5,522 matches
-
alunecare poate fi încadrată în mai multe grupe sau tipuri, în funcție de structura depozitelor pe care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului, Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului, Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de valuri - pot proveni din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide. Se întâlnesc pe flancurile unor văi secundare afluente Bahluiului, amonte de Cotnari, sau chiar în unele porțiuni ale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Platoul structural Sângeap Sticlăria; la est de pășunea comunală; la vest terenurile proprietate privată și o zonă cu pădure a Ocolului Silvic Hârlău. Morfometric, altitudinile cresc de la 150-160 m în zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100 125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval, pe valea Bahluiului, alunecarea a ridicat albia râului pe circa 400
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul alunecării de teren, cu repercursiuni asupra stabilității viitoare a versantului. Datorită comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce în partea inferioară se pot observa ruperi pe cele două laturi și de a lungul bazei. În partea superioară a alunecării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În partea superioară a alunecării, deplasarea deluviului de alunecare a avut loc pe circa 26-30 m lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m în partea din aval a bazei alunecării. Stratele de marne înclinând spre interiorul versantului, fac ca suprafața de alunecare să taie stratele pe grosimea lor, limitând astfel adâncimea suprafeței de alunecare. Din acest punct
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m în partea din aval a bazei alunecării. Stratele de marne înclinând spre interiorul versantului, fac ca suprafața de alunecare să taie stratele pe grosimea lor, limitând astfel adâncimea suprafeței de alunecare. Din acest punct de vedere alunecarea Pârcovaci este de tip insecvent generând astfel efecte mai mici decât alte tipuri de alunecări (I.S.P.I.F.-Iași
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 3-5 m în zona Hârlău și de 6-10 m în dreptul localității Bădeni, Ceplenița și Cotnari. În aval de Hârlău, suprafețele inundabile ocupă porțiuni relativ reduse (Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează mai ales scurgerilor de pe versanți decât râului. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în teren, au dus la concluzia că în lungul acestei văi începând de la Pârcovaci și până la Cotnari, terasele de luncă și de versant sunt prezente pe ambele maluri ale râului Bahlui și păstrează un paralelism evident cu albia râului. Aluviul acestor terase, în special prundișurile și nisipurile, este deschis în numeroase puncte situate în largul cornișelor. Analizându-se caracteristicile genetico evolutive, structurale și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
numeroase puncte situate în largul cornișelor. Analizându-se caracteristicile genetico evolutive, structurale și cronologice ale depozitelor fluviatile din acest sector de vale a Bahluiului se constată existența unui număr de opt terase, dintre care două de luncă și șase de versant. Terasele de luncă În cadrul luncii Bahluiului, pe o distanță de aproximativ 16 km (între Pârcovaci și Cotnari) se observă existența a două trepte morfologice (terase de luncă), cu altitudini relative de 3-5 m și 6-10 m, prezentând fund de vale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La nord-vest de Hârlău ea are o dezvoltare redusă și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]