4,948 matches
-
de abordarea - civilă sau penală - a unei situații de fapt, vinovăția presupune întotdeauna existența a doi factori care se interferează: factorul intelectiv și factorul volitiv. Factorul intelectiv - sau conștiința - este facultatea psihică prin care persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
armonioasă constituie premise importante ale calităților și trăsăturilor de caracter ale elevilor. Pornind de la ideea cunoscută că mișcarea este o necesitate pentru copii, care trebuie să sară, să alerge, să strige când sunt suscitați și că toate mișcările lor sunt trebuințele constituției lor, se poate constata că prin orele de educație fizică se contribuie la dezvoltarea funcțională a sistemului nervos, asigurând condiții favorabile pentru activități de natură intelectuală. De asemenea, educația fizică are un rol important în formarea și educarea unor
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
gândirea, percepția), posibilitatea redusă de dirijare și susținere a acestora prin efortul voinței. Se cunosc inconsistența, deseori absența motivelor care susțin activitatea copiilor, dificultățile întâmpinate de copil în stăpânirea stării emoționale, în controlul gesturilor și acțiunilor (determinate cu precădere de trebuințe imediate), dificultatea încadrării în viața colectivului. Unul din obiectivele educației fizice este să stimuleze dezvoltarea unor calități psihice și însușiri ale personalității cum sunt: stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, voința, perseverența, respectul față de semeni și față de adversari. Având în vedere
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
utilizarea în continuare a acestuia ca mijloc de bază al educației fizice școlare. Conținutul său trebuie dirijat însă în favoarea dezvoltării și lărgirii relațiilor de grup, educării unor calități, formării unor deprinderi și obișnuințe de comportare morală, lărgirii sferei motivelor și trebuințelor elevilor. Perseverența, răbdarea, curajul, subordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea regulilor stabilite pentru activitatea în grup, cinstea trebuie să fie principalele obiective în raport cu care se vor selecționa exercițiile și jocurile motrice, se vor stabili cerințe pentru efectuarea lor. Pe lângă
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
bazelor sportive, unde are loc alergarea . 1.2. Motive pentru practicarea joggingului Prezentarea unei liste de motive pentru practicarea joggingului nu ar face decât să repetăm foarte multe din informațiile expuse anterior. Fiecare individ efectuează o activitate plecând de la anumite trebuințe, având anumite motive șu urmărind să-și satisfacă anumite nevoi. O mare parte din anchetele efectuate în rândul practicanților de activități sportive de timp liber, din studiile și cercetările orientate pe implicarea populației în activități fizice sportive, evidențiază că cei mai mulți
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
în dezvoltarea sa, a fost, este și va fi mereu o ființa aflată în 28 http://en.wikipedia.org/wiki/Aquajogging Jogging de la A la Z II 137 permanentă competiție cu alte ființe (scopurile fiind variate și depinzând de necesități, trebuințe, valori etc.). Această tendință a omului de a-și compara forțele poate fi un bun motiv de a organiza competiții și în ceea ce privește joggingul acvatic. Fig. nr. 132 și 133 Competiție în jogging acvatic Studierea acestui concept ne-a adus în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
criză. Ele sunt raportate la anumite etape critice de vârstă; • tulburări de comportament de tip carențial, care sunt determinate de carențe afective sau materiale. Carențele, indiferent de natura lor, duc la insuficiențe care nu le satisfac copiilor în cauză nici măcar trebuințele elementare. Aceste insuficiențe determină tulburări de comportament; • tulburări de comportament de tip sociopatic. În acest caz, comportamentul deviant își are originea într-un eveniment extrafamilial cu influențe asupra individului. Tulburările de comportament pot apărea ca simple simptome în cadrul unor tulburări
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și operarea În această conceptie, fapt ce reprezintă o adevărată revoluție În actul de cunoaștere, o schimbare de structură a ințelegerii]. Totodată se modifică trebuințele, interesele, preferințele, are loc un proces de apropiere a intereselor de aptitudini, acestea din urmă devenind intuite ca atare de către copil prin caracterul valoric mai Înalt al produselor activitătții sale in competițiile școlare. Școala creează copilului condiții directe și indirecte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de deposedare al trebuințelor frustrante; sinceritatea răspunsurilor; adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de deposedare al trebuințelor frustrante; sinceritatea răspunsurilor; adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de deposedare al trebuințelor frustrante; sinceritatea răspunsurilor; adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : Extrapunitiveindividul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
obsesii. Impunitivepresupun trăirea sentimentelor de jenă și rușine. Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. b Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. c Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. b Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. c Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
să facă eficient procesul de învățământ. Școala este primul spațiu al medierii, un spațiu de trecere între familie si societate, între sine si celălalt, între propria sa viziune despre lume si viziunea celorlalți. Spațiul „intermediar”, de reflecție al medierii răspunde trebuinței de securitate a copilului. Frecventând școala, copilul trăiește prima mare încercare socială din viața sa, pentru că se desprinde tot mai mult de modelul părinților pentru a se lăsa modelat de școală, instituție cu un important rol formator. Copiii care din
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
beneficiul acestora. - care presupune, în toate cazurile, cooperarea între profesor și elevi și participarea acestora la căutarea soluțiilor, la distingerea adevărului de eroare; - care se folosește sub forma unor variante și/sau procedee selecționate, combinate și utilizate în funcție de nivelul și trebuințele sau interesele elevilor, în vederea asimilării temeinice a cunoștințelor, a trăirii valorilor, a stimulării spiritului creativ; utilizarea metodelor nu vizează numai asimilarea cunoștințelor; - care-i permite profesorului să se manifeste ca purtător competent al conținuturilor învățământului și ca organizator al proceselor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
relațiilor organism-mediu: structură-funcție; ontogenie- filogenie; diversitate-unitate; stabilitate- unitate; stabilitate-evoluție; dinamică- autoreglare etc. Situația problemă este o interacțiune cognitivă între subiect și obiect și are următoarele proprietăți: 1. Există anumite lacune în sistemul e cunoaștere al rezolvatorului (elevului). 2. Declanșează o trebuință de cunoaștere. 3. Activitatea este orientată către înlăturarea unei zone de incertitudine (necunoscut), descoperirea unor cunoștințe sau procedee de acțiune. Pentru rezolvarea situațiilor problemă apar patru momente fundamentale: 1. perceperea problemei ca atare și a primilor indici orientativi spre rezolvare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
normate: - priceperile (practice) constau în capacitatea de a efectua, cu o anumită rapiditate și precizie, diferite operațiuni componente ale unei tehnici de lucru; - deprinderile sunt comportamente automatizate, formate prin exerciții mai îndelungate, pe baza priceperilor dobândite; - obișnuințele sunt deprinderi devenite trebuințe prin educație. Prin urmare, formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor caracteristice diferitelor specialități agronomice are la bază activitatea independentă a elevilor, bazată pe exercițiu repetat, ceea ce formează esența acestui tip de lecție. Sunt verigi comune cu ale unei lecții combinate, presupunând
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
1843, „deși pe un teatru strâmt și cu mici mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul 2. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Majestății sale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul 2. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Majestății sale împăratul tuturor Rusiilor se obligă a menține și a face
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
stări și Dietă. Pentru înțelegerea raporturilor cu Ungaria, este semnificativ răspunsul pe care stările privilegiate ale Moraviei l-au dat în perioada apropiatelor lupte cu turcii regelui și Dietei: "cât timp nu știm ce pregătiri fac ungurii (...), nu socotim de trebuință să dăm ajutor Majestății Sale"163. În Provinciile Țărilor de Jos au funcționat Parlamente, sau Les Journées d'états, Landtage 164. În secolul al XV-lea adunările se convocau sub forma Statelor Generale și provinciale. Înainte ca ducele Burgundiei, Filip
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asigurând continuitate supremației stărilor. Pentru înțelegerea tabloului politic din acele vremuri, este semnificativ răspunsul stărilor în Dieta Moraviei, unde se menținea echilibrul de forțe intern, în preajma războiului cu turcii: "cât timp nu știm ce pregătiri fac ungurii ... nu socotim de trebuință să dăm ajutor Majestății Sale"; într-un mod la fel de echivoc răspundeau stările Bo-emiei scrisorii trimisă lor de Mihai Viteazul (1593-1601) la 2 februarie 1600, prin care solicita sprijin militar 356. Ales rege al Boemiei, Moraviei și Sileziei în condiții care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
actori sociali, dar diferența nu este substanțială, în esența lucrurilor și a naturii umane. Economicul, pare să ne spună Tiberiu Brăilean, nu este decît un mod de manifestare a condiției umane. Ca atare, nu putem să rezumăm totul la satisfacerea trebuințelor materiale și la calculul utilității maxime sau al optimului economic. Ceea ce se află dincolo de cadrul cererii și al ofertei este la fel de important ca și mobilul pur economic. Cum scria Wilhelm Ropke în A Human Economy: "Economia de piață nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cuprinzînd și explicînd nemăsurabilul. Nu voi spune că lucrarea bunului prieten Tiberiu Brăilean are valoare pentru că este utilă. Ar fi în dezacord cu filosofia pe care o împărtășim, străină de excesul utilitarist. Sisteme economice este o carte necesară și de trebuință intelectuală pentru că ne propune o reîntoarcere la valori necuantificabile și fără preț chiar și în producția, distribuția și consumul bunurilor și serviciilor. Tocmai pentru a păstra libertatea, trebuie să prețuim adevărul pare să fie mesajul ultim al acestei frumoase cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]