10,104 matches
-
filozofică și mistică a timpului.-( Y.G. Le Dantec). Poetul florilor maladive și al poemelor în proză, damnat și condamnat, zăcuse în epocă necunoscut, ca și criticul și esteticianul din el. Dar în poezia Albatrosul: Poetul e asemeni cu prințul vastei zări Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări Aripile-i immense l-împiedică să meargă. (Traducere de Al. Filipide) Poezia L’Hautontimoroumenenos îi rezumă încă mai clar multipla crucificare: Je
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
că a fost născut pe 18 mai anul 1048, adică exact cu nouă sute ani și trei zile înaintea mea! A fost medic și astronom, desigur și filozof, care printre alte rubayate a scris: "Cel ce creat-a stele și-ntreaga vastă lume, Când a creat durerea s-a depășit pe sine. Voi, buze ca rubinul și voi, pleoape fine, Câte sunteți acolo sub țărna fără nume?" Cercetătorii afirmă că omul este neschimbat în potențialul lui intelectual, în ultimele șapte- opt milenii
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
acestea și altele neștiute vor fi, altele nu, unele vor trece, dar cuvintele înscrise-n Cartea Sfântă nu vor trece! Apropierea de religie este o cerință! Ea asigura respectarea legilor morale, da stabilitate atât individului cât și societății. Tema este vastă, am scris și un studiu despre Puterea de vindecare a rugăciunii. Cred că am fost printre primii medici din România, care vorbind - în calitate de președinte - despre Fundația Mirabils ( nume derivat de la Terra Mirabilis- Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > MAGDALENA ALBU - PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEȘTI Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Circumscrisă teritoriului vast al eticii, o disciplină teoretică născută din gr. ethos, echivalent al caracterului, obișnuinței sau datinii -, responsabilitatea ca atare este sau, mai bine zis, trebuie definită drept o atitudine conștientă a oricărui profesionist din variile segmente distincte existente pe piață, simțul
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
situație de viață: și-n familie, și-n sfera vieții profesionale și-n viața publică, inclusiv deci, și în afaceri”, după cum afirma Vasile Morar în cartea sa intitulată “Etica în afaceri și politică”. Dacă aruncăm însă diacronic o privire asupra vastei sfere etice, putem pleca în privința definirii sale de la ceea ce însuși remarcabilul orator și avocat roman Marcus Tullius Cicero - autorul nu mai puțin cunoscutelor Catilinare - transfera acesteia din punct de vedere semantic, și anume, înțelesul ei funciar de moravuri, obiceiuri. Mult
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
grație rolului vital pe care îl aveau în producerea hranei? Faptul că pe teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare neolatine din vestul Europei superstratul este datorat elementului germanic), acest fapt demonstrează indubitabil că pe întinsul teritoriu din fosta Dacia Traiană
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
revizionist. Vrea să facă din spațiul carpato-danubiano-pontic un vid social și cultural? O face cu noșalanță, neargumentat (cum putea să argumenteze?) și nedocumentat (de unde documentele dorite de el și de roeslerieni?). Prin urmare, așa cum deja am arătat, golește tot acest vast spațiu de populația autohtonă (sic!), o strămută la sudul Dunării, iar de-aici o dispersează prin munții Macedoniei și Albaniei, unde - decide dumnealui - s-a format poporul român și limba română, datorită similitudinilor cu limba albaneză. (Descoperire personală ori reluarea
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
și-au întâmpinat colegii cu flori, coșulețe cu însemne pascale și semne de carte, daruri confecționate de mânuțele lor în orele de abilități practice, a urmat un moment de împărtășire a unor impresii între viitorii prieteni. Lumea poveștilor este una vastă, iar micuții au dovedit că pătrund adesea în interiorul ei prin intermediul personajelor ce-i surprind pe parcursul întâmplărilor citite. După ce s-au vizionat trei filmulețe, respectiv: ,,Cei trei purceluși”, ,,Rățușca cea urâtă” și ,,Greierele și furnica”, personajele au prins viață sub pensula
ȘCOALA ALTFEL ÎN LUMEA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354477_a_355806]
-
-ei administrației franceze; de-aici provine denumirea unuia dintre cele mai recunoscute vinuri cipriote, “Commandaria”, un excepțional vin dulce, precum nectarul zeilor ... Sunt multe legende legate de istoria veche a Ciprului și tentația de a le dedica un spațiu mai vast mă urmărește în permanență, motiv pentru care am încercat să prezint cât mai succint informațiile despre locurile acestea și oamenii lor, unele culese de la cei cu care am dialogat, altele preluate direct de la sursă - obiectivele vizitate. Georgeta Resteman Limassol, Cyprus
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
scena e primordială în viața celor doi! Cristina Deleanu prahoveancă, Eugen Cristea bucureștean sunt o familie și doi actori importanți ai scenei și platourilor românești. Ploieșteancă de origine, așadar, actrița Cristina Deleanu a depănat pe mosorul vieții firul unei biografii vaste, de odisee și de cronologie a celebrității. A avut afinități cu desenul și pictura, dar a ales teatrul și cinematografia, descoperind și dovedind după liceu, un har pe care nu l-a căutat dar îl avea însădit și aștepta fierbând
CA ŞI FAMILIA, SCENA E PRIMORDIALĂ PENTRU EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353779_a_355108]
-
exprimat în opere literare scrise atât în versuri : « Marea Mediterană », « Cântec sicilian », « Pe coastele Calabriei », » Palatul Loredano », « La Veneția mult duioasă », cât și în proză : « Buchetiera de la Florența », « Muntele de Foc « , « Jurnal de călătorie în Italia. » În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
în versuri : « Marea Mediterană », « Cântec sicilian », « Pe coastele Calabriei », » Palatul Loredano », « La Veneția mult duioasă », cât și în proză : « Buchetiera de la Florența », « Muntele de Foc « , « Jurnal de călătorie în Italia. » În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor cosmice: vântul și luna adorm la
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în pace să adaste Până în zori, când soarele-n suișuri, Le va chema pe-ntinderile vaste. Și-n noua zi, grăbite înspre zare, Se limpezesc de roua dimineții. Aruncă-n codru, albă sărutare, Înviorat de farmecul bineții. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: S-a rătăcit apusul printre munți / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353905_a_355234]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CLIPE SUBLIME Recită-mi mereu același poem, Care l-ai scris pentru mine, Având același veșnic refren, Tu mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Cântă-mi mereu aceeași baladă, Compusă, special pentru tine, Pe troscotul din vasta ogradă, Când mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Povestește-mi vechi istorii, Cu feți frumoși, cu albe zâne, Chiar de ne cuprind iar zorii, Tu îmi oferi; CLIPE SUBLIME. Referință Bibliografică: CLIPE SUBLIME / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CLIPE SUBLIME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353927_a_355256]
-
Acasa > Poeme > Devotament > UMBRA ÎNCEȚOȘATĂ A MIRESEI MELE Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Din goblenuri prăfuite Te cobori în plan mister, Mii de chipuri aurite Te privesc din vastul cer. Vag mă-ncearcă o dorință Să te satisfac mizer, Tot uitând de-a ta cerință Dor chemare-n trai lejer. Mi-a fost teamă la-nceputuri Că mă-nșeli cu orice bleg, Ale vieții plus rebuturi Nu aș ști
UMBRA ÎNCEŢOŞATĂ A MIRESEI MELE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353998_a_355327]
-
volum AMINTIRILE VIEȚII 2011. Din acest volum fac parte următorii membri ai Ligii Scriitorilor din România; Aristița BUCIU-STOIAN, Floarea CĂRBUNE, Dănuț DEȘLIU, Mihai LEONTE, Sorin OLARIU. Personal aduc multe mulțumiri editurii Brumar din Timișoara pentru implicarea în acest proiect destul de vast, cu multe probleme de organizare în mod special. Mulțumesc pictorului Mihai CĂTRUNA pentru acceptul de a folosi pictura sa pentru copertă. Referință Bibliografică: Volumul antologic AMINTIRILE VIEȚII 2011 este tipărit / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236, Anul
VOLUMUL ANTOLOGIC AMINTIRILE VIEŢII 2011 ESTE TIPĂRIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354072_a_355401]
-
-l de curea neîncetat, apoi l-a împins în față spunându-i că are și el ce au toți băieții. Apoi, Sofia Vicoveanca i-a întărit orgoliul: „Du-te mă pe scenă, că ești bărbat!”. Georgel a pășit în scena vastă și intimidantă ca un continent străin, cu un cobzar al cărui acompaniament putea să compromită totul, instrumentistul dând un ton, iar Georgel intrând pe altul. „Ca să dreagă omul busuiocul”, cum evoca mai târziu acest moment, Marioara Murărescu, cobzarul a dat
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
-vers neprofanat- Pe umeri goi căzând lacrimi curate, Și gândul mut din sufletu-ntristat. În căutarea rimei prea perfecte, Descopăr taine vechi acum abandonate Prin galbene cuvinte ce se aștern discrete Și tind în mod subit către fatalitate. În inundații vaste de-ntuneric, Exist ,împins de noaptea suverană La interval apar cu-n vers feeric Și-l scriu neapărat,în formă legendară! Apoi o să semnez pactul cu somnul Și lumea viselor o voi arde curând, Doar realitatea să-și ocupe tronul
COȘMARUL NOPȚII de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353065_a_354394]
-
o liră a sa, firește nu una și aceeași cu cea rapsodică. Lira Thaliei e scena! Ea simfonizează înaripat spiritul actorului, îi cântă fluviul de idei și îi configurează pastelat coloristica personajului. Între personalitatea actorului și rol nu e o vastă spațialitate, ci câțiva metri de scenă, în care se desfășoară o lume. Lira muzicală e vulturul sunetului, dalta e lira statuii, candelabrul e lira trupului fragil al balerinei...! Ce e, atunci, actorul?! Un deget înfiorat ce alunecă precum nisipul din
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
Este de netăgăduit că pentru România, Lazăr Novak a fost descoperit de către unul și același artist căruia Naidin sau Emilia Dorobanțu, dar și unii interpreți apropiați generației sale și ajunși azi celebri, îi datorează mult: Benone Sinulescu. Într-o lume vastă și eterogenă a artiștilor, în care, de multe ori cei mici lucrează să surpe pe cei mari, iar unii dintre cei mari, nu neapărat cu sensul de seniori înaintați în zile ci cu înțelesul de maeștri, nu se încarcă de
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
clinchete, ca o lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în mușchi. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
înveșmântând-o cu poleială, Maria Dragomiroiu a fost sărbătorită în centrul toamnei anului 2015, la Sala Palatului din București, printr-un concert ce și-a primit reputația de eveniment aniversar, galant, cu o redutabilă participare de artiști și un public vast cât o lume de veghe, în comuniunea și extazul sărbătorii celei mai fericite! Scena și sala de spectacole n-au fost două lumi, au fost una unită într-o singură bătaie de inimă, o singură îmbrățișare, o singură iubire, un
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
Corului Universității din București (1948), al Capelei Corale „Gheorghe Cucu” (1958), al Corului Național de Cameră „Madrigal” (din 1963, 7 iulie, când a avut loc primul concert, până la concertul de adio din 1999). Creația muzicală a maestrului Marin Constantin este vastă, nefiind însă, din păcate, dar inevitabil totodată, cel puțin în orizontul operelor corale, ocolită de compoziții pe tema partidului și „conducătorului iubit”, Nicolae Ceaușescu. Deși defăimătoare azi, aceste compoziții nu erau submuzicale și cu atât mai puțin antimuzicale, afară de text
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
asiatic, al Cubei etc..., de atunci. Nu sunt de neluat în seamă aceste creații muzicale ce și-au avut timpul și spațiul lor, și se raportează la regimurile politice corespunzătoare. Pe lângă că sunt neînsemnate ca număr, față de o operă completă vastă, a le fi contestată in corpore valoarea melodică e greșit. Unele dintre cântecele de atunci cum ar fi corurile imperiului sovietic, de exemplu, sunt chiar considerate cel puțin deosebite. Dar, deasupra tuturor, opera maestrului Marin Constantin de cea mai înaltă
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
decât folclor pur: muzică ușoară, romanță, muzică etno, de petrecut în repaosul gândului ostenit și sufletului încărcat, muzică a înseninării și adierii voioșiei prin tranșeea vieții până în ultima clipă alergată și împovărată! Din repertoriul de cântece ale maestrului Benone Sinulescu, vast cât o mie ale celor ce clevetesc, lucitoare ca un soare pe lângă scânteile fumegânde ale celorlalți, fiecare are ocazia și dreptul să aleagă ceea ce îi place! Are de unde...! Jovialul Nea Benny", așa numește bunul prieten al maestrului și al tuturor
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]