2,353 matches
-
intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-lea. Utopia unui stat comunist, a acelui stat care ar împărți cetățenilor săi, care, de altfel, îl fac posibil, toată averea de care dispune în mod egal fiecărei familii, este născută din realitatea istorică a anilor 1780-1850. Nu este deloc utopic, nu este deloc ceva sortit eșecului să împarți fiecărei familii averea unui stat. Ceea ce este utopic, negativ re-prezintă mai degrabă proasta întrebuințare a acestei idei, dată pe mâna unor intelocrați, corupți de către o putere politică, întotdeauna interesată să corupă și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
îl fac posibil, toată averea de care dispune în mod egal fiecărei familii, este născută din realitatea istorică a anilor 1780-1850. Nu este deloc utopic, nu este deloc ceva sortit eșecului să împarți fiecărei familii averea unui stat. Ceea ce este utopic, negativ re-prezintă mai degrabă proasta întrebuințare a acestei idei, dată pe mâna unor intelocrați, corupți de către o putere politică, întotdeauna interesată să corupă și, implicit, să-și subordoneze umanul. În această "elită" (politicieni și intelocrați) vedem și Auschwitz-ul, și Gulagul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a acestor fapte infame în limbaj, în discursul cotidian. Negativizarea istoriei e produsă de interpretări, de instrumentalizări ideologic-lingvistice. Istoria, pentru că se ocupă de un acțional al omului, are în ea relații de putere, astfel că nu este deloc întâmplătoare încercarea utopică și niciodată pe deplin reușită a regimurilor politice de a-și subordona istoria scrisă prin control instituțional, prin decizii arbitrare, abuzive și prin monopolizarea mijloacelor de exprimare în masă. Utopia oricărui regim politic ar fi controlul absolut al istoriei. Romanul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor, le impun la un moment dat al istoriei. A acționa fără a lua în calcul o serie de condiții reale și istorice este și un imbold utopic al intelectualului modern. Discursul istoriografic ar fi bine să înțeleagă tot ceea ce comportă substanță istorică pentru că înțelegerea în sine, ideea de înțelegere, nu se poate realiza unilateral pe baza unor metode și modele de cercetare, furnizate de științe. În acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să scape din granițele fixate, ea este asemenea unui leu fără colți. Communitas este amenințătoare și extatică, dar numai dacă limitează Îndeajuns pentru a putea să ne ducă mai departe (1975, p. 64). În al doilea rând, resursele ei sunt utopice. După Victor Turner, riturile creează, prin instituirea intervalelor de liminalitate și În antiteză cu logica normativă a societas, un spațiu subjonctiv (al lui „s-ar putea”, dar „nu poate fi” durabil), care eliberează, temporar, membrii unei culturi de opresiunea ierarhiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
perioadei liminale, altfel spus la communitas: a) existențiale (spontane): „confruntarea directă, spontană, imediată a identității umane, În care umanitatea este experimentată ca o comunitate omogenă, liberă, nestructurată”; b) normative: acele communitas menținute prin mecanisme de control social; c) ideologice: „modele utopice ale societăți, considerate de creatorii lor drept forme care exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model, riturile de inițiere reprezintă communitas existențiale, structurile monastice sunt communitas normative, iar festivalurile hippy sunt communitas ideologice. Modelul teoretic construit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
femei au venit să stea la Campusul Femeilor pentru Pace din jurul bazei militare de la Greenham Common, protestând Împotriva plasării rachetelor de croazieră și a armelor nucleare În general. ș...ț Campusul de la Greenham Common a fost un loc liminal și utopic. Femeile din Greenham au contrazis geografia comună a spațiului public, bazată pe deosebiri de gen: ele erau femei care ieșiseră din spațiul lor privat și care trăiau, ca persoane particulare, În spațiul masculin, public, În mod evident non-domestic, al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deoarece, după Întreruperea și inversarea ordinii, statu-quoul este restabilit și confirmat). Manifestările carnavalești confirmă modelul antropologic construit de V. Turner În jurul conceptelor de communitas și liminalitate: ele instituie intervale de eliberare de sub constrângerile societas, oferă posibilitatea construirii unor moduri „subjonctive”, utopice, ale lumii și Întăresc, prin spiritul comunitar, coeziunea socială. Într-o Încercare de sinteză În care releva atât potențarea formelor de exprimare a criticii, rezistenței, subversiunii și violenței, cât și modalitățile de deviere simbolică a revoltei fățișe, A. Cohen (1993
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eșuând printr-o prea mare deschidere a orizontului sau, dimpotrivă, printr-o nepermisă restrângere a sferei sale de cuprindere, generând așadar formulări care păcătuiesc fie printr-o prea largă generalitate, fie printr-o limitare excesivă, tot astfel a apărut drept utopică și încercarea de a realiza o exhaustivă aranjare taxonomică a diverselor sale aspecte, recunoașterea zădărniciei unei astfel de tentative fiind afirmată de majoritatea celor ce s-au ocupat de studierea sistematică a acestui fenomen. Necesitatea metodologică de încasetare meticuloasă a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
miniatură a înseși ideii de colectivizare și de gospodărie comunală. Eșecul lamentabil al coloniei paradisiace este extrapolată astfel, ironic, asupra utopiei comuniste. Declinul falansterului cauzat de derizoriul fapt că Marius, enigmaticul personaj idealizat, nu acționase ca un fondator de societate utopică, ci ca un veritabil proprietar capitalist, stabilește un raport intertextual cu finalul Cronicii fantastice, cel puțin pentru că stârnește asupra cititorului același efect resimțit la plonjarea controlată magistral, așa cum am văzut, din universul fantastic al "Sinecorzilor", în "moftul" lumii caragialiene. Ceea ce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
perioada posterioară Marii Uniri. "Huliganii" blazați ai deceniului al patrulea se pierd în nesfârșite polemici sterile pe tema dragostei și a sexualității, a morții și a revoluției, a opțiunii existențiale, pendulând între viețuirea în concretul cotidian sau izolarea necesară desăvârșirii utopice a creației absolute. Privit din exterior, cu vădită superioritate și cu un dispreț abia perceptibil sub pojghița străvezie a admirației proprie veșnicului aspirant, grupul intelectualilor din celebra schiță caragialiană își păstrează peste decenii notele definitorii: desconsiderarea oricărei ocupații de utilitate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
literatura sacră intră într-un moment de eclipsă. „Republica literelor” capătă aspecte noi. A devenit o stare de spirit și o ideologie militantă. Este o mare ambiguitate de idei și semnificații ideologico -politico-sociale-literare. Mitul „cetății ideale” revine în plină mentalitate utopică iluministă. Unde încetează utopia politică și unde începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care oferă diverse chei de interpretare, ținând cont de contextele lor de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod de a interpreta care identifică evenimentele contemporane cu situațiile profetizate în Apocalips; un alt mod care inspiră speranțele utopice ale mișcărilor revoluționare și luptele politice pentru dreptate. Scopul acestei aprofundări este de a analiza cartea codificată a Apocalipsului lui Ioan pentru a surprinde mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să nu condiționeze o concepție utopică despre libertate. Elaborată pe ascuns, în umbra Republicii literelor 3, de către oameni liberi de orice responsabilitate politică, această cultură neglija considerațiile strategice și supraestima puterea dreptului. Extinzând acest raționament al lui Paul Thibaud, putem să găsim surprinzător faptul că "absolutismul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
expunerea la soare, în sfârșit, posibilitatea de a înființa în proximitatea imediată a imobilelor așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
122 Ibid., p. 120. 123 F. Parfait, art. citat, 1996, p. 26. 124 Ibid. 125 Michel Ragon subliniază faptul că așa-numita "Cartă de la Atena nu conține în realitate nici măcar o singură idee nouă. Acest excelent rezumat al gândirii urbaniste utopice din secolul al XIX-lea este codificat la Atena și tinde să devină realitate" (M. Ragon, op. cit., 1986, p. 244). 126 Le Corbusier, La Charte d'Athènes, Paris, Minuit, 1957, reeditată Points-Seuil, articolul 28. 127 René Kaes, Vivre dans les
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al unei asociații să aibă cu adevărat oportunități egale de a participa, de a se informa corect asupra problemelor și de a influența agenda? Probabil că nu. Însă, dacă e așa, sînt utile aceste criterii? Sau sînt doar iluzii, speranțe utopice de a realiza imposibilul? Răspunsul, oferit pur și simplu, este că ele sînt la fel de folositoare ca standarde ideale, și sînt mai relevante și mai folositoare decît multe altele. Ele chiar oferă standarde cu care să se determine performanțele asociațiilor reale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Cea de-a treia categorie („stadiul estetic”) este a „Ex-patrioților” și circumscrie „aria paradisiacă - așadar aproape imposibilă - a transculturației”. Echivalând cu o „resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
ceva permanent. Noi suntem creația. Noi suntem muzica. (p. 67) O mare oboseală se degajă. Viteza și comunicarea nu mai pot alerga în ritmul știut de noi. Romanul lui Ackroyd găsește un mod de a le opri, creând această distopie utopică, acest tărâm despre care nu ne putem hotărî: e mai bun, e mai rău? Lecția cărții este că nu putem discuta dacă e mai rău ori mai bun, nu despre asta este vorba aici. E o altă lume, alternativă, pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea de viață e mai puternică decât culorile și imaginile mohorâte de care te folosești. Ai descris în fond cum piere moartea. Te consideri un autor utopic sau distopic? AG. Nu judec în niciun fel, nici pe mine însumi, nici romanele mele. Asta e problema criticilor. Îmi place felul cum îmi descrii operele. LV. O trăsătură majoră a autorilor Desperado este faptul că operele lor trebuiesc neapărat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
importului de droguri, (medicamente) din Orient, căci persanii erau pricepuți în prepararea parfumurilor și substanțelor colorante. La arabi s-a dezvoltat chimia, pentru că ei căutau „elixirul vieții“ care să dea tinerețe veșnică și să vindece toate bolile. în afara acestor cercetări utopice arabii au obținut succese remarcabile în domeniul practic al farmacologiei: prepararea siropurilor, extraselor de fructe, întrebuințarea narcoticelor. Geber în sec. VII a preparat clorura de mercur. Pentru Istoria Medicinii este demn de semnalat In Abu Oseivia (1203-1267) din Damasc care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
putea să redevină el însuși, scrie el în Teatrul cruzimii, adică să constituie un mijloc de iluzionare adevărată, decât furnizându-i spectatorului precipitări veridice de vise, în care gustul său pentru crimă, obsesiile sale erotice, violența sa, himerele sale, sensul utopic despre viață și lucruri, chiar și canibalismul lui, să se reverse, pe un plan nu presupus și iluzoriu, ci interior." Artaud s-a apărat îndelung de a fi vrut să dea un sens vulgar, grand-guignolesque, cruzimii. Însă el rămâne fascinat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D. Lăudat, „Studii și articole de literatură română veche”, IL, 1968, 9; G. Mihăilă, „Studii și articole de literatură română veche”, VR, 1968, 11; Rusu, Utopica, 96-100; Mihai Ungheanu, „Atitudini”, RL, 1970, 43; Emil Manu, „Spre noi înșine”, SPM, 1972, 6; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Doina Curticăpeanu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, ST, 1973, 9; Al. Dobrescu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
venirea Împărăției lui Ohrmazd pe pământ. Dar și această idee este, la o privire mai atentă, rodul unor speculații relativ târzii, cel mult din epoca sasanidă (secolele III-IV d.Hr.), și un fel de manifest al unui program mai degrabă utopic, care Încearcă să rezolve ideologic consecințele concrete și uneori dramatice ale unei dialectici dure Între tron și altar (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 3.3). Încercarea de a folosi astfel de speculații teologice dintr-o anumită perioadă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]