celor valizi între 18-45 ani, care după ce vor fi echipați să se organizeze în detașamente de lucru. 6) În Transnistria ar urma să rămână: - evreii comuniști (lagărul Grosulova) total 619 evrei; - evreii polonezi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evacuați în Transnistria (numărul urmează a se stabili ulterior); - evreii deportați ca pedeapsă sau cu ordine speciale. Față de conjuctura politică și pentru a nu se da naștere la interpretări dăunătoare ordinei interne și relațiunilor noastre politice, se propune ca operațiunea transferării să se facă treptat și în ordinea următoare: - orfanii de ambii părinți sub 18 ani; - invalizii, veteranii și decorații din răsboaele României; - evreii din vechiul regat care întâmplător se găseau în Basarabia și Bucovina la evacuare; - familiile evacuate în Transnistria
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o redefinire a poziției În infrastructura instituțională europeană (Metcalfe, 2001). Sofisticarea organizațională de care ar fi avut nevoie Comisia a fost trecută pe locul doi de Încrederea Într-un model dominant de manageriere a politicilor - Metoda Comunitară (Monnet), ce presupune transferarea competențelor În domeniul politicilor de la nivelul național la cel european, participarea națională urmând să se facă simțită În etapa de implementare. Politica Agricolă Comună este un exemplu clar de aplicare a Metodei Comunitare (Metcalfe, 2001). Această metodă presupunea existența ulterioară
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și Consiliul de administrație se așteaptă, la rândul său, la câștiguri rapide și semnificative; angajații care, cu regularitate, abuzează de sistemele companiei și exploatează aceste slăbiciuni pentru propriile interese; societățile pe acțiuni importante, preluările și proiectele de dezvoltare care implică transferarea unor resurse semnificative și profituri pentru antreprenori, dar care implică riscuri majore care nu au fost în totalitate administrate; măsurile pe termen scurt precum depozitarea reziduurilor, evitarea unor verificări importante în domeniul siguranței sau exploatarea forței de muncă din țările
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Coroborarea ROF-ului entității cu Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, care se va concretiza în: 1. actualizarea ROF-ului; 2. actualizarea fișelor posturilor prin stabilirea atribuțiilor de serviciu pentru fiecare post; 3. constituirea Arborelui activităților la nivelul entității prin transferarea activităților pe structura compartimentelor din organigramă în vederea codificării acestora și stabilirii responsabililor cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor de lucru; 4. codificarea procedurilor de lucru și stabilirea persoanelor responsabile; 5. prioritizarea procedurilor operaționale de lucru în vederea stabilirii termenelor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și să nu încerce eliminarea totală a acestora, deoarece această acțiune poate conduce la apariția altor riscuri absolut neașteptate. Supravegherea riscurilor se realizează prin controlul intern, care este inițiat de organizație și se poate concretiza în acceptarea riscurilor, tratarea riscurilor, transferarea riscurilor sau încetarea activităților care provoacă riscurile. În „lupta” cu diminuarea riscurilor, controlul intern trebuie să fie flexibil, respectiv să dezvolte controlul în anumite zone sau să reducă controlul ce apare ca fiind excesiv, care complică procedurile și încetinește modul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și responsabilul cu aceste riscuri. Riscurile acestea reprezintă riscurile inerente la care se evaluează expunerea la risc, prin realizarea produsului dintre probabilitate și impact. Pentru stăpânirea riscurilor, proprietarul/responsabilul riscurilor trebuie să adopte o strategie de control, respectiv tolerarea, tratarea, transferarea sau încetarea activităților. Desigur, cel mai frecvent se adoptă strategia de tratare a riscurilor prin instalarea unui instrument de control intern, care este revizuit periodic pentru a evalua capacitatea acestuia de menținere a riscului în anumite limite. În urma evaluării periodice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizație, limitând nivelul amenințărilor. Orice măsură luată de organizație pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern”. Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activități: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunități. Capitolul 3. Managementul riscului 257 a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără să fie necesară luarea vreunei măsuri. În cazul unor riscuri, chiar dacă cu greu sunt tolerate, nu întotdeauna avem posibilitatea să acționăm datorită, spre exemplu, costului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
detectează unele mișcări realizate fără autorizație; controlul reciproc și încrucișat, care poate detecta unele tranzacții neconforme sau neautorizate; monitorizarea activităților de implementare care ne permit să detectăm anumite modalități practice pozitive care pot fi utilizate și în alte proiecte. c. Transferarea riscurilor Există riscuri pentru care cea mai bună soluție este transferarea lor. Această opțiune este benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale și poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terțe părți care să găsească
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
poate detecta unele tranzacții neconforme sau neautorizate; monitorizarea activităților de implementare care ne permit să detectăm anumite modalități practice pozitive care pot fi utilizate și în alte proiecte. c. Transferarea riscurilor Există riscuri pentru care cea mai bună soluție este transferarea lor. Această opțiune este benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale și poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terțe părți care să găsească o altă modalitate de asumare a riscului. Transferarea riscurilor se poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
bună soluție este transferarea lor. Această opțiune este benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale și poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terțe părți care să găsească o altă modalitate de asumare a riscului. Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc, fie pentru că o altă organizație este mai capabilă sau specializată în gestionarea unor astfel de riscuri. În general, nu se pot transfera riscurile legate de reputație, de brandul organizației, astfel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de toleranță agreate de organizație. Reacțiile la riscurile cu care se confruntă organizațiile pot fi: evitarea unui risc, ceea ce înseamnă retragerea din activitatea care a dat naștere riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern; transferarea riscului, care urmărește reducerea probabilității și impactului prin transferarea riscului sau a unei părți a acestuia unui terț, care, fiind specializat, îl poate administra mai eficient; acceptarea riscului, care înseamnă să nu iei nicio măsură ce ar putea să diminueze
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care se confruntă organizațiile pot fi: evitarea unui risc, ceea ce înseamnă retragerea din activitatea care a dat naștere riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern; transferarea riscului, care urmărește reducerea probabilității și impactului prin transferarea riscului sau a unei părți a acestuia unui terț, care, fiind specializat, îl poate administra mai eficient; acceptarea riscului, care înseamnă să nu iei nicio măsură ce ar putea să diminueze impactul și probabilitatea. Procesul de gestionare a riscurilor la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de existența riscurilor în munca lor, să nu ratăm nicio ocazie de implementare a ERM și numai astfel putem să considerăm că am realizat o comunitate a riscului în cadrul organizației. Grupul pentru dezvoltarea de noi idei, metodologii și căi de transferare, difuzare, împrăștiere a riscului în restul organizației, poate fi format din specialiști în IT, manageri de proiect, responsabili cu planificarea, accidente neprevăzute, situații de urgență, personal implicat în securitate, ofițeri de asigurare, auditori interni și externi; Trebuie să avem în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
nu exercită un efect advers asupra echilibrului cerere - ofertă; - sectorul respectiv este fragmentat, astfel Încât nu este nevoit să se confrunte frontal cu ceilalți concurenți stabiliți pe piață; - firma dispune deja de competențele și aptitudinile interne necesare. Fuziunile reprezintă tranzacții de transferare de acțiuni Între două sau mai multe corporații din care rezultă o singură companie; de obicei, fuziunile sunt „prietenoase” și se desfășoară Între companii de dimensiuni similare. Achizițiile constau În cumpărarea unei firme și Încorporarea sa În cadrul unei filiale sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ca ființă creată de Dumnezeu și plasată în imediata apropiere a omului, cu atât mai mult, are un rol foarte bine stabilit într-o carte a ordinii divine, care este întregul univers. Jan M. Ziolkowski rezumă potrivit această ecuație a transferării animalului din regnul său în cel al semnelor: "La fel ca și plantele sau pietrele prețioase, animalele sunt vocabularul unei limbi a creației prin care Dumnezeu comunică în formă materială ceea ce există în formă imaterială; ele sunt cuvinte în cartea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
câteva constatări și s-au tras următoarele concluzii referitoare la presa catolică din România: "De altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au sau pe care ar trebui să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]