23,058 matches
-
am să spun eu, dar dacă mă opriți... Așa pățea și Pâcu și nu se mai supăra - a apreciat Hliboceanu. Da! Dar el avea luleaua și se răzbuna pe ea și prin lulea pe noi... O desfunda, o ștergea, o umplea cu tiutiun și până mai scăpăra să și-o aprindă - și nu știu cum, dar iasca ceea numai nu lua foc - mai trecea o jumătate de ceas. Și nu se mulțumea cu atâta. Mai cerea să i se umple și ulcica cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o ștergea, o umplea cu tiutiun și până mai scăpăra să și-o aprindă - și nu știu cum, dar iasca ceea numai nu lua foc - mai trecea o jumătate de ceas. Și nu se mulțumea cu atâta. Mai cerea să i se umple și ulcica cu vin. Apoi până gusta el din ulcică puteai să ajungi la târg, iar cât timp mai trăgea din lulea, ca să se sature, puteai să te întorci și nimereai taman când el reîncepea povestitul. Așa că nu pierdeai nimicuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să cotcodăcesc doar ca găinile însetate. Dacă ați luat seama la cele spuse de moș Pâcu, ulcica din fața lui îi cam dogită și vinovatul știu eu cine-i! - a atras atenția Hliboceanu. Costache a sărit de la locul lui și a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Râsul nu se mai oprea. Era o voie bună ca la o petrecere în lege. Pâcu parcă se întrecea pe sine... Privea într-un fel hazliu, intonația vocii era alta sau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăușie ne-o făcut... frați și supărare nu încape. Așa-i, Dumitre? Dacă cineva crede altfel, atunci trebuie să mănânce pâinea cărăușiei o viață - așa ca noi - și apoi să vorbească - a convenit moș Dumitru. Costache - ca la comandă - a umplut ulcelele cu vin și s-a așezat mai aproape de cărăuși, să-l poată auzi și vedea mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prin puful fulgilor a ajuns din nou un zvon de cântec cocoșesc. „De foame ori de sete cocoșul nu cântâ. Atunci îl apucă cârâitul. Și asta o face în cor cu suratele lui. Acuma cred că s-a gândit să umple și el firea adormită cu un zvon...” gândeam eu în timp ce intram în casă să-mi încălzesc nasul... După un timp, am ieșit din nou afară, să mă satur de priveliștea albă. Și să nu credeți voi că cocoșul dormea. Nuuu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
una-alta însă, hai să ieșim înaintea flăcăilor, că se aud carele scârțâind pe aproape. Măriuța și Costache se învârteau prin crâșmă ca în tinerețe. Motivul? Prezența celor doi - a lui moș Dumitru și a lui Pâcu... Parcă li se umpluse crâșma de mușterii!... Poftiți la masă, gospodarilor! Cum vedeți astăzi, avem oaspeți fețe alese. Cu chipurile limpezite de apa de la fântână, cărăușii s-au grăbit să-și ocupe fiecare locul lui. D-apoi de când îi visăm și îi așteptăm? - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
CV-ul său, dar nu și În inventarul operelor de artă nepieritoare rămase pe Pământ. În 1493, când au văzut modelul din lut expus În piață În mărime naturală, locuitorii Milanului credeau că, atunci când șaptezeci de tone de bronz vor umple platonica idee de cal, În fața ochilor li se va Înfățișa „cel mai frumos obiect văzut vreodată“. Erau convinși că armăsarul chiar va necheza și va zvârli din copite, nefiind exclusă nici aterizarea, din când În când, sub statuie a unei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ușa din capăt și amestecându-se cu cei care se Îmbulzeau În acele momente să iasă pe balcoane pentru a vedea ceva până atunci nemaivăzut, anume cum Întreaga câmpie din jurul turnului, de obicei pustie până unde vedeai cu ochii, se umpluse cu oameni. Erau miliarde. Veneau așa cum Îi prinsese moartea, care În cămașă de noapte, care În uniformă, frac, maiou cu găurele sau halat, tineri și bătrâni, toți extrași din viață ca peștii din apă, Încă zvârcolindu-se În Încercarea de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
incertă venit din public, care putea fi urmarea unui prânz prea Îmbelșugat ori a digestiei proaste)... Vă rog să defluiți În mod pașnic și organizat către locuințele dumneavoastră... (cuvinte care nu pot fi reproduse de o editură respectabilă)... Piața se umpluse de huiduieli. Câteva obiecte au zburat spre capul Înnobilat de chipiu, iar polițistul a dispărut după parapet, urmărit de un cor de Înjurături. — Huooo, curcane! a urlat unul. — Asta știam și noi, băi suport pentru chipiu! — Jură-te pe Codul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
executării unei acțiuni logice - se rostise vechea interogație: „Ce facem?“ Întrebarea nu căpătase un răspuns clar, astfel Încât cei șaptezeci-optzeci de cetățeni care ne baricadaserăm În clădire făceam În principiu același lucru: ne plimbam prin vastele saloane dedicate hrănirii la grămadă, umplându-ne tăvile cu mâncarea oferită acum pe gratis. Din când În cînd, ne mai lipeam nasurile de ferestre, pentru a-i supraveghea pe inamici, lucru recomandat ca regulă de aur de către toți autorii tratatelor de strategie militară, de la Sun Tzu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fie că funcționați cu benzină, motorină, curent sau hidrogen, că mergeți pe roți, șenile ori pernă magnetică, ridicate În aer de suflul mângâietor de aripă sau de rotația elicei, filtre de cafea exploatate până la ultima unghie de zaț, automobile care umpleți cu carcasele voastre ruginite cimitirele de mașini din lumea Întreagă, eroi nevăzuți numiți tranzistoare, diode, alternatoare sau jicloare, frați care trudiți pe Întinsele câmpii, batoze, semănătoare, combine, săpătoare, tractoare, pluguri mecanice, sau care asudați pe șantiere, buldozere, excavatoare, betoniere, basculante
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Goana Îi prinsese flori de câmp În radiator, un fir de salcie flutura de antenă ca un steag al victoriei, iar pe capotă i se așternuse o cunună de paie zburlite, de parcă natura care pe el Îl ologise și-l umpluse de noroi, despuindu-l de luciu și de autoritate, pe ea o Îmbogățea În sute de feluri neașteptate. Fauvé o contempla uimit, glasul i se Îngropase din nou În bubuitul surd al pistoanelor, au fost clipe lungi, Întinse ca norii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
decapotabile, care asistau dintr-o zonă ceva mai retrasă la momentul de cotitură din istoria lumii auto. Aceste claxoane, tocmai pentru că erau delicate, ca niște voci drese În mod politicos, au părut cumva disonante față de sunetele prelungi și apăsate care umpleau piața În acele momente, iar ele au atras atenția câtorva vecine mai puțin sclifosite. Timbrul potolit al convertibilelor, siluetele grațioase și lustrul fără de cusur al caroseriilor au stârnit murmure dezaprobatoare printre câteva mașini agricole care veniseră Într-un suflet la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Oceanului Indian nu condusese, odată consumată exaltarea aflării unui nou continent, decât la un boom imobiliar În insulele apropiate. În timpul weekendului, zona devenea un bulevard vertical, parcurs În sus și În jos de oameni În costume de scafandru. Cheile Bicazului se umpleau de angajați ai marilor corporații, transportați la team building să facă bungee-jumping cu coarda rigidă, disciplină pe care eu o inventasem, practicând-o ani de zile sub ochii Îngroziți ai mulțimilor. Deschideai o fereastră și te ciocneai nas În nas
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pliat peste tăblia unui pat, asemenea unui preș, sau chiar agățat În perete, ca un tablou. La viața lui, Gustav fusese o celebritate, deși niciodată nu făcuse nimic. Iar când spun „nimic“, chiar la „nimic“ mă refer. Gustav doar zăcea, umplând spațiul cu el Însuși. În locul lui putea fi un ursuleț de pluș, o arbaletă vizigotă sau o cută a cuverturii, dar, de parcă așa se nimerise, era el. Părea că asta era singura sa rațiune de-a exista: să pună În locul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
A urmat apoi marea mea iubire neconsumată, Charlotte din Johannesburg. Țin minte cum ne-am cunoscut, de parcă a fost ieri. Era o zi superbă pentru amorezații virtuali: ploua de rupea pământul. Ieșisem la o promenadă prin locurile dragi, care-mi umpleau spiritul de visare. Tocmai părăsisem wildpussies.org și, dornic de puțină pace sufletească, intrasem pe getagirl.com, când chipul ei s-a desprins din noianul de pătrățele anodine aflate pe pagina-gazdă. După ce „asl“-ul tentant (f/23/South Africa) și-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să-l ridice, implorându-l, strigând la el ori la ea. Apoi, bătrâna orgă a Auditoriului oftează adânc din imensele-i tuburi verticale, iar din spatele scenei un val năvălește cu putere, luându-i În brațele sale pe instrumentiști. Sala se umple cu apă. Violoncelele plutesc ca niște sicrie cu trup de femeie, cele trei tromboane se scufundă lent, În formație, cu grația căluților de mare. Sub apă, omul cu talgerele Își agită brațele, Încercând inutil să apropie cele două tipsii, ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
că ședința noastră a luat sfârșit. — Din nou te Înșeli, doctore. Doar s-a-ntrerupt. Ce Înseamnă o săptămână față de-o veșnicie? — Ne vedem marțea viitoare, la aceeași oră? — Da. La revedere, doctore. — La revedere, Cassandre. Sala de așteptare s-a umplut. Doi bărbați și o femeie stau așezați pe canapele, privind În gol. Femeia se ridică și se uită lung la mine, Înainte de-a intra În cabinet, cu acea privire pe care-o avem când Încercăm să facem ordine Într-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Fragmente disparate, fotocopiate din jurnalul lui Dumnezeu. Ziua 2, anul - 4.548.794.201. Azi am separat pământul de ape. Ce chinuială! Apoi, pe când mă spălam, s-au amestecat la loc. 23 septembrie, anul - 24.659.348. Pământul s-a umplut de șopârle gigantice. Trebuie să chem deparazitarea. 18 mai, anul - 72.313. Uitat vulcan pornit În Toba, Indonezia. Îmbătrânesc. 30 iunie 1908. Jucat bile toată ziua. Scăpat una În zona Tunguska. Ooops! Dosar de presă cuprinzând tăieturi din ziarele anului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
le completeze cu notele unei fugi allegro appassionato. Cineva se străduia să-mi desprindă o ureche de cap, trăgând cu dinții de ea ca de un șnițel vechi și plin de zgârciuri. O palmă Îmi persecuta violent fesele. Camera se umpluse de chiote indienești, gâfâieli, țipurituri, bocete, fâsâieli, pocniturile pe care le face ambalajul transparent cu bule când acestea se sparg, gemete, miorlăituri, fluierături, aș putea chiar jura chiar că am auzit și un fragment din Traviata. Pe scurt, era o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-mi ajungea până la umăr. — Iubito, i-am zis Încet. Iubito... — Ce-i? s-a zbârlit ea la mine ca o nutrie curentată. — N-are rost să mergem aiurea. Dacă suntem pe o pagină goală, trebuie doar să așteptăm s-o umple din nou. N-o să dureze mult. — De unde știi? Ești cumva scriitor? — Crede-mă, știu. Cei lipsiți de talent sunt Întotdeauna prolifici. Vera s-a oprit și s-a trântit pe suprafața albă. M-am așezat lângă ea și am cuprins
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sunt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
sunt mult mai de dorit decât directivele venite de la centru, întrucât ele se nasc în chip natural. Centrul Național al Dansului București și-a format de mai mult timp un public numeros, majoritar tânăr, dornic de noi experimente, public care umple întotdeauna orice sală a Centrului. La fel s-a întâmplat și la cele două spectacole reunite sub genericul Danse. Entre. Deux. Primul, broken car, realizat de Bernard Baumgarten, ne-a adus într-o lume bine cunoscută, contemporană. Un cuplu aflat
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
și materialul uman al corpurilor interpreților de calitate. Dezastrul pentru noi toți constă în conținut. Dincolo de ușoare tente de umor, dominantă este nota de plictis a celor doi interpreți, specifică ființelor complet goale pe dinăuntru, plictis care nu se poate umple cu câteva nuanțe senzuale pe care le implică relația lor, ci numai cu multă, abundentă violență. Isterizat de golul din ei și de cel din jur, el își caută o compensație în mișcări agitate, repetitive, iar ea, tot timpul mai
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
legile electricității, dincolo legile termodinamicii și alături legile opticii. Și acum intervine elementul spectaculos: potrivit acestei superstiții, gradul de potrivire dintre nivelurile de existență ar da naștere, în capul fizicianului, regulii consistenței logice. Această regulă spune că, de vreme ce palierele realității umplu întregul univers, atunci ele trebuie să umple și gîndirea fizicianului: cu alte cuvinte, gîndirea lui nu se lovește de fisuri sau de locuri vacante pe care să nu le poată explica. Pentru fiecare colț din univers va exista o lege
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]