3,798 matches
-
în afara evenimentului. Ioniță voia să iasă în față, să fie remarcat, să joace rolul principal. Nu era un om rău. Nici el, nici ceilalți urmași, pe care i-a întâlnit după aceea. Ba chiar era în stare să-și piardă veselia pentru necazul altuia. Și acesta, și fiii lui, și chiar și Gheorghe al Mariei lui Ioniță, Măcelaru, aveau un mod particular de a se întrista de nefericirea altuia. Erau gata să-l vândă și pe urmă să plângă zece zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Fac un mare tărăboi. Saltă praful de pe uliți Câinii latră fără glas Ceata de copii năvalnici Joacă, cântă, fac alai. Blând privește mândra lună Pe ștrengarii mititei, Râd pe sub mustăți bătrânii Care au fost așa, ca ei. Peste tot e veselie, Jocul e neîntrecut, Roata vieții se învârte Și o ia de la-nceput. Elinescu Raluca, clasa: a VIII-a Școala Gimnazială Nr.2 Motru Gorj profesor coordonator Urucu Felicia-Daniela Viața Prețuiește-ți viața Cât mai ai putere Și nu lăsa spre
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sale precum o perla, sau cu zâmbetul său unic. Și Paștele este o sărbătoare prețuita. Ea este caracterizată prin prospețime și înviere. La biserică mii de oameni aprind lumânări ce dansează feeric. Se aduc ouă roșii și se ciocnesc cu veselie Hristos a înviat! Adevărat a înviat! Amintirea clipelor petrecute la bunici reprezintă pentru mine tot o sărbătoare. Când rostesc cuvântul ,,bunici”, inima îmi este copleșită de iubire. Pentru mine sunt ființe scumpe și dragi care mi-au fost alături la
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dimineață voi începe să trăiesc visul nopților mele. Și mâine e o zi! Jula Diana, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Pentru tine, draga mea prietenă... Mi-e dor de tine, de veselia ta, de buna dispoziție pe care o ai indiferent de probleme. Îți mai aduci aminte cum ne-am cunoscut? Eram mici, dar zâmbetul tău m-a făcut să-mi doresc să fiu prietena ta pe veci. Și-ți amintești drumul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să-mi doresc să fiu prietena ta pe veci. Și-ți amintești drumul pe care l-am parcurs nedespărțite încă de la primul salut? A fost un drum lung, uneori cu greutăți și lacrimi, dar de cele mai multe ori cu zâmbete și veselie, ce ne-a impulsionat să devenim așa cum suntem noi acum. Și-ți amintești primul film la care am mers împreună? Râdeam amândouă, nebune de fericire. Eram atât de naive și de superficiale și nu ne păsa de nimic, însă eram
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dus cu el. Văzând că în sfârșit planul lui dă roade și ceea ce și-a propus e ca și a lui, îi sticleau ochii de fericire și un surâs murdar se prelingea sub mustața tușinată. Inima îi era plină de veselie și stomacul chiorăia dornic să se înfrupte din carnea proaspătă. În timp ce mârșavul pregătea măcelul, capra, nebănuind nimic din toate acestea, s-a întors de la piață chiuind și râzând, bucuroasă fiind că a găsit toate bucatele și le va face o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la fel de capricios toată vara ce urmează. Soarele îi răspunde printr-un zâmbet malițios, împrăștiind pe suprafața lacului raze usturătoare. Acesta este doar începutul celei mai călduroase perioade a anului. Dintr-un prieten bun al naturii, care aducea până mai ieri veselie și bucurie, acum soarele se transformă într-un veritabil dușman al acesteia. Roșca Șerban, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” Breaza - Prahova profesor coordonator Diaconu Veronica Printre amintiri... O zi frumoasă de vară ne scălda chipurile încă de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
după spusele mamei sale, s-a împăcat cu Mex și, vă dați seama, că a urmat o nuntă mare ca-n povești, exact așa cum se cuvine, care a durat trei zile și trei nopți pline de petrecere, voie bună și veselie. Pentru regat, acesta a fost un nou început. Un început mai bun, mai bogat după tot ceea ce s-a întâmplat timp de 12 ani grei. Izabel a fost o soție iubitoare și o regină corectă. Izabel și Mex probabil se
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Chibzuiau și cumpătau fiecare vorbă și orice pas rostite în preajma lui ca nu cumva blestemul gerului să-i cuprindă pe vecie. Au ajuns pe munte și vara a venit transformându-i pe cei cinci în calități ale sale: căldură, lumină, veselie, blândețe și entuziasm. Astfel, vara a stăpânit Hemolotul, transformând albul iernii într-un colorit viu, omizile în fluturi, norii negri în curcubeu, iar spinii în flori.
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
urma să se unească cu pământul, Rahela era deja amețită de vin și de plăcere. Nu și-a amintit mai apoi cum picioarele i s-au lipit de pământ, cum sângele s-a întărit - ea zâmbea prin somn. Plină de veselie și de încredere, a lenevit în cort cele trei zile, adunând lichidul prețios într-un bol de argint - pentru că primul sânge al unei virgine era o ofrandă neprețuită pentru recolte. Au fost cele mai liniștite și mai senine zile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
partea de est a bamah-ului, așa cum se cuvenea să se facă pentru primul născut de parte bărbătească. Câteva ore mai târziu Lea s-a trezit și i-a pus numele Ruben. Era un nume care suna ca un strigăt de veselie, un nume care ar fi putut să provoace demonii să-i facă rău. Dar Lea nu se temea pentru fiul ei cel voinic. Iacob a fost chemat și și-a primit fiul cu o infinită tandrețe. Însă în timp ce Iacob se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a deschis ușa, de sus până jos, așa cum mai văzusem că se face și înainte. A pătruns înăuntru să mute umărul copilului. Durerea era atroce, de parcă stăteam pe soare. Într-o clipă, copilul a ieșit. Dar în locul unui țipăt de veselie, a fost primit cu tăcere; avea cordonul în jurul gâtului, iar buzele îi erau vinete. Meryt s-a precipitat. A tăiat cordonul din jurul gâtului, și-a luat tuburile și a supt moartea din gura lui, suflându-i viață în nări. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vechi pentru copii i-a făcut pe toți să zâmbească cu toată fața, așa cum făceau când erau băieței și fetițe. Era într-adevăr ceva magic în muzica lor, ceva care putea transforma cea mai neagră tristețe în cea mai luminoasă veselie. Invitații au aplaudat în direcția artiștilor și au ridicat cupele în semn de mulțumire spre Nakht-re pentru acea distracție minunată. După ce aplauzele s-au terminat, cântăreața la sistră a început să cânte, acompaniată doar de instrumentul ei și de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aduceau apă de la fântâni, acolo unde se schimbau vești și se făceau planuri pentru următoarea sărbătoare. Deși marele fluviu nu se vedea din oraș, tot el conducea fluxul și refluxul vieții în valea aridă. Sezoanele lui erau sărbătorite cu mare veselie de meșteșugari, care crescuseră și se deprinseseră cu ritmurile agriculturii pe malurile Nilului. După atâția ani pe pământul marelui fluviu, am învățat și eu frumoasele nume ale sezoanelor sale. Akhit - inundarea; perit - ieșirea; shemou - recolta. Fiecare sezon avea vacanța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dintre ele era o rudă, fiica fratelui lui Shif-re. Ne-am îmbrățișat și mi-a urat să am parte de atingerea lui Isis și de norocul lui Bes. A rămas în ușă și ne-a făcut cu mâna plină de veselie. - Să-mi aduci înapoi niște povești pe cinste, a strigat și râsul ei m-a urmărit în jos pe stradă. Benia nu m-a petrecut cu râsete. El și fiul meu s-au uitat unul la altul cu răceală; Benia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cele mai bune echipe europene. În fond, ce nu era În regulă? Desplechin Încercă un ton mai dinamic: „Ai un proiect?” După o tăcere de treizeci de secunde, Djerzinski spuse simplu: „Da, să mă gândesc.” Discuția Începea prost. Cu o veselie forțată, Desplechin adăugă: „În plan personal?” Privind chipul serios, cu trăsături ascuțite și cu ochi triști pe care-l avea Înainte, i se făcu dintr-odată rușine. Pe plan personal, ce? Chiar el Îl căutase pe Djerzinski, cu cincisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
N-are cum să-mi reproșeze trecutul. Evident că nu. Și dacă o va face ? Dacă mă trezesc că-mi dă una ? — Scuze. Ca din senin, Nathaniel apare în fața mea, cu chipul cald și prietenos. Ești bine ? — Foarte ! zic cu veselie forțată. Mă distrez de milioane ! — Hei, Nathaniel, spune Eamonn, ștergând un pahar. Îmi face cu ochiul. Cum se numesc cinci mii de avocați pe fundul oceanului ? — Un început ! Cuvintele îmi ies din gură înainte să le pot opri. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Mă simt amețită. Nu mai înțeleg nimic. Deci Arnold nu mi-a luat apărarea absolut deloc. El este cel din cauza căruia am fost dată afară. Nu-l cunosc deloc pe omul ăsta. Tot șarmul ăla plin de bonomie și de veselie - e doar o fațadă. E o nenorocită de fațadă. Cu un sentiment subit de greață, îmi amintesc cum, a doua zi de după cele întâmplate, a insistat să rămân unde sunt, și să nu mă întorc. De-asta. A vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
farfuria lui. Ți-am furat o scoică. Aștept să se prefacă șocat sau furios. Sau cumva. Nu-i nimic, spune absent și Începe să-și Îndese mîncarea În gură. Nu Înțeleg. Ce s-a Întîmplat ? Unde s-a dus toată veselia ? Parcă e brusc alt om. *** CÎnd ne terminăm puiul, tarhon cu cartofi prăjiți și salată de anghinare, mă simt deja absolut mizerabil. Întîlnirea asta a fost un dezastru. Un dezastru total. Am făcut toate eforturile posible și imposibile de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ies cu pași mari din sală. Pornesc pe coridor, incapabilă să mă gîndesc la altceva decît la un singur lucru. Să-mi iau geanta și să plec. Acum. Intru În departamentul de marketing pustiu, În care telefoanele sună Într-o veselie. Obiceiul Îmi e prea Înrădăcinat ca să le pot ignora. — Alo ? zic, ridicînd un telefon la Întîmplare. — Așa deci ! aud glasul furios al Jemimei. Împrumută pantofi de firmă de la colega ei de apartament, pe care-i dă drept ai ei. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tare. Și așa se face că, deși râdeam mai tare ca toți, iar mi-am amintit de Siloa, fiind eu gata-gata să mă apuce plânsul, dar nu eram singurul. S-a lăsat cu tot soiul de zgomote În noaptea aceea, veselia s-a amestecat cu tristețea, dar totul s-a stins când, fără să-mi mai pese de nimic, m-am trezit că mă rostogolesc cu o mamă sau cu una care avea să fie mamă, la marginea unui tufiș des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ploaie, clătină ea din cap. Am ridicat din umeri și am râs din nou. L-am bătut pe Enkim pe spinare: - Am scăpat, prietene. - Bine. Ce-ar fi atunci să ne vârâm și noi În vreo gaură? ne potoli el veselia. N-am căutat mult. Puțin mai jos, am dat peste doi copaci prăvăliți, acoperiți cu un pământ sfărâmicios din care răsăreau lăstari tineri. De jur Împrejur crescuseră frunze grase de brusture, iar sub copacii prăvăliți se Întindea o limbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se băgară unii În alții, precum oile. După-amiază, furtuna se Înteți și se porniră niște fulgere cumplite, care scuturau pământul de parcă ar fi fost o frunză uriașă. - Ai mai vânat vreodată pe furtună? mă Îmboldi Logon deodată și, plini de veselie, nepăsători la tunete și la șiroaiele de ploaie, ne-am scos sulițele și am luat urma unei turme de animale din acelea, cu gâtul lung. Alergând necontenit și hăulind precum lupii, izbutirăm să le Încolțim În apropierea unui crâng, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fileuri de anșoa. Nikki oficia divizarea În felii, folosind un cuțit mare cu lamă rulantă. Feliile erau Înmânate pe farfurii de carton. Rosamund și cu mine Înfulecam sandvișuri preparate de Ravelstein cu mâini nervoase și tremurânde În acompaniamentul chiotelor de veselie. La sosirea băuturilor asistam la o demonstrație de extraordinară dibăcie, de parcă s‑ar fi oprit În mijlocul unui mers pe sârmă În timp ce balansa În mâini o tavă cu pahare umplute vârf. În clipele acelea nu te‑ai fi Încumetat să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
țigară în groapă... (Aruncă țigara abia aprinsă în groapă; BRUNO a repetat și el gesturile lui GRUBI dând aprobator din cap.) BRUNO: Da, da... Chiar așa! Hi-hi! (Cei doi, chiar și MAJORDOMUL în anumite momente, sunt cuprinși de excese de veselie stupide.) MAJORDOMUL (Către VIZITATOR.): Ei? V-ați prins? VIZITATORUL: Trebuie să vă spun că nu înțeleg nimic. BRUNO: Cum așa? Cântă groapa! GRUBI: Se poate? Eu îl trag pe el... MAJORDOMUL (Nemulțumit.): Tțțț! Ia arătați-i, băieți, cum a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]