2,509 matches
-
izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
are o alimentare nivopluvială și are un regim hidrologic cu ape mari de primăvară și ape mici de vară. Ca afluenti primește pe teritoriul satului Valea Gugii cu caracter permanent și câteva râuri mici cu caracter semipermanent: Valea lui Șerb, Vâlceaua, Valea Pietrișului, Valea Horobanului, valea Cornilor. Pe teritoriul satului se află o serie de izvoare și pânze freatice superficiale care oferă condiții favorabile pentru alimentarea cu apă a locuitorilor. Grupuri de cetățeni s-au asociat ți au captat ape din
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
Ariușd () este un sat în comuna Vâlcele din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului, pe Olt. Localitatea este situată pe malul drept al râului Olt, în partea vestică a județului Covasna, la limita cu județul Brașov, pe valea
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
context, pe lângă apele minerale din Europa Occidentală care au dus la formarea unor “centre” de tratament (dar și de turism), cum ar fi Baden Baden, Karlovy Vary ș.a., au început să fie remarcate și apele minerale din Transilvania (Borsec, Malnaș, Vâlcele, Biborțeni, ș.a.). Pentru apele minerale din zăcământul Biborțeni, prima analiză fizico-chimică, atestată documentar, a fost făcută în anul 1871 (pentru exemplificare se oferă fig. 1. de mai jos situată în partea stângă) . Această analiză a fost făcută la Budapesta în
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Vâlcele (în maghiară: Elöpatak) este un sat în comuna cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
Vâlcele (în maghiară: Elöpatak) este un sat în comuna cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale ale existenței unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în locul numit "Drumul Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale ale existenței unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în locul numit "Drumul Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
accentuată. În anul 1844 se construiește Biserica Ortodoxă în stil basilical, cu altar în formă de absidă semicirculară și iconostas pictat. În interiorul bisericii se află o placă comemorativă aplicată în memoria ostașilor căzuți în 1914-1918. Începând cu anul 1876, satul Vâlcele a aparținut de Comitatul Trei Scaune din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce urma să stabilească frontierele Ungariei cu vecinii săi. În perioada intrbelică localitatea va face parte din
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
se voia construirea unui sat - soră cu Palilula. Proiectul a fost abandonat în anul 1932. În prezent terenul alocat Palilulenilor pentru construirea Harlei este arabil și se numește "Vetrele de Căși" , Hoaga Mare ( continuarea spre amonte a Văii Oborului), Condoaica (vâlcea bifurcată aflată la vestul Palilulei, orientată spre sud), Călugăr ( continuarea spre extrema vestică a Văii Palilulei), Valea Ulmului - continuarea spre extrema estică, spre Jiu a Palilulei; Maturici - dealul pe care cresc plantele numite "maturici", care atunci când sunt mâncate de către animale
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
Câlnic este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Câlnic (reședința), Câlnicu de Sus, Didilești, Găleșoaia, Hodoreasca, Pieptăni, Pinoasa, Stejerei și Vâlceaua. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câlnic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,53%). Pentru 2,19% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Câlnic, Gorj () [Corola-website/Science/300457_a_301786]
-
Vânătorii Mici este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Titu din regiunea București; în această perioadă, comuna Corbi-Ciungi și-a schimbat numele și reședința în "Vânătorii Mici" și a preluat și satele Zădăriciu și Belimoaica ale comunei Crevedia Mare. Satele Belimoaica și Corbi-Ciungi au primit în 1964 denumirile de "Vâlcelele", respectiv "Izvoru". În 1968, comunele au fost transferate la județul Ilfov; tot atunci, comuna Vânătorii Mari a fost desființată și satele ei au fost incluse în comuna Vânătorii Mici. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
s-au putut așeza diverși refugiați, care deveneau proprietari peste pământul defrișat și desțelenit de ei.Tot așa s-au mai așezat și ciobani, veniți cu oile de la munte la iernat, ca strămoșul Cocora, venit probabil de la muntele Cocora, din Vâlcea, mai puțin probabil că de la muntele Cocora de lângă Bușteni, aceștia din urmă întemeind probabil satul Cocora din județul Ialomița.Putem trage așadar concluzia că actualul sat Covei a fost întemeiat în primele decenii ale secolului al XIX-lea, ca sat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
comunale Recea Cristur și Bobâlna - la nord, Cornești și Dăbâca - la est, Vultureni și Așchileu - la sud, Dragu, din județul Sălaj - la vest. Teritoriul comunal relaționează, în exterior, cu satele de contact direct, componente ale comunelor amintite: Recea Cristur, Elciu, Vâlcele (Buduș) și Igrița - la nord, Teocul de Sus, Teocul de Jos, Cornești, Stoiana, Pâglișa - la est, Bădești, Chidea, Vultureni, Așchileu-Fânațe - la sud, Voivodeni și Fizeș - la vest. Reședința de comună, satul Panticeu, amplasat la 47°03’ latitudine nordică și 23
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
se pot menționa: Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București, unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești, 2 românesti, una slavo-română, una greco-arabă), între care: Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea, unde la tipografia de la Mănăstirea Govora, tipărește alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române, 3 grecești): La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. În această calitate, înființează
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
Negru Vodă (denumit Karaömer până în 1878 și apoi Caraomer până în 1926) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitatea componentă Negru Vodă (reședința), și din satele Darabani, Grăniceru și Vâlcelele. Are o populație de locuitori. Orașul Negru Vodă este situat în sudul podișului cu același nume din Dobrogea, la 6 kilometri de granița cu Bulgaria. Orașul de frontieră se află la 48 de kilometri de municipiul Constanța (10 km pe
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
înainte de 1989), Dauluchioi (19 familii de turci), Ghiuvenlia (45 de familii de turci), Cherchezchioi (18 familii de turci), Derechioi (11 familii de tătari, desființat), Docuzaci (8 familii de turci), Mamuzlia (3 familii de turci), Calfachioi (12 familii de turci). Cătunul Vâlcelele (denumit atunci Valala) aparținea de comuna Cotu Văii (denumirea istorică: Chiragi) și avea doar 2 familii de turci. Numeroase familii de musulmani au dispărut sau au emigrat în urma războiului, zona fiind colonizată ulterior cu români. În anul 1902, Caraomer avea
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
recensământului din 2002, în orașul Negru Vodă locuiau 5552 de persoane, dintre care 5404 erau români, 73 erau turci și 63 erau tătari. Aproximativ 4500 de persoane locuiau în orașul propriu-zis, iar restul locuiau în cele două sate, Darabani și Vâlcelele, care aparțin de oraș. Satul Grăniceru, deși încă figurează în nomenclatorul localităților din România, este de fapt dezafectat și depopulat. Următoarele trei situri aflate pe raza localității sunt înscrise în Patrimoniul cultural național al României, conform Ministerul Culturii, Cultelor și
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
român din Fontenay-aux-Roses (până în 1881) și la Liceul „Sfântul Gheorghe” (în Franța). În 1883 a intrat la Școala militară din Craiova, iar începând cu 1890 la Școala de infanterie din București. În 1915 și-a vândut una din moșiile din Vâlcea pentru a cumpara 15 mitraliere moderne cu care a înzestrat regimentul.. Generalul francez Berthelot, șeful Misiunii militare franceze în timpul Primului Război Mondial, îl caracteriza pe Gheorghe Cantacuzino astfel: "„Este un om pe care trebuie să-l închizi în timp de pace și
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul () [Corola-website/Science/299937_a_301266]
-
Argetoianu l-a caracterizat caustic: "”Bietul Zizi a fost toată viața lui un caraghios și așa va muri, dar nu pe front ci în patul lui.”" Gheorghe Cantacuzino fost numit administrator al spitalelor civile și a fost ales deputat de Vâlcea din partea Partidului Poporului condus de Mareșalul Averescu (1920) și, ulterior, deputat de Tulcea din partea Partidului Conservator-Progresist (1922 și 1926). În anul 1930 se înrolează în Mișcarea Legionară și devine membru al Consiliului Politic al Gărzii de Fier. A fost judecat
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul () [Corola-website/Science/299937_a_301266]
-
Bucovina, Moldova ( Jud. Suceava) este acoperită de un lanț de munți înalți aparținând Carpaților din care se ramifică o întreagă rețea de munți și dealuri cu văi în mare parte strâmte și adânci prin care curg o mulțime de râuri, vâlcele și pâraie. Acest complex muntos se împarte în două grupuri: Munții Rodnei și Munții Bârgăului. Dintre piscurile cele mai înalte ale primului grup menționăm Țibleșul (1842 m), Obârșia Rebrei (2056 m), Craia (1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de 41 km, maximă - 65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec pe vârful dealurilor cu altitudinea de 230-388 m. Suprafața bazinului este de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
La Hudă. Aici au existat câteva case, până prin anii '70 (urmele fundațiilor încă se mai văd). În această zonă, pe firul văii Jurteana se află hotarul dintre Stâna și Jac (dincolo de vale începe zona cătunului Viile Jacului). Pe la confluența dintre vâlceaua Blidăroaiei și Valea Druii (Jurtenei), trece drumul de care ce leagă satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
construcția de autostrăzi. De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și creșterea vitezei medii de circulație, care în prezent se află la un nivel scăzut față de alte țări europene, dar și construirea unor noi căi ferate, cum ar fi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea aflată pe coridorul IV de transport european. Alte măsuri care urmează a fi luate pentru modernizarea infrastructurii românești o reprezintă construcția de noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov, Galați-Brăila etc.) și mărirea capacităților celor existente. În domeniul transporturilor navale se va urmări creșterea
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]