2,351 matches
-
din București. A debutat în presa vremii în revista satirică „Ghimpele” (1873) , unde a semnat diferite cronici, iar intre anii 1876 - 1877, a fost corector la „Unirea Democratică” - ziarul grupării tinerilor liberali cu același nume - , a redactat în întregime revista umoristică „Claponul” și a scos ziarul „Națiunea română”. La 26 mai 1877, a început să frecventeze ședințele bucureștene ale „Junimii”, (Societate Literară condusă de criticul român Titu Maiorescu) în cadrul cărora iși va citi comediile. Tot în acest timp a colaborat la
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
dar și la alte reviste. După retragerea de la ziarul „Timpul” a fost revizor școlar în județele Suceava și Neamț, perioadă în care a cunoscut-o pe Veronica Micle, prietena lui Eminescu. În anul 1893 a editat împreună cu Anton Bacalbașa revista umoristică „Moftul român”, iar în 1894, revista „Vatra”, împreună cu Ioan Slavici și George Coșbuc (un alt mare poet român). Pe lângă activitatea publicistică, Caragiale a desfășurat și o intensă activitate literară, dovedind din plin că a fost, este și va fi cel
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog. Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive (2007, 2008, 2009) ale concursului Helion din Timișoara, la prima ediție a Concursului de Proză Umoristică SF, organizat de același club în 2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
pentru prima dată în ediția din 27 martie 1844 a ziarului "Philadelphia Dollar Newspaper". Criticii au sugerat că povestirea a fost plătită după numărul de cuvinte, așa explicându-se, prin urmare, lungimea sa relativ mare, mai ales pentru o scriere umoristică. La retipărirea ei în ediția din martie 1845 a revistei "Broadway Journal", Poe însuși a recunoscut că nu a „fost conștient de lungimea mare a povestirii „Ochelarii” până ce a devenit prea târziu ca răul să mai poată fi remediat”. Editorul
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
ca ea i-a dat astfel o lecție. Numele de „Napoleon Bonaparte” face referire evidentă la generalul corsican Napoleon. Povestirea conține, de asemenea, foarte puternice tonuri oedipiene. Publicista Carmen Trammell Skaggs a afirmat că povestirea, deși este intenționată a fi umoristică, a arătat totuși cunoașterea operei de către Poe. El face o referire la soprana Maria Malibran și la Teatrul San Carlo și descrie, de asemenea, tehnica vocală într-un mod care implică o cunoaștere atentă a subiectului. Skaggs subliniază, de asemenea
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
dezvăluie secretele: marinarul din „Crimele din Rue Morgue” este șocat să recunoască că urangutanul său a săvârșit crima, iar în „Tu ești ucigașul!” criminalul își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7) , în care profetul Natan îl
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
note explicative și de o listă bibliografică. Închinare<br> Lămurire Partea I: Pe Pământ Partea a II-a: De la Pământ la Lună (Note de călătorie) Partea a III-a: Pe Lună Note explicative<br> Lucrări folosite (bibliografie) Autor de povestiri umoristice și de memorii, Henric Stahl a scris romanul "Un român în Lună", considerat ca una dintre lucrările de pionierat în literatura științifico-fantastică românească. Acest roman este prezentat ca un manuscris găsit despre explorarea spațiului cosmic: un ziarist dă din întâmplare
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
recurge la diverse procedee retorice prin care se exprimă raționamente, de exemplu: În crearea sloganelor se aplică diverse figuri de stil: Unele slogane se realizează cu procedee ale limbajului poetic, precum: Ca să fie atrăgător, sloganul tinde să fie spiritual, chiar umoristic, de aceea face apel la jocul de cuvinte bazat pe polisemie ("Se dă la tuse" - pentru un medicament) sau pe omonimie: "Lego développe l’égo" „Lego dezvoltă egoul”. În același scop se mai practică și deformarea conștientă a altor tipuri
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
unde a lucrat din anul 1890 la cotidianul economic „Bukarester Lloyd”, începând din 1897 Kastriener a devenit redactor la gazeta germană „Temeswarer Zeitung” din Timișoara. A mai colaborat la gazeta „Südungarische Reform” și între anii 1902-1912 a redactat și gazeta umoristică locală în limba germană „Die Posaune” („Trombonul”). În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut între anii 1902-1934 și care a avut o orientare democratică și de stânga. În 1912 împreună cu Mihály Pogány, redactorul ziarului în
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
nu aparține unui program de lucrări clasice ale compozitorilor César Franck, Richard Wagner și Guillaume Lekeu care au mai fost interpretate în acel spectacol. Gershwin a răspuns criticilor "Să știți că nu este o simfonie de Beethoven... Este o piesă umoristică, nu are nimic solemn. Nu are intenția de a face oamenii să plângă. Dacă mulțumește audiența simfoniilor ca o piesă ușoară și veselă atunci are succes". "Un american la Paris" a fost frecvent înregistrată. Prima înregistrare a fost realizată în
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
Artachino, Alexandru Obedenaru, Alexandru Theodor Stamatiad, Ion Minulescu, Francisc Șirato, Ary Murnu, Oscar Han, Alexandru Satmari, Ion Foti, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Jean Demetrescu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Moldovan, etc. Presa acelor vremuri a consemnat evenimentul: Revista "Rampa", ziarul "Universul", "Curentul", etc. Desenul umoristic românesc a cunoscut o permanentă evoluție începând din anul 1859 când a apărut pentru prima oară în spațiul românesc primele caricaturi. Acest gen artistic și-a impus propriul stil, în concordanță cu nivelul pe care l-a atins în presa
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
pe mai mulți draci și se servește de ea, în cele din urmă, pentru a înșela Moartea. Textul include, de asemenea, un portret al Sfântului Petru ca paznic al Raiului, o referire la puterile miraculoase ale Sfântului Nicolae, precum și referințe umoristice la stilul de viață al boierilor autohtoni. Protagonistul însuși se dovedește a fi credincios și inteligent, dar este motivat în primul rând de petreceri și de băutură, activități pe care dorește să le practice veșnic. Povestea „” are un aspect fantastic
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
să șadă pe scaun), câștigând 140 de ani de viață în plus, după care este dus la porțile Iadului, dar Scaraoțchi refuză să-l primească, așa că este adus în Rai. Negruzzi localizează acțiunea pe plaiurile moldovenești, menționând într-un stil umoristic de Statu-Palmă-Barbă-Cot, de Academia din Podul-Iloaiei, de ținutul Herței, de molitfe, de Elenci și Catinci etc. Potrivit criticului Eugen Simion, verva scriitorului o anunță pe cea a lui Creangă din „Ivan Turbincă”, iar boiernașul petrecăreț Toderică păcălește moartea la fel
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
tipărit "Scrierile lui Ion Creangă", vol. I, cu o prefață de A.D. Xenopol și o biografie a autorului de Grigore I. Alexandrescu. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
obiectele de schimb întâlnite cele mai frecvent fiind vaca, gâsca (cocoș-găină) și capra. Povestea lui Creangă conține elementele cele mai des întâlnite, cărora li se adaugă un car (asociat cu boii lui Dănilă) și o pungă goală, cu un rol umoristic. Istoricul literar Alexandru Dima nu a identificat nicio variantă românească a temei trocului dezavantajos. Uciderea vitelor în pădure și aruncarea toporului în lac își găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
popular ce respectă tematica și spiritul folcloric. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale, precum istețimea care se poate ascunde sub o înfățișare modestă ca în povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii sunt umanizate cu un umor extraordinar (aspect
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
comparativ "mai" în descrierea modului în care unul dintre țăranii ce făcuse schimb cu Dănilă se comportă după tranzacția lor dezechilibrată: "„pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce”". Cronicarul literar Gabriela Ursachi evidențiază scopul umoristic al lui "mai" în acest context: „Departe de a fi o construcție superfluă, «mai» sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a fericitului miluit de Dănilă”. Creangă folosește și expresii tautologice care, deși provoacă râsul printre intelectuali, sunt vorbe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
ca „Femei inspirate să spună istoria lor colectivă(Women Inspired to Tell their Collective History)”. Nu era o organizare clară, femeile erau organizate în grupuri independente. Acțiunile lor constau în „teatru de gherilă”, teatru stradal sua proteste, unde foloseau procedee umoristice pentru a atrage atenția asupra problemelor economice și politice din companiile și agențiile guvernamentale, implicând frecvent costume de vrăjitoare. În timpul Halloween-ului în 1968 au realizat un teateu stradal cu blesteme în fața unei sucursale a Chase Manhattan Bank. Au mai existat
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
și în culise”, „Alfa Romeo și Julieta”, „Poveste în doi timpi și trei muschetari”, „Tunelul timpului liber”, „Crocodiliada”, „Reclama e sufletul umorului” etc. Pînă în 1989, în paralel cu activitatea de la radio și televiziune, a scris o serie de cărți umoristice și de versuri pentru copii: "Umor pe patru roți", "Comic-voiajor", "Lupul care a uitat proverbele" și "Poveste cu poze și pozne". După Revoluția din 1989, i s-a propus funcția de redactor-șef al Programului III, dar a refuzat. A
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
unde a realizat emisiunile „Memoria Radioului” și „Cap-Compas”. A ieșit la pensie în 2006. În ultimii ani ai vieții a lucrat la cîteva dicționare rebusistice și de scrabble, un volum de versuri intitulat "Sustrageri de la asemănare", un volum de proză umoristică numit "Comedia salvează România" și o enciclopedie cu tema " Cîinele în istoria civilizației". Printre celelalte pasiuni ale sale se numărau șahul, filatelia și rebusul. Vorbea limbile franceză și italiană. Dan Ursuleanu a decedat după o boală lungă și grea și
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
Lajos Tisza, în timp ce întoarcerea cu husarii a lui Richárd Baradlay este similară, prin peripețiile petrecute, cu refugierea honvezilor lui János Lenkey din Galiția spre Ungaria. Ádám Mindenváró și Zebulon Tallérossy sunt personaje fictive create anterior de Jókai în revista sa umoristică "Cometa" și au fost foarte populare în acea perioadă. Romanul conține de asemenea și evenimente trăite chiar de autor. Implicat în activitatea revoluționară maghiară, Mór Jókai a redactat Proclamația de la 15 martie 1848, a participat la manifestații și a vorbit
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care l-a publicat în volumul de proză umoristică și pesimistă "Scrisori fără adresă" (1930); acel fragment de proză scurtă rememorează o vânătoare petrecută la începutul primăverii în „împărăția trestiilor dintre zăvoaiele Prutului și matca cea înșelătoare a Jijiei”, la care a luat parte împreună cu Sadoveanu, evocând cu acest
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
FIFE), eveniment anual ce promovează prin intermediul unor cineaști profesioniști și amatori, valorile culturale și tradițiile naționale ale țărilor participante la festival. La Aiud se desfășoară anual patru evenimente importante pentru acest ținut: "„Art Aiud” Fest" (expoziții de fotografie clasică și umoristică, expoziții de caricatură, caricatură în are liber, proiecții video, teatru), manifestare anuală ce cuprinde "Festivalul internațional de foto și film" și "Festivalui internațional de umor"; "Tabăra internațională de artă plastică „Inter-Art”" (sculptură, pictură, grafică, gravură, fotografie, film), "Festivalul vinului" (simpozioane
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
și un sequel, A Dog’s Journey, publicat în 2012, care s-a bucurat de un succes asemănător primei părți. Autorul seriei, W. Bruce Cameron, este cunoscut mai ales pentru romanul 8 Simple Rules for Dating My Teenage Daughter, volum umoristic devenit, de asemenea, bestseller. Cartea a fost adaptată într-un serial de comedie foarte popular difuzat de ABC, în care au jucat John Ritter, Katey Sagal și Kaley Cuoco (Teoria Big Bang). Cameron a început să scrie romanul după ce partenera
“Câinele adevăratul meu prieten”, o aventură plină de umor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105830_a_107122]