3,569 matches
-
iar nu distrugerea ei, cum își imaginează unii. Ea a început cu prima venire a lui Hristos și se va desăvârși cu a doua venire, când spațiul și timpul vor fi depășite fără a dispărea. Aceasta e comuniunea deplină, armonia văzută și auzită de geniul lui Eminescu. Deși el a avut puternice îndoieli cu privire la putința mântuirii omului. În antropocentrismul său, Părintele Stăniloae n-a căzut nici în cursa spiritului schizoid european, alimentat chiar de unele tradiții teologice. El a refuzat să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Touraine prin cunoscuta lui carte Critique de la modernité (1992).222 3. Para-modernismul. Mult mai prizat pare a fi paramodernismul, având alte raporturi cu modernismul și postmodernismul. Spre deosebire de postmodernism, paramoder-nismul nu pretinde o depășire a modernismului, ci are în vedere efectele văzute și nevăzute ale acestuia, unele dintre ele benefice, altele "perverse", cum se exprimă sociologia contemporană. "Para-moderniste" sunt îndeobște efectele nedorite. După cum amintește Fred W. Riggs, într-un eseu din 1996 închinat lui Dwight Waldo, cunoscut specialist în administrația publică din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în convergență oarecum cu Noul Ierusalim al lui Blacke, în care nu raționalitatea modernă primează, acesteia rămânându-i rolul de slujbașă a timpului-gând, spiritualizat, venind la interferența sufletului cu spiritul. Rosenstock-Huessy concepe, în esență, o lume evocând armonia eminesciană (universul văzut "einsteinian" ca interval, acea clipă suspendată între două nopți), în care timpul e spațializat într-un fel de Ianus bifrons, cu un ochi (sufletul) îndreptat spre trecut și cu altul (spiritul), îndreptat spre viitor, din tensiunea cărora rezultă "sinteza" transmodernistă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și o parte dedicată poeticii sau artei versului. Aici definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea limbii literare cu numeroase neologisme romanice. Curiozitatea
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
III-lea, precedată de biografia profetului Mahomed. Izvoarelor mărturisite în note - „Nichifor, Zanora, Laonic, Leungravie, Lodvocat, Cantemir, Volter, Bușing și alții” - li s-au adăugat, pentru ultima parte, amintirile autorului (care, în paralel, va pomeni și domniile din Principate). Lucrarea, văzută fie ca „o operă de istorie universală” (N. Iorga), fie ca o scriere encomiastică, mărturie a atașamentului față de Poartă al lui V., furnizează însă prețioase informații de sursă biografică asupra epocii. Urmărind „folosirile cele ce să nascu dân istorii” și
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, pe de-o parte, datorită interesului angajatorilor, care conștientizează că au nevoie să investească în resursele umane, pentru a face față concurenței, iar, pe de altă parte, datorită presiunii partenerilor sociali care luptă pentru acest drept la formare continuă, văzută ca premisă esențială pentru menținerea locului de muncă. S-au imaginat o serie de modalități de formare la locul de muncă, de la oferirea concediilor de studii plătite sau reducerea timpului de muncă (în cazul în care pregătirea se realizează în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație au nevoie nu numai persoanele analfabete, ci și orice persoană aflată în dificultate, datorită unei instrumentăriinadecvate sau depășite din educația inițială, dinamica economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare de informații în seturile de cunoștințe deja existente) și deconstrucții (eliminare graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru pași prin care se trece de la conștientizarea situației la schimbarea ei, de la o conștiință naivă la una critică (English, 2005, p.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele însele dezvoltarea educației adulților, mai ales în anii din urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În educația adulților evaluarea specifică, văzută ca preocupare generală, are însă o acoperire și mai cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de excepție pentru practica în domeniul managementului resurselor umane, preciza elementele-cheie ale dezvoltării resurselor umane, și anume: - învățarea - definită ca o schimbare relativ permanentă în comportament, ca rezultat al practicii și experienței (de viață și profesionale a individului); - pregătirea profesională - văzută ca modificare planificată și sistematică a comportamentului prin intermediul învățării, al programelor de pregătire profesională care au drept scop abilitarea individului în vederea achiziționării unui anumit nivel de cunoștințe și competențe necesare îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului pe care îl ocupă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, pe de-o parte, datorită interesului angajatorilor, care conștientizează că au nevoie să investească în resursele umane, pentru a face față concurenței, iar, pe de altă parte, datorită presiunii partenerilor sociali care luptă pentru acest drept la formare continuă, văzută ca premisă esențială pentru menținerea locului de muncă. S-au imaginat o serie de modalități de formare la locul de muncă, de la oferirea concediilor de studii plătite sau reducerea timpului de muncă (în cazul în care pregătirea se realizează în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație au nevoie nu numai persoanele analfabete, ci și orice persoană aflată în dificultate, datorită unei instrumentăriinadecvate sau depășite din educația inițială, dinamica economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare de informații în seturile de cunoștințe deja existente) și deconstrucții (eliminare graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru pași prin care se trece de la conștientizarea situației la schimbarea ei, de la o conștiință naivă la una critică (English, 2005, p.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele însele dezvoltarea educației adulților, mai ales în anii din urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În educația adulților evaluarea specifică, văzută ca preocupare generală, are însă o acoperire și mai cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de excepție pentru practica în domeniul managementului resurselor umane, preciza elementele-cheie ale dezvoltării resurselor umane, și anume: - învățarea - definită ca o schimbare relativ permanentă în comportament, ca rezultat al practicii și experienței (de viață și profesionale a individului); - pregătirea profesională - văzută ca modificare planificată și sistematică a comportamentului prin intermediul învățării, al programelor de pregătire profesională care au drept scop abilitarea individului în vederea achiziționării unui anumit nivel de cunoștințe și competențe necesare îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului pe care îl ocupă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de limbă franceză (studii care au reabilitat acest gen de cercetări), precum și prin cele referitoare la problematica imagologiei, Klaus Heitmann, specialist În literaturile romanice moderne, sau Manfred Fischer, autor al unei lucrări care se ocupă de istoria studierii imaginilor naționale, văzută tocmai ca o componentă a istoriei literare comparate. Dincolo de depășirea unei etape În evoluția comparatisticii, succesul imagologiei s-a bazat Însă și pe un efort pluridisciplinar, concretizat prin apelul la istoria mentalităților, ca și la unele cercetări de sociologie sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
excepțional, prin natura sa, cum era sărbătoarea. Fără Îndoială, nu trebuie să exagerăm nici În acest sens, conferind oricărei petreceri sau manifestări festive atributele unei liturghii solemne, Încărcată de semnificații grave. Émile Durkheim, care profesa o Înțelegere funcționalistă a religiei, văzută ca factor suprem de integrare socială, este foarte categoric În această privință. Pentru el, sărbătoarea (chiar dacă are un caracter religios) ține tocmai de latura mai puțin gravă, mai săracă În sensuri spirituale, a vieții religioase. Îmbinând caracteristici ludice și estetice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
două popoare. Se poate aprecia, În final, că imaginarul istoric românesc, preluând moștenirea autorilor romantici și transpunând-o În contexte uneori foarte diferite, a conservat În mare parte, până astăzi, această imagine a unei confruntări permanente dintre români și maghiari, văzută ca un element principal al istoriei acestora. Românii văzuți de maghiari: geneza unei imagini etnice moderne Imaginea modernă a românilor În cultura maghiară s-a format, În trăsăturile sale generale, În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea poate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
militară, la războaiele napoleoniene, ea este conturată, de regulă, În cifre și fapte, Într-o bibliografie destul de Întinsă. Dincolo de consemnarea prezențelor și a faptelor de arme săvârșite, nu există decât indicii prea puțin semnificative referitoare la atitudinea manifestată față de realitățile văzute. Conduita oscilează Între frecventele dezertări și nesupuneri la recrutare (explicabile ușor prin specificul psihologiei soldatului-țăran) și bravura dovedită În campanie, aceasta din urmă ratașabilă tot unui comportament obișnuit de tip cazon, datorat disciplinei și calității pregătirii militare, și doar Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]