15,959 matches
-
în toată statura sa, cu toate atributele care-l caracterizează. Încă de la primele imagini poetice, Verbul e suveran peste suflete, el “calcă țanțoș” pătrunde fără sfială “dincoace de ferestre”, “făcându-se apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului ... ” (Verbul calcă țanțoș ... Sub semnul acestui Verb impetuos, autorul receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele primordiale ale umanității: al doilea sistem de comunicare, vorbirea, cuvântul, înțelesul, trăirea. Unul din poemele emblematice ale volumului se numește: “Ce rost are ... dacă stelele
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
atributele care-l caracterizează. Încă de la primele imagini poetice, Verbul e suveran peste suflete, el “calcă țanțoș” pătrunde fără sfială “dincoace de ferestre”, “făcându-se apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului ... ” (Verbul calcă țanțoș ... Sub semnul acestui Verb impetuos, autorul receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele primordiale ale umanității: al doilea sistem de comunicare, vorbirea, cuvântul, înțelesul, trăirea. Unul din poemele emblematice ale volumului se numește: “Ce rost are ... dacă stelele nu citesc ... ” - și el constituie cu
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
vânturilor potrivnice, “are rost”, ba chiar “trebuie”, “e necesar”: “dacă totul cunoaște mișcarea browniană, / dacă totul se comportă ca și când lumea / n-ar fi făcut nimic, / dacă timpul se buclează / ca o aortă, în clopot ... ” Și toate acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
timpul se buclează / ca o aortă, în clopot ... ” Și toate acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma: “lebădă-a misterului”. Ca un adevărat patriot, pornind de la poemele protestatare ale lui Eminescu, împotriva acelor “oameni-fantă”, alcătuiți din antimaterie, “heinizând voios la lună”, autorul rostește
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
eu îi văd și ca hiene-vârcolaci, / sfârtecând exact Luna-Patrie / ce-i Sfânta Limbă Pelasgo-Dacă, / una și-aceeași cu Sfânta Limbă Valahă, / fără întrerupere ... / Și tot fără-ntrerupere, anatemizez / toți mancurții din Patrie, / înfășor toți oamenii-fantă / într-al blestemului năvod, / cu verb înspicat-răspicat: / „Rostiți-vă și rostuiți-vă, / voi, vârcolaci-fantă, / voi, vârcolaci-mancurți, / duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări ... !“ (Rostește-te, vârcolac ... Este absolut
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
aleutin”; “burebistan, sau angevin”; “fără paharul viperin”; “mă scurmă / și mă șănțuiește”; “inefabilă fragranță subcerească -“; “minunos croită” (apa); “mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
somn cosmic). Această grupare de poeme cuprinde versuri preponderent carnale, chiar și când e vorba de ideea reîntrupării în care, poetul ar fi fost leu iar iubita o gazelă sprintenă. Poetul manifestă o predilecție spre jocurile de cuvinte. El inventează verbe și alocuțiuni de dragul jocului, explicându-le apoi în fraze ample, cum e verbul “a (se) peșteriza). Nu de puține ori, poetul îi adresează lui Dumnezeu, întrebări care-l mistuie și cărora speră să le afle răspunsul: “Mai sunt destule întrebări
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
e vorba de ideea reîntrupării în care, poetul ar fi fost leu iar iubita o gazelă sprintenă. Poetul manifestă o predilecție spre jocurile de cuvinte. El inventează verbe și alocuțiuni de dragul jocului, explicându-le apoi în fraze ample, cum e verbul “a (se) peșteriza). Nu de puține ori, poetul îi adresează lui Dumnezeu, întrebări care-l mistuie și cărora speră să le afle răspunsul: “Mai sunt destule întrebări, Doamne, / la care trebuie să-mi răspunzi, / până nu-mi vine inspirația cerească
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
și să-l asculți. Poți avea în fața ochilor frumuseți, minuni sau urâciuni. Se globalizează și binele și răul. Depinde ce alegi. Această știință a alegerii o dobândești prin învățătură. Ea e scutul tău de protecție. Ea te ajută să alegi verbul „a fi”. Prin intermediul internetului, am aflat povestea celei mai fantastice fotografii făcută vreodată. Fotografia a fost făcută de un fotograf american în timpul unei operații de coloană, efectuată pe un făt, aflat în uterul mamei în a 23-a săptămână de
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
fapte. Cuvântul poate forma destine. Cuvântul strălucește și taie ca diamantul. Depind toate acestea doar de jurnalist? Nu. Depind și de politica editorială a structurii mediatice din care face parte. Audiența se formează. Ne împuținăm. Puține școli. Puține valori. Mult verb „a avea”. Puțin verb „a fi”. Mulți vor să aibă. Puțini vor să fie. Frigul sărăciei, al oricărui fel de sărăcie, nu mai permite traiul zilnic. Permite supraviețuirea. Prin viață și prin istorie. Când sărăcia devine suverană, ea atacă chiar
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
destine. Cuvântul strălucește și taie ca diamantul. Depind toate acestea doar de jurnalist? Nu. Depind și de politica editorială a structurii mediatice din care face parte. Audiența se formează. Ne împuținăm. Puține școli. Puține valori. Mult verb „a avea”. Puțin verb „a fi”. Mulți vor să aibă. Puțini vor să fie. Frigul sărăciei, al oricărui fel de sărăcie, nu mai permite traiul zilnic. Permite supraviețuirea. Prin viață și prin istorie. Când sărăcia devine suverană, ea atacă chiar bucuria de a trăi
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
inevitabile în viața omului și a cetății, motiv nu de a le ocoli, ca și cum ar fi posibil, ci de a le asuma ca atare. Înțelesurile cuvântului krisis sunt ele însele sugestive pentru amploarea și profunzimea stărilor pe cale le definesc. Dacă verbul din care provine, krino, înseamnă a judeca, a sta pe gânduri, a cântări mai multe opțiuni, a căuta o cale de mijloc, chiar a te certa cu cei de altă părere, a te măsura în argumente cu aceștia, substantivul krisis
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
actul găsirii și formulării normei de drept în urma consultării cetățenilor, orice punere ulterioară în discuție a ordinii existente declanșând automat o criză, adică reclamând o reluare din altă perspectivă a argumentelor până atunci valabile. În greaca Noului Testament, unde atât verbul krino cât și substantivul krisis apar de peste 150 de ori, semnificația suportă o îmbogățire și aprofundare de proporții. Preluând din limbajul și mentalitatea iudaică dubletul a judeca (în sensul gândirii) - judecată (în sensul unei hotărâri juridice), primii autori creștini dau
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
șoaptele fumului alungat din coșuri albe, caligrafiate în clasele de decembrie, părea că mă aude, dar își degusta, pe un colț de birou, salata de soare cu mirodenii și glezne de salcie. Vorbeam, negreșit, dialecte diferite. Eu mă afundam în verbe impersonale, resuscitând stângaci un imperfect ușor trist. Ea își încâlcise buclele în epitete și declina imperturbabil - cu respirații sacadate, de păpădie- desprimăvărarea. Nu ințelegi, i-am șoptit sfârșită, că fără iarnă, totul e numai o gară abandonată de toate trenurile
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E decembrie, prima lună a iernii din punct de vedere calendaristic, însă o lună cu conotații speciale pentru cei mai mulți. În această perioadă, se încearcă a se înlătura egoismul din inimi și se învață verbul „a dărui”. Eu consider că nu trebuie să așteptăm o perioadă anume pentru a dărui și a ne arăta iubirea celor din jur. În fiecare zi, este nevoie să ne conjugăm cu verbul „a dărui”. Este cel mai frumos cuvânt
PUTEREA DE „A DĂRUI” de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359477_a_360806]
-
înlătura egoismul din inimi și se învață verbul „a dărui”. Eu consider că nu trebuie să așteptăm o perioadă anume pentru a dărui și a ne arăta iubirea celor din jur. În fiecare zi, este nevoie să ne conjugăm cu verbul „a dărui”. Este cel mai frumos cuvânt ce ne învață semnificația cuvântului „OM”. „A darui și „a iubi” sunt două acțiuni înrudite. Asta înseamnă că la baza actului nostru de „dăruire”, trebuie să stea întotdeauna „iubirea”. Așa cum noapte-zi, feminin-masculin sunt
PUTEREA DE „A DĂRUI” de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359477_a_360806]
-
pe chipul nostru. Un om ce cunoaște bucuria nu va dori să țină această trăire înaltă doar pentru el, ci o va împărtăși cu întreg Universul. Dumnezeu ne învață în permanență ce înseamnă „a darui”. Să ne conjugăm toți cu verbul „a dărui”, din ce in ce mai mult. Noi am primit atâtea cadouri de la Dumnezeu, iar asta ar trebui să ne conștientizeze să facem și noi la fel. Viața este cel mai prețios dar pe care l-am primit de la Cel de Sus. De
PUTEREA DE „A DĂRUI” de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359477_a_360806]
-
în care o să se trezească, iar eu nu o să mai fiu acolo. "O să mai fii aici, când mă trezesc?" Nu-i nimic mai frumos decât o declarație în care s-au adunat ciorchine adjectivele și care nu mai contabilizează frecvența verbelor. "O sa mai fii aici...?" E strigătul tăcut al inimii către aceia pe care îi iubim, implorarea cu nădejdi oblojitoare, negarea plină de cumințenie a singurătății. Și a dorului. Din dimineața aceea în care ne vom trezi; dar ei vor fi
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înțelepciunea Limbii Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminicile țării strigând: ACUZ! ADEVĂRUL DIN ACROSTIH Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Ostile rime îmi vin mereu în
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
lor e-o sumă rătăcită pe la porți legată de-o mârțoagă fără șa. Când vin în preajmă, tace poezia și muza nu mai vine pe aleia. Mai dă-ne , Doamne, bucuria când ne contemplăm iarăși femeia. ABATERE DE LA FIRESC Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
TIMPUL CIPOLEȘTE STATUIA LUI CUZA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Când timpul cioplește statuie lui Cuza Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte În unire să-l urmăm pe Cuza. Venind în dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și gândul insomniei, Idealurile lui l-au făcut de ne-nvins Când Unirea
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
ne-nvins Când Unirea desena harta României. Îți urmăm îndemnul în care ai crezut, O victorioasă împlinire peste timp, Unirea din idealuri seculare s-a născut Și-n culoarea tricolorului pe nimb. Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte: În Unire să-l urmăm pe Cuza. De-atunci mai bărbătească stânca este Unde statuie l-am înveșnicit în ea, De mii de ori te-am pus și în poeme Ca
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
discuția...! Pe toate le încredințează publicului spectator. Spectacolele de sărbători cu Fuego sunt un șirag cu seri prețioase ale vremii imperfecte în relația iubirii vieții și biruința iubirii. Vor veni seri de aur și de incursiune cu melodia, decorul feeric, verbul evocator, prin țara ninsă de ninsori albe, ninsă de ninsori cenușii, ninsă și de ninsori sterile, anoste, dezolante; o vreme în care cântecul lui Fuego, este identificabil în dominația sărbătorilor iernii care pun zi cu zi stăpânire pe țară. Susceptibil
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
Orizont > Ganduri > DOMESTICE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 387 din 22 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Viața, o coridă Taur fioros Lumea fuge în destin Ce pradă ușoară Imposibilitate Auzi, cineva A furat dintr-o frază Numai verbele... Prânz Pe colț de masă Pâinea se taie-n felii La mijloc, supa Amirosit Stânci de rouă De departe mustăcind Vulpi viclene Pârtieeee... Trage Universul- Luceafărul înhămat La Carul Mare Furt În amurg pirații Strâng în grabă catargul Cu Luna
DOMESTICE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360459_a_361788]