6,704 matches
-
8,8. Unul dintre noi - sau era un ucrainean? - îi prindea cu mâinile goale. După prezentarea a mai mult de zece cozi retezate, eram răsplătiți în mod diferit: ajutoarele de la antiaeriană cu dropsuri cu gust de fructe, soldații bătrâni de la tunurile antiaeriene cu țigări, iar ucrainienii cu mahorcă, un soi de tutun care le plăcea rușilor. Dar, oricât ar fi fost de mare succesul nostru în limitarea acestui flagel, bateria Kaiserhafen nu avea cum să celebreze, fie cu surle și trâmbițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mea zi de naștere am fost mutat, împreună cu o parte a echipei de la Kaiserhafen, la bateria de coastă Brösen-Glettkau, care, pentru apărarea aeroportului din apropiere împotriva atacurilor aeriene la joasă înălțime, era dotată în plus cu baterii de câte patru tunuri antiaeriene. Acolo existau mai mulți iepuri decât șobolani cu coadă lungă. În orele libere mă voi fi retras în adânciturile dintre dunele de nisip și, ferit de vânt, voi fi mâzgălit versuri de toamnă în vreun jurnal. Măceșele răscoapte, plictiseala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să scadă. Acum dorința mea arzătoare avea, mai mult sau mai puțin, o țintă cu totul opusă. Citeam versuri de Eichendorff și Lenau, mă pierdeam în Kohlhaas al lui Kleist, în Hyperion al lui Hölderlin și-mi făceam plantoanele lângă tunurile antiaeriene căzut pe gânduri. Privirea mea se pierdea pe Marea Baltică prinsă până departe în ghețuri. Acolo, în ceața din radă, erau ancorate vapoare comerciale, probabil suedeze. Cam la acea vreme, încă înainte de începutul primăverii, mi-a venit prin poșta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am îndeplinit fără crâcnire tot ce mi s-a ordonat, de pildă târâtul de-a bușilea pe sub burta tancului de exerciții. „Măsurați libertatea la sol!“, așa suna ordinul. Iată ce anume trebuia să facă bărbat din mine: instrucția intensivă cu tunul. Tir asupra țintelor mișcătoare. Marșuri nocturne cu echipament de asalt. Genuflexiuni cu carabina ținută în față. Din când în când mai aveam parte, drept recompensă, de despăduchere într-o baracă sanitară anume amenajată. După asta aveam voie să facem duș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la compania de marș; spre sfârșit, fiecare era considerat apt pentru lupta de apărare. Într-un târziu, ne-am trezit cu niște tancuri sub plase de camuflaj - ce-i drept, nu Königstiger, doar trei sau patru Panther-e de vânătoare cu tunuri de asalt fără turele rotative, pentru a căror folosire nu aveam pregătirea necesară. Cu toate astea, a trebuit să eliberăm baraca, iar acum eram așezați pe tancuri ca echipaj auxiliar, înarmați ca la început cu carabine, unii cu arme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ci și despre nebunia dascălilor. În afara școlii am învățat, ce-i drept, să demontez carabina de nouăzeci și opt și să o refac în puține minute ca armă gata de a deschide focul; ce-i drept, știam să mânuiesc amorsa tunului antiaerian de 8,8 și - ca tunar instruit - tunul de pe tanc; de asemenea fusesem deprins, la instrucție, să-mi caut fulgerător adăpost, să răspund la ordine cu Jawoll și să mărșăluiesc în formație; mai târziu am învățat să procur lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ce-i drept, să demontez carabina de nouăzeci și opt și să o refac în puține minute ca armă gata de a deschide focul; ce-i drept, știam să mânuiesc amorsa tunului antiaerian de 8,8 și - ca tunar instruit - tunul de pe tanc; de asemenea fusesem deprins, la instrucție, să-mi caut fulgerător adăpost, să răspund la ordine cu Jawoll și să mărșăluiesc în formație; mai târziu am învățat să procur lucruri comestibile, să adulmec pericolul, așadar să-i evit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numeroși chiriași, desigur, nu au ajuns niciodată să bănuiască adevărata identitate a poligrafului care, sub presupusul nume de Luc Durtain, le Împărtășea sărăcia și bucuriile. Prici, ilustrat de creionul lui Cao, a apărut În octombrie 1914; criticii, asurziți de bubuitul tunurilor, nu i-au dat nici o atenție. Același lucru avea să se petreacă cu Basca (1916), volum În care se resimte o oarecare răceală, atribuibilă, poate, oboselii pe care i-o producea Învățarea limbii basce. Frișcă (1922) este opera sa cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un fel de 1 aprilie al lumii hispano-americane. A doua și a treia povestire sunt scrise la Quequén, celelalte la Pujato, localitatea „de baștină“ a lui Bustos Domecq. Toate șase sunt datate Între 27 decembrie 1941 și 21 octombrie 1942. Tunurile bubuiau strașnic În Întreaga Europă, dar acolo, În Argentina, domnea Încă liniștea, iar cei doi se distrau de minune, fără să ignore totuși ce se Întâmpla În jurul lor. Ultimele cuvinte ale ultimei povestiri din volum au, tocmai de aceea, În pofida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Tînăr și bătrîn, sînt mîndru că mor. Pasărea albastră lăcrimează: rămîne în urmă dragostea, o inimă fierbinte pe care și-o împart pungașii, excrocii, demolatorii care ne rîd în nas. Ce ne mai rămăne? Unii, pripiți, intră prin guri de tun sajungă-cărnuri împrăștiate-mai repede la oaze. Victime ale grabei... Doar noi, experiind răbdarea disperarii, privind la umbra celui din față, ne numărăm puținele certitudini în pasul legănat al caravanei. 7 „De aceea, mulți au fost reprimiți de milă cînd își dădeau
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de speranță. Un adevărat holocaust. Faptul că-mi era destul de milă de cei puși la zid nu Însemna decît că nu pricepeam rolul cenaclurilor. Aveam să-l pricep peste ani, ca scriitor, dar mai ales ca redactor. În sfîrșit, după ce tunurile din Navarone tăceau, mai punea cîte-un punct pe-un i scăpat cu viață, cîte-o virgulă cristalină, monitorul, care vreo doi ani a fost Caius Dobrescu, iar spre final Cătălin ȚÎrlea. Nici unul nu folosea același tip de asalt, erau mai ponderați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de a-i remușca, asta ce-o mai fi, vreo trimitere ascunsă de clopoței la originea omului, la surditatea animalului, la indienii adevărați, din India, care-i Îmblînzesc cu clarinetul, profesie deloc dificilă avînd În vedere că șarpele-i surd tun, ca Beethoven, dacă n-ați știut, destinul, pam, pam, pam, paaam, a V-a, așa că degeaba se preface fachirul că-i cîntă ca să-l hipnotizeze, șarpele habar n-are ce melodie e, nu e amator de muzică, neavînd ciocănel, scăriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În capul trecătorilor, și muribunzi ducîndu-și degetele la gură și Înăbușindu-și gemetele pentru a nu pierde vreo notă din Canzonetta andante. Nemții nu ascultau nici un fel de andante, ei erau În marș funebru, tocmai Îl transformaseră pe Bach În tun și tropăiau În mocirlă printre ruine și partituri. Aveau tancuri frumoase, ofrande muzicale de 8 milimetri, gloanțe, suite, lagăre de exterminare și generali În noapte care ciopîrțeau În arpegii curve inocente. Primul general distins de care Îmi aduc aminte e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
găsi „scule și portscule” și, la sfîrșit, știrea cea mai importantă: au apărut revistele Elevul rebusist și Zburlici. După Roșiianu, Hamza și Coșarcă, lumea așteaptă să apară pe ecran o cămilă. În Puterea, un titlu plin de prospețime: Salvă de tun și șuier de șarpe. Alcătuit literă cu literă de Liana Șega. Draga mea Liana: șarpele sîsÎie, nu șuieră. Locomotiva șuieră. Că-ți vine să i te așezi pe șine. La rigoare, dacă vrem să facem poezie, putem versifica fără teama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
inconștient... am...? — Nu știe nimic din ce nu ai vrea să se știe. Acum du-te acasă! Vreau să vorbesc cu White. Vincennes ieși. Într-o zi Îmbătrînise cu zece ani. White spuse: Latura Hudgens... astea-s povești! Acum toate tunurile pe Dudley! — Nu, mai Întîi trebuie să cîștigăm nițel timp. — Aha, Îl protejăm pe tăticu’? Dumnezeule, credeam că doar eu sînt tîmpit la faza cu femeile. GÎndește-te numai! Amintește-ți cine este Dudley și ce Înseamnă doborîrea lui. GÎndește-te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
urmărit dintr-un bunker săpat adânc în nisip, în timp ce aria-țintă, amenajată astfel pentru a semăna cu convoaiele de tancuri iraniene, a explodat cu un zgomot asurzitor produs de CGT-urile de 155 mm, plasate la peste douăzeci de kilometri depărtare. Tunurile erau mai precise chiar și decât ar fi crezut Mark că e posibil și văzu cum se luminau ochii generalului de entuziasm, știind că le va vinde ușor. Erau amândoi bine dispuși când i-a dus șoferul înapoi în Bagdad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Nu are tendința de a spune prea multe despre el. — Da, dar ascultă, spuse Henry aplecându-se în față. Pășea pe teren foarte delicat. Omul se oferă să completeze un cec în alb pentru noi, din câte-mi dau seama. Tunuri, avioane, rachete, bombe, gloanțe - orice, le vrea pe toate și dacă nu suntem gata să i le vindem, se va duce la francezi sau la nemți sau la yankei sau la chinezi. Nu ne putem permite să ne scape printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mai dormiți, dar spuneți‑mi cum stau lucrurile ca să știu câte clătite să fac! — Să‑i spun cum stau lucrurile? O omor, Lil. După care am strigat În direcția ușii mele, Încă Închisă: — Încă dormim, nu‑ți dai seama? Dormim tun, probabil pentru Încă vreo câteva ore. Nu auzim copilul sau pe tine țipând și nu auzim nimic altceva! și m‑am prăbușit Înapoi În pat. Lily a râs. — Liniștește‑te, a zis ea Într‑un stil absolut necaracteristic. Sunt Încântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
era profesoară Într-o școală de dans, se schimbase, punîndu-și o pereche de pantaloni scurți din lînă, și Începuse să exerseze: Îndoindu-se, Întinzîndu-se, ridicîndu-și picioarele. La ora unsprezece fără un sfert auziră prima explozie În apropiere. Imediat după aceea, tunul antiaerian porni În Hyde Park. Stația lor era la cîteva mile distanță de tunuri: chiar și așa, bubuiturile păreau că se ridică din beton, direct prin pantofii lor, și tacîmurile și vasele din bucătărie Începură să zăngăne. Dar numai O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
scurți din lînă, și Începuse să exerseze: Îndoindu-se, Întinzîndu-se, ridicîndu-și picioarele. La ora unsprezece fără un sfert auziră prima explozie În apropiere. Imediat după aceea, tunul antiaerian porni În Hyde Park. Stația lor era la cîteva mile distanță de tunuri: chiar și așa, bubuiturile păreau că se ridică din beton, direct prin pantofii lor, și tacîmurile și vasele din bucătărie Începură să zăngăne. Dar numai O’Neil, noua angajată, reacționă la bubuit. Ceilalți Își văzură de treburile lor fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-o ia spre nord-vest ca să ajungă În Hugh Street, iar traseul era unul odios, casele mizere din inima zonei Pimlico cedînd locul, cu o regularitate deprimantă, unor petice de pămînt devastat, munților de moloz sau caselor Înșiruite devenite gropi. Tunurile antiaeriene continuau să lovească puternic, iar printre exploziile de flăcări, Kay auzi deprimanta vibrație a avioanelor, șuierul ocazional și vîjÎitul bombelor și rachetelor. Sunetele semănau cu acelea dintr-o seară obișnuită de Guy Fawkes de dinainte de război; mirosurile, totuși, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bombelor și rachetelor. Sunetele semănau cu acelea dintr-o seară obișnuită de Guy Fawkes de dinainte de război; mirosurile, totuși, erau altele: nu mirosul acela simplu - se gîndi Kay - de praf de pușcă obișnuit, ci vaga putoare de cauciuc ars de la tunuri și duhoarea șarpnelelor explodate. Străzile erau goale și puțin cețoase. În raiduri ca acestea, Pimlico Îți dădea senzația ciudată de loc bîntuit - senzația că pînă de curînd vibrase de viață care fusese lichidată cu violență sau alungată. Iar cînd tunurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
tunuri și duhoarea șarpnelelor explodate. Străzile erau goale și puțin cețoase. În raiduri ca acestea, Pimlico Îți dădea senzația ciudată de loc bîntuit - senzația că pînă de curînd vibrase de viață care fusese lichidată cu violență sau alungată. Iar cînd tunurile se opriră, atmosfera era cu atît mai ciudată. Kay și Mickey se plimbaseră odată pe marginea fluviului la terminarea schimbului. Locul era aproape neverosimil: mai liniștit, În felul lui, decît un peisaj de țară, iar priveliștea spre Tamisa, În zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cîți or fi - și-i nu-i decît o chestie de zile. În următoarele zece minute discutară despre situația din Italia, apoi continuară să vorbească, așa cum făceau oamenii pe timpul ăla, despre armele secrete ale lui Hitler. — Știi că sînt niște tunuri gigantice, zise Binkie, montate În Franța? Guvernul Încearcă să meargă pe burtă, dar Collins, din Berkeley Square, cunoaște un tip care lucrează la un minister. Zice că șrapnelele pot ajunge pînă-n nordul Londrei. Se pare că mătură străzi Întregi. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o singură mănușă subțire din piele, roasă bine de șoareci. Helen ridică mănușa și făcu tot posibilul s-o netezească. O puse ordonat lîngă fotografie. Stătu o clipă și se uită prin gaura din tavan la cerul apropiat, de culoarea tunului. Apoi se duse Împreună cu Julia la fereastră și se uită În curtea din spatele casei. Curtea era la fel de ruinată: pietrele de pavaj sparte, plantele sălbăticite, coloana unui cadran solar zburată de pe soclu și zăcînd pe jos, bucăți. — Nu-i așa că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]