26,132 matches
-
soartă, Bea omul iarbă, cucută, Dincolo-i lumea tăcută, Creierii cântă ca greierii, , Sunt doar ceasornice creierii, Ard depărtările, sângele Plânge în tine, vai, îngere, Lasă-te goală, așterne-te, Soră iubită de gemete. Astfel se-apropie oamenii, Astfel cad vămile, vameșii, Astfel dispar și disprețul, Urile, vine dezghețul, Nimeni nu suie pe soclu, Umblă mai drept și ologul, Speranță primește orfanul, Văduva și caloianul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Sufletul tău / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul
SUFLETUL TĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360480_a_361809]
-
din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt mesagerul tristelor gândiri, Durerii, ne-mbrăcată în cuvânt, Al lacrimii, uscată-n amintiri Și-s huiduit că sunt....ceea ce sunt ! Și sunt făcut să nu anunț plăcerea, Și-n tolba mea țin dorurilor, vamă. Firește, nu-s iubit și nicăierea Nu întâlnesc decât aceeași teamă De adevărul care ne-nconjoară, De viitorul nostru ticălos... Și vrem cu toți durerea, să nu doară, Dar vrem abstract, steril, fără folos! Sunt mesager al disperării mute, Al
MESAGERUL NEDORIT de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360553_a_361882]
-
am ajuns Tot navetând, iubito, navetând... Acum, când Veacul nostru dă-n amurg Și stele reci alunecă-n țărână, Nici o tristețe nu ne mai amână, Se-aude ceasul ruginind în burg. Cum ne pândește lacomă risipa, Târziul ne pătrunde până-n vamă, Doar sângele înfrigurat te cheamă, Sărutul tău să lumineze clipa. Se duce viața asta ca un gând, Când n-ai nici timp să îl gândești deplin, Trecem și noi, în urmă alții vin Tot navetând, iubito, navetând... Referință Bibliografică: Navetând
NAVETÂND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360573_a_361902]
-
Floarea-ntre pietre” (1979), perpetuează o stare de vis, nu neapărat onirică, în care curge pasta aceleiași feminități: „Femeie ca o ploaie preacurată/ Netulbure-n nimic a ei tulpină/ Prin limpede durere fermecată/ Când înfloririi trupul i se-nchină” („Maternitas”). „Nesfârșitele vămi” (Ed. Eminescu, București, 1979) este deja un volum de consistență valorică. Trei „personaje” guvernează această poezie: Visul, Așteptarea și Zborul, prezente de fapt în toată lirica poetei, în proporții diferite. Reflecția cucerește tot mai mult din terenul descriptiv, ființa pare
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
vremelnică” („Chipul verii”), îndemnând la un efort de adaptare: „Învață, suflete, schimbarea/ ca pe o piesă de mult scrisă” („Terapeutică”). Acum feminitatea este investită și cu vocația sa constructoare, amintind de Ana meșterului Manole, în speranța că poate învinge „nesfârșitele vămi”. „Cochilii cântătoare” (Ed. Eminescu, București, 1982), conservă în imaginar proiecția unei lumi ideale, o lume a armoniilor în pofida Răului. Cochiliile cântătoare sunt chiar poemele menite să păstreze esența celor existente sau visate. Consemnăm o abundență de poezii excepționale, demne de
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
ci și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Existau târguri și în vecinătatea Ulmeniului, la Cehu Silvaniei - o milă de loc, sau la Berchez, o milă bună, respectiv, la Baia Mare, la aproximativ 2 mile de loc. La trecerea Someșului, care se făcea cu poduri plutitoare (bacuri), supușii plăteau vămi, deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
sau la Berchez, o milă bună, respectiv, la Baia Mare, la aproximativ 2 mile de loc. La trecerea Someșului, care se făcea cu poduri plutitoare (bacuri), supușii plăteau vămi, deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de loc. La trecerea Someșului, care se făcea cu poduri plutitoare (bacuri), supușii plăteau vămi, deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
se făcea cu poduri plutitoare (bacuri), supușii plăteau vămi, deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
verde de candoare Sufletul cuprins de pace, Niciodată nu mai moare! Îngerul de pază Lumânări ce-aprind speranțe Chiar în nopțile de smoală, Când făptura toată doarme Îi ții sufletul în poală.... Am văzut cum treci prin viscol Ca prin vama din văzduh, Nu ești Om, asta e sigur! Ești Lumina unui duh. Am văzut că-mi ești alături Când trădat am fost de toți, Haina ce-o aveam mai bună Prăduită a fost de hoți! Am văzut acum Lumina, Când
AM VĂZUT ÎNGERUL DE PAZĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359826_a_361155]
-
-n care voi muri, Îngenunchez în fiecare zi, Cu-aceleași rugăciuni știute, La sfinții din icoane nevăzute. Și mă rog lor, constrâns de libertate, Să-mi ia povara multelor păcate, Cu trupul meu să facă o minune, Când voi da vama pentru altă lume. Iar tu, ce m-ai iubit de-atâtea ori, Cu trupul cald amirosind a flori, Cu jurământul tău să îmi ții partea Când mă voi judeca cu moartea. Să-mi fie drumul luminat și sferic Când voi
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
-ntr-o carapace, Nestingheriți Ne-om face jocul, Ducând Și îngeri-n ispită, Jucându-ne - râzând - Cu focul. Va veni un timp, Iubito, Pe care nu-l băgăm În seamă, Când noi - doi miri -, În fața morții, Vom da pământului O vamă. ------------------------------------ * Din volumul „Zâmbetul clepsidrei”, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013 ------------------------------------------ MOISA Gavril, poet și scriitor clujean. Născut la 6 decembrie 1951, în localitatea Voivozi, județul Bihor. Școala generală de opt ani, în Voivozi și la Liceul Nr. 2 Oradea (1966); Liceul
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
am votat, iar ei își fac averi. Mandatul lor e cum să scoată banul, Căci, votul nostru i-a făcut boieri. Pleacă românii, ni se destramă neamul, Azi, hoții ne conduc și fură cât poftesc, Fără ca nimeni să le ceară vamă. Să nimicim hoția și neamul boieresc, Hai să chemăm poporul și să le ceară seamă. În douăzeci de ani, ei ne-au vândut și țara Și-au dat-o pe nimica, așa cum au vrut ei. Bogata noastră țară, o pradă
CU STUPOARE MĂ ÎNTREB... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359877_a_361206]
-
Să lepad grijile de multe, Zăvor la toate să le pun Și din nectarul clipei noastre, Să bem ca doi frumoși copii nebuni ! În haltele prin care trenul o să treacă, Lăsam din macii cămpurilor nostre Aceste inimi care scriu în vamă, Iubirea’i nemurirea nostră. foto:sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Doar noi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115, Anul IV, 19 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOAR NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359921_a_361250]
-
barul Ninive, sunt acolo femei mai bărboase, că din toate sunt cele miloase, avea amicul opt stânjeni, scria poeme cu înjeri, avea un mormânt pregătit, pentru clipa de la sfârșit,mai avea o carte aleasă de Trismegistul culeasă, vindea talismane la vamă, l-a prins Abigor, n-avea mamă, nici tată el nu avea, se născuse dintr-o chiftea, frumos cavaler , cu o lance cât degetul mare al lui Pancho, mai cita din Suidas, profetul, până ce-l umflă Parchetul, el la Mantua
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]