KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704

tumori < 2 cm și de 100% pentru tumori . Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Are acuratețe diagnostică de 90-100% [89]. Neoplasmul de cap de pancreas produce prin invazie o stenoză a CBP intrapancreatic sau a porțiunii imediat suprapancreatice, cu dilatare suprastenotică. Formațiunea tumorală pancreatică deviază frecvent spre medial calea biliară. Pancreatograma demonstrează o stenoză a ductului Wirsung la același nivel cu cea a CBP (semnului „dublului canal”) [31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
Este o tehnică imagistică neinvazivă care permite evaluarea tridimensională a arborelui pancreatico-biliar, parenchimului hepatic și structurilor vasculare [95, 107]. MRCP este o metodă mai bună decât CT în evaluarea anatomiei arborelui biliar și pancreatic și de asemenea, poate evalua masele tumorale intrahepatice. Are aceeași acuratețe ca și ERCP în diagnosticul cancerului pancreatic și în diferențierea acestuia de pancreatita cronică [95, 107]. Sensibilitatea și specificitatea MRCP în diagnosticul cancerului pancreatic este raportată ca fiind 84%, respectiv 97%, în timp ce a ERCP este 70

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
II;apariției obstrucției biliare la pacienții cu pancreatită cronică;ERCP oferă informații incomplete datorită obstrucției ductului pancreatic [108]. Ultrasonografia endoscopică Este o metodă performantă pentru diagnosticul cancerului pancreatic, chiar și a cancerului pancreatic mic (sub 2 cm). Poate evalua extensia tumorală locală, interesarea ganglionară și invazia vasculară, permițând astfel stadializarea bolii. Acuratețea în detectarea tumorii este de 85-100%, iar acuratețea pentru stadializarea bolii variază între 70-90% [109, 110]. În timpul ecoendoscopiei se poate efectua puncție aspirativă cu ac fin (FNA) care permite

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
comparativ cu CT spirală dinamică și ecoendoscopie. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) Ajută în diagnosticul diferențial dintre cancerul pancreatic și pancreatita cronică. Deoarece și leziunile inflamatorii pot determina uneori o captare crescută de fluorodeoxiglucoză la fel ca și cele tumorale, examinarea este grevată de posibilitatea apariției rezultatelor fals pozitive și îi limitează utilizarea. Radioimunolocalizarea tumorilor Utilizează imunoscintigrafia după administrarea de anticorpi monoclonali marcați (131I anti-CA 19-9 sau 131I anti-CEA) și se bazează pe existența unor diferențe cantitative și calitative ale

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
apariției rezultatelor fals pozitive și îi limitează utilizarea. Radioimunolocalizarea tumorilor Utilizează imunoscintigrafia după administrarea de anticorpi monoclonali marcați (131I anti-CA 19-9 sau 131I anti-CEA) și se bazează pe existența unor diferențe cantitative și calitative ale expresiei antigenice la nivelul țesutului tumoral față de leziunile benigne. Are utilitate practică redusă. Examenul radiologic toracic și abdominal Prezența calcefierilor în aria de proiecție pancreatică semnifică o pancreatită cronică, care este un factor de risc pentru cancer. Dispariția unor calcefieri preexistente ar putea sugera apariția adenocarcinomului

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
au individualizat două categorii morfologice: cancerul pancreatic mic și cancerul pancreatic precoce. Cancerul pancreatic mic este reprezentat de tumori cu dimensiuni sub 2 cm. Diagnosticul este facilitat de utilizarea tehnicilor imagistice performante (ecoendoscopie și CT spirală dinamică) și a markerilor tumorali. La peste 40% din pacienții cu cancer pancreatic mic există invazie capsulară, extensie extrapancreatică pe cale limfatică, venoasă și perineurală în momentul diagnosticului. Cancerul pancreatic precoce este cancerul cu dimensiuni sub 1 cm, limitat la epiteliu ductal, fără invazie parenchimatoasă. Diagnosticul

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
sau sângerări gastrointestinale oculte manifestate prin anemie. Perforația intestinală este rară. Icterul este simptomul comun prezent în toate tumorile periampulare și se însoțește de prurit, colurie și scaune acolice. La examenul obiectiv se constată prezența icterului și a anemiei. Masa tumorală palpabilă apare în stadii mai avansate. EXAMINĂRILE DIAGNOSTICE Examinările biologice sunt nespecifice. Se decelează creșterea bilirubinemiei cu predominanța fracțiunii conjugate, creșterea fosfatazei alcaline și gamaglutamiltranspeptidazei. Frecvent, există anemie feriprivă datorită pierderilor de sânge. Singurul marker tumoral asociat cu carcinomul intestinal

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
și a anemiei. Masa tumorală palpabilă apare în stadii mai avansate. EXAMINĂRILE DIAGNOSTICE Examinările biologice sunt nespecifice. Se decelează creșterea bilirubinemiei cu predominanța fracțiunii conjugate, creșterea fosfatazei alcaline și gamaglutamiltranspeptidazei. Frecvent, există anemie feriprivă datorită pierderilor de sânge. Singurul marker tumoral asociat cu carcinomul intestinal este CEA, dar valori crescute ale acestuia se întâlnesc doar în cazul tumorilor metastatice [54, 116]. Endoscopia digestivă superioară este metoda de diagnostic ideală, oferind posibilitatea prelevării de biopsii pentru examenul histopatologic. Stadializarea tumorii se face

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
stratul muscular și seroasă. Metastazele ganglionare regionale apar precoce. Invazia structurilor vasculare determină caracterul nerezecabil al tumorii. Metastazele peritoneale și metastazele la distanță (mai ales hepatice) sunt frecvente. Prognosticul adenocarcinomului intestinal se corelează cu rezecabilitatea, gradul de diferențiere histologică, interesarea tumorală a marginilor de rezecție și invazia ganglionară. Rezecabilitatea este de aproximativ 50%, cu o supraviețuire globală la cinci ani de 20-35%. În cazul tumorilor rezecabile, cu margini de rezecție negative, fără metastaze ganglionare forme moderat/bine diferențiate, rata de supraviețuire

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611

din vreme o investigație radiologică cu substanță de contrast [79]. Este citat în literatură și un caz cu totul deosebit, al unui pacient cu episoade de atacuri ischemice tranzitorii, la care după ecocardiografia transesofagiană a fost suspectată existența unei formațiuni tumorale atriale stângi; examenul IRM efectuat a pus în evidență existența unei hernii diafragmatice stângi [21]. Volvulusul gastric acut este o complicație rară a herniei diafragmatice congenitale și reprezintă o urgență chirurgicală. Este suspectat clinic și confirmat radiologic. Tabloul clinic constă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
au fost abordate pe larg la celelalte tipuri de hernii diafragmatice descrise anterior. TUMORILE ȘI CHISTELE DIAFRAGMULUI Tumorile benigne sau maligne cu punct de plecare diafragmatic sunt foarte rare. Diafragmul este afectat mai frecvent indirect, prin invazie de la o formațiune tumorală a unui organ din vecinătate (plămân, ficat, esofag, stomac etc.) sau de determinări secundare la nivelul seroaselor, care îl tapetează-pleurală sau peritoneală. ISTORIC Foarte puține informații se găsesc în literatură în legătură cu acest subiect, ceea ce ne arată raritatea unor astfel de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
leziuni cu care se face și diagnosticul diferențial al tumorilor diafragmatice. Distincția între acestea este de obicei foarte dificilă. Luăm în discuție leziuni netumorale, cum ar fi diverse infecții (inclusiv tuberculoza), hematoame, anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
diferențial al tumorilor diafragmatice. Distincția între acestea este de obicei foarte dificilă. Luăm în discuție leziuni netumorale, cum ar fi diverse infecții (inclusiv tuberculoza), hematoame, anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea unor mase tumorale ale bazei toracelui sau abdomenului superior descoperite în urma unor radiografii sau ecografii, pentru diferențierea unor formațiuni tumorale proprii diafragmatice sau de vecinătate se folosesc examenul CT sau IRM cu reconstrucții complexe [4]. Există situații în care nici în acest mod

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea unor mase tumorale ale bazei toracelui sau abdomenului superior descoperite în urma unor radiografii sau ecografii, pentru diferențierea unor formațiuni tumorale proprii diafragmatice sau de vecinătate se folosesc examenul CT sau IRM cu reconstrucții complexe [4]. Există situații în care nici în acest mod nu se poate stabili cu claritate un rezultat, condiții în care se apelează la chirurgia toracoscopică, laparoscopică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
din totalul tumorilor benigne de diafragm. De reținut că peste jumătate din tumorile neurogene sunt însoțite de degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofica sau ambele, in timp ce pentru alte tumori aceste semne au fost descrise doar cu totul excepțional. Alte tipuri tumorale care au fost prezentate în literatură și pot fi regăsite în clasificarea de mai sus au fost descoperite foarte rar. CHISTELE DIAFRAGMATICE O menționare separată a chistelor diafragmatice trebuie făcută în condițiile în care România se găsește într-o zonă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
bonșic în timpul procesului de formare al viitorului diafragm. TUMORILE DIAFRAGMATICE MALIGNE Majoritatea tumorilor maligne diafragmatice primitive sunt de origine mezenchimală, ceea ce este normal dată fiind structura diafragmului (vezi clasificare). Nu s-a stabilit o frecvență mai crescută a unor tipuri tumorale, cazurile prezentate fiind foarte rare. Simptomatologia este similară cu cea a restului tumorilor diafragmatice, cu excepția cazurilor în care boala este avansată locoregional și simptomele pot fi foarte variate. În cazurile raportate, tratamentul acestor tumori include exereza cu limite de siguranță

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

5-20 ml de lichid, care sunt prezenți în mod normal în spațiul pleural în orice moment [17]. Există diferențe în patogeneza celor două tipuri de pleurezii maligne. În tipul I, creșterea permeabilității capilarelor pleurale ca răspuns inflamator generat de invazia tumorală pleurală, duce la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota prezența cașexiei neoplazice. TABLOUL IMAGISTIC Examenul radiologic susține diagnosticul clinic de pleurezie prin câteva elemente caracteristice. Pleureziile mici (200-300 ml) produc opacifierea sinusului costofrenic lateral, fiind decelabile pe radiografia de față [10]. Pleureziile medii (peste 500

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
cancer pulmonar care a produs atelectazie prin obstrucția unei bronșii principale sau care a „fixat” mediastinul prin metastazare limfoganglionară („mediastin înghețat”). Opacifierea hemitoracelui respectiv poate fi dată însă și de tumorile pleurale din mezoteliom (revărsat pleural redus) sau de infiltrația tumorală extensivă pulmonară ce mimează aspectul radiologic al unei pleurezii masive [35]. Explorarea CT deține un rol foarte important în investigarea unei pleurezii maligne (fig. 5.22, 5.23). Astfel se poate decela prezența tumorii primare și se pot vizualiza chiar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
diafragmului, mediastinului și pericardului (fig. 5.24). În ultimii ani medicina modernă a beneficiat de apariția și dezvoltarea unei noi tehnologii de investigare a neoplasmelor, ce aparține medicinii nucleare și care are la bază principiul creșterii metabolizării glucozei în celulele tumorale. Cunoscută sub numele de PET (tomografie cu emisie de pozitroni), utilizează ca substrat radiofarmaceutic analogul marcat radioactiv F-18 al 2-deoxiglucozei (18-FDG). Această metodă aplicată singură sau în combinație cu examenul CT poate fi utilizată cu succes în diferențierea dintre pleureziile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light și colaboratorii săi [18] afirmă că în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același timp manifestă o relativă lipsă de sensibilitate [2, 39]. Pe mici serii de bolnavi, a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
toracoscopiei cu diagnosticul prin fluorescență (thoracoscopic fluorescence diagnosis-TFD). Acești autori utilizează ca agent fotodinamic acidul 5-aminolevulinic (ALA), un precursor natural al sintezei hemului. Administrarea ALA fie sistemic (intravenos), fie local (lavaj intrapleural cu 3% ALA) duce la acumularea în celulele tumorale a unui metabolit fotosensibil - protoporfirina IX (Pp IX). Pentru sensibilitate diagnostică maximă se efectuează toracoscopia la 6 ore după administrarea ALA. Utilizarea luminii roșii la toracoscopie, pune în evidență fluorescența Pp IX chiar și în situsurile tumorale invizibile prin iluminarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
acumularea în celulele tumorale a unui metabolit fotosensibil - protoporfirina IX (Pp IX). Pentru sensibilitate diagnostică maximă se efectuează toracoscopia la 6 ore după administrarea ALA. Utilizarea luminii roșii la toracoscopie, pune în evidență fluorescența Pp IX chiar și în situsurile tumorale invizibile prin iluminarea cu lumină albă convențională. Biopsia pleurală prin toracotomie (deschisă) Este rezervată doar celor maxim 20% din pleureziile rămase nediagnosticate după metodele precedente. Pe loturile studiate [27], aproximativ 50% din aceste pleurezii s-au dovedit a fi neoplazice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]