4,489 matches
-
Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare de viță de vie. Pentru salvarea patrimoniului viticol, guvernul de atunci ia unele măsuri, numind o Comisie permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica majoritatea scrierilor depre soiurile de viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o monografie a viilor din județul Mehedinți, în care prezintă considerații asupra climei, ale caracteristicilor solurilor din podgorie, enumerând și soiurile din sortimentul local (Braghină, Berbecel, Galbenă, Gorgan, Seină, Negru moale, Negru vârtos). Nicoleanu Gh. în 1988 face referiri asupra vițelor indigene cultivate pe nisipurile de la Ciuperceni Dolj (Galbenă, Plăvaie, Iordană și Crâmpoșie). Tot în această perioadă se fac referiri și se publică și primele observații asupra hibrizilor producători direcți (D. Rădulescu, 1898; V. Brezeanu, 1899). Anul 1900 marchează o etapă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
l'Ampelographie roumaine". Câteva dintre soiurile descrise de autor în această carte au fost introduse în Ampelografia Universală a lui Viala și Vermorel (1901-1910). Tot în acest an, Ch. Druțu în teza sa de doctorat, descrie 37 de soiuri de viță de vie, folosind terminologia adecvată de ampelografie și admisă la congresele viticole de până atunci. Anul 1902 este marcat de apariția primului tratat de Viticultură, avându-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale, dar și unele aspecte privind soiurile de viță de vie și anume: problema variabilității soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor autohtone prin selecție, introducerea soiurilor străine, numai a celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare cu cele din țara de origine. Până la declanșarea primului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din fuziunea revistei "Podgoreanu" din Pitești cu "Progresul viticol din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea viței de vie și de producere a materialului săditor viticol, iar în a doua parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
primele stațiuni experimentale viti-vinicole, care aveau în componență plantații comparative cu soiurile și portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară. Astfel, au fost admise la înmulțire 13 soiuri pentru struguri de masă și apirene (pentru stafide), 19 pentru vinuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
înmulțire 13 soiuri pentru struguri de masă și apirene (pentru stafide), 19 pentru vinuri albe, 8 pentru vinuri roșii și roze și trei soiuri pentru vinuri aromate. Tot în această perioadă, se începe activitatea de creare de noi soiuri de viță de vie, promotorul acesteia fiind Adalbert Kaufman,care obține două soiuri de struguri pentru masă în podgoria Miniș, la Ghioroc: Frumoasă de Ghioroc, rezultată din încrucișarea soiurilor Regina Elisabeta x Chasselas Jaune de Bord și Carola din încrucișarea soiurilor Mézesfehér
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea totală la hibrizii producători direcți. În anul 1935 D. Bernaz în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
neajuns care s-a întâlnit a fost acela al confuziei între soiuri și originea lor precum și supraaprecierea valorii unor soiuri, cu toate că rezultatele de până atunci nu le erau favorabile (exemplu Bășicată). Pentru cunoașterea morfologiei florii și a polenului soiurilor de viță de vie, în anul 1939, I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu, publică o lucrare în limba franceză intitulată "Ľ étude des fleurs et du pollen chez les principales varietés roumanes du vigne", în care descriu 20 de soiuri autosterile cu identitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Teodorescu, care inițiază un proiect de lege în care documentează abandonarea hibrizilor producători direcți, ce a fost apoi promulgată sub titulatura de "Legea pentru impunerea și defrișarea plantațiilor de hibrizi producători direcți"(1943). Studiile din această perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
impunerea și defrișarea plantațiilor de hibrizi producători direcți"(1943). Studiile din această perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de viticultură", editat în două volume de (At. Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean (1947). În popularizarea cunoștințelor privind caracterele ampelografice și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean (1947). În popularizarea cunoștințelor privind caracterele ampelografice și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de viță roditoare și de portaltoi recomandate pentru zona centrală a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]