6,708 matches
-
Dar după el cîmpul de cercetare al fizicii teoretice a devenit unul aleatoriu, paradoxal și golit de mister. Totuși, Hawking și alții au realizat că principiile cuantice explică apariția universului din vid sau neant. Dar, refuzînd să accepte Geneza din vid, să vadă plenitudinea, au blocat totul. Cosmos înseamnă ordine și vedem aceasta pretutindeni. Există, e adevărat, o doză de aleatoriu, dar acesta nu caracterizează decît o tranziție de la un nivel de ordonare la altul. De la ordonare la semnificație nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a smintit ordinea lucrurilor: creatura devine creator. De ce nu? Unii numesc asta nihilism, în ideea că ordinea morală a lumii și a omului nu mai este ea însăși fundamentabilă moral. Ar fi foarte grav dacă ar fi așa. Dar și vid de-ar fi spațiul moral și tot ar fi plin, o matrice generatoare de viață cu morala ei. Conștiința e salvatoare și ea nu moare. Eu cred că ideea de "moarte a lui Dumnezeu", ca și cea de "moarte a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Este anapoda a crede că dacii au fost exterminați de romani în războaie și astfel nu au putut contribui la formarea noastră ca popor. Dar la fel de năstrușnic este gândul că, atunci când au ajuns în spațiul românesc, dacii au umplut un vid de populație ori au stârpit semințiile pe care le-au găsit. Așadar, să pornim căutarea mai departe, uitându-ne nu atât spre anonimii agricultori din neolitic, cât mai ales spre vânătorii și culegătorii din străvechime. Din punct de vedere genetic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a rămas neglijat timp de veacuri. Majoritatea populației de la sate nu beneficiază de infrastructură de apă și canalizare. Peste aceste lipsuri se suprapune precaritatea, pe zone extinse, a infrastructurii de transport și a celei de comunicații. Situația este complicată de vidul legislativ și instabilitatea normativă în acest domeniu, care volatilizează prețul terenurilor 152. Implicarea directă a statului în mediul rural trebuie să vizeze cu prioritate și susținerea antreprenorilor. Pe de o parte, ar fi oportun ca acordarea subvenției să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ideii "lăcomiei", autorul profetizează: "Oamenii se vor mulțumi cu mai puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. [...]." Tiberiu Brăilean pune un diagnostic capital, care traversează ca un fir roșu întreaga carte: "Marea problemă e că liderii lumii, deși vorbesc atîta despre globalizare, nu au dobîndit încă o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lent ș.a.m.d. Oamenii se vor mulțumi cu mai puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. Lumea se Paris Hilton-ifică. Totuși, vor fi și surprize: conflicte neașteptate, ciocniri religioase, dezbateri aprinse pe tema mediului, descoperiri științifice ș. a. Inteligența și imaginația oamenilor vor crește continuu, asta și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
un Guvern Mondial fie că ne place fie că nu ne place". (citatele sunt din Revista Lumea, nr. 1, 2009). Așadar, despre asta e vorba. Și atunci, să fi fost criza provocată? Dacă da, atunci intuim și soluția... 2.8. VIDUL CUANTIC Începînd cu neoclasicii și continuatorii lor, s-a produs tentativa de a face din economie o știință naturală, formalizînd-o excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
formulează. Astfel încît ea rămîne în continuare să fie creată. Și poate fi creată. Folosind teoriile existente referitoare la cîmpuri, corzi și particule, putem identifica elementul fundamental care le generează, fără să fie afectat de ele. Acest element fundamental este vidul cuantic sau "vidul per-fect" (Lao Tzî), un ocean de energie și informa-ție, este "punctul zero" despre care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ea rămîne în continuare să fie creată. Și poate fi creată. Folosind teoriile existente referitoare la cîmpuri, corzi și particule, putem identifica elementul fundamental care le generează, fără să fie afectat de ele. Acest element fundamental este vidul cuantic sau "vidul per-fect" (Lao Tzî), un ocean de energie și informa-ție, este "punctul zero" despre care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea energiei, descriu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
energie și informa-ție, este "punctul zero" despre care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea energiei, descriu cum toate lucrurile existente sunt generate de vidul cuantic. Ele recunosc existența unui factor cauzal, care nu e nici materie, nici energie, ci e informație, factor real și obiectiv, care creează universuri și guvernează evoluția elementelor lor de bază în sisteme complexe. Informația aceasta nu este un artefact
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
La fel în Emiratele Arabe Unite și în multe alte țări. Saddam Hussein era ales democratic, dar era un tiran. Iată însă că schimbarea sa a adus în Irak haosul. Un haos care era evitabil. Distrugînd statul irakian, S.U.A. au creat un vid de securitate, ca să nu mai vorbim de șomaj și sărăcie, război civil și tot arsenalul de probleme pe care americanii le lasă acum în urmă. Va reuși Irakul să evite conflictele etnice și religioase, să dezvolte o economie care să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
-lea 100 2.3. Al doilea val al globalizării 104 2.4. Învingători și învinși în globalizare 107 2.5. Fața ascunsă a lumii occidentale 113 2.6. Viitorul aparține Asiei 117 2.7. Ordine prin haos 122 2.8. Vidul cuantic 126 2.9. Religia economiei de piață 130 2.10. Școala de la Frankfurt 133 2.11. Rățușca cea urîtă 141 2.12. Strategia de instabilitate constructivă 144 2.13. Viitorul libertății 147 2.14. Lumea în 2020 155 III
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mulțimea de cărți lipsite de valoare, de calitatea dezbaterilor intelectuale, devenite atone. Muzica tânără (rap, tehno) provoacă plictiseală sau reacții de respingere în rândul adulților. Simultan, asistăm la violente polemici relative la arta contemporană prezentată ca triumf al imposturii, al vidului, al genericului „orice”9. În faza III, produsele purtătoare de sens hrănesc infinit mai mult decepția consumatorilor decât produsele utilitare. Să ne întoarcem la televiziune. Se știe că, odată cu apariția telecomenzii, zappingul a devenit o practică pe cât de obișnuită, pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al posibilităților provoacă derută și insatisfacții, dar, într-un context unde „se petrece întotdeauna ceva”, viața cunoaște mai multe ricoșee, alternanțe, schimbări frecvente. Oscilând în permanență între optimism și pesimism, între depresie și excitație, între tristețe și euforie, între sentimentul vidului și proiectul mobilizator, moralul individului hipermodern este capabil de reveniri. În societatea dorinței nu totul e catastrofic, pentru că Penia se însoțește acum cu Hermes, cu o și mai mare mobilitate subiectivă, cu nenumărate „invitații la călătorie”. Deschizând viitorul și opțiunile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad trips, angoasa în fața vidului și a imposibilității fuziunii sociale 30. În prezent, recurgerea la droguri nu se rezumă la motivații hedoniste, ea este și un fel de „automedicație” destinată să aplaneze dificultatea cuiva de a fi el însuși, de a se integra și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
afectivă pe cale de a se structura ca turbo-consumerism, prin estomparea mitului iubirii eterne, descalificarea idealurilor de sacrificiu, înmulțirea relațiilor temporare, a instabilității și a dispoziției pentru schimbare. Consum sentimental care este orice în afară de euforie, într-atât se însoțește cu sentimentul vidului, al decepției, al ranchiunei, al rănilor intime. Așadar, dacă există un consum hedonist, există și o dimensiune seismografică a hiperconsumului dominată de alternanța repetată a fericirii cu tristețea, a exaltării cu depresia. Sex performant, sex emoționaltc "Sex performant, sex emoțional
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-și menține și atrage membri dar și pentru a evita eventuale conflicte, reușind în acest mod să reprezinte o alternativă la alte ferme din localitate. Rețelele de producție și distribuție ale fermelor agricole Retragerea statului după 1990 a creat un vid instituțional și în producția agricolă. Mai concret, au lipsit legăturile organizate dintre piața produselor agricole și producători. Rețelele informale, mai mult sau mai puțin organizate, pot deveni soluții și, câteodată, instrumente eficiente și accesibile fermierilor în tentativele lor de acționa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sa valoare de simbol al dorinței de participare la viață, de acces la cunoaștere, dar și al „setei de repaos” într-o desăvârșită nemișcare. Spațiul no propune reprezentarea lumii ca stare tranzitorie, ca loc de trecere de la formele reale spre vid, spre neant. Ultima desprindere de vizibil se produce pe scenă, căci fantoma nu se arată decât pentru a-și desăvârși disoluția. Umbra ce se dovedește a fi ascunsă sub înfățișarea unui corp viu este sfâșiată între forța care o ține
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vor afla permanent în centrul unei piese no. Cu ajutorul lor, scena no devine locul privilegiat al apariției invizibilului. Pinul, emblemă a locului aparițieitc "Pinul, emblemă a locului apariției" Veritabil loc al aparițiilor, scena teatrului no se înfățișează ca un spațiu vid, cu podeaua goală, al cărui unic decor este pinul, simbol invariabil, desenat pe peretele din fundal. La sfârșitul reprezentației, actorul nu revine în scenă 1, iar spectatorului nu îi rămâne decât să contemple estomparea, dispariția, absența definitivă a fantomelor. În fața
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acest moment, tema fantomei se va plasa, la Shakespeare, în centrul unei problematici mai largi, legată de puterile și pericolele asociate imaginii. O imagine care poartă în ea forța străvechilor efigii și în care se ascunde, în același timp, posibilul vid al simulacrelor. Forma (shape) conturată, imaginea croită „după asemănarea cu... ” au deopotrivă consistența realității și inconsistența iluziei. Aceasta este însăși esența puterii magicianului, indisociabilă de puterea teatrului. Magicianul shakespearian, maestrul provocării aparițiilor, este totodată cel ce se folosește de ispitirile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
morții sale reale. Durerea provocată de absența lui Arthur și trăirea profundă a acestei absențe apar ca un presentiment al morții: o fantomă a luat încă de pe acum locul absentului. În camera goală a copilului ei, disperarea mamei va umple vidul chemându-i fantoma, dublul: Durerea ține locul celui dus, Se culcă-n patul lui, mă ia de mână, Îi poartă ochii dragi, ’i-ngână vorba. Mi-l amintește-n tot ce-avea frumos, Cu forma lui îi umple haina goală
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este-o nebunie, Sau amândouă? Nu-i nimic sau poate Sunt vorbe ca-ntr-un vis sau fără tâlc1. Și totuși, are în mână un pergament pe care i-l lăsaseră fantomele în timpul nopții. Iar Posthumus simte acum nu numai vidul, insesizabilul aparițiilor ce-i bântuiseră visul, ci și forța lor reală, irezistibilă. Ceea ce este de-a dreptul tulburător e faptul că pergamentul depus pe pieptul său nu se află acolo doar pentru a atesta miraculoasa vizită nocturnă a unor prezențe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
oricărui artist și, în consecință, și dramaturgului Ibsen. Căci, pentru Ibsen, spațiul acesta este spațiul celui care, deși are de-a face cu moartea, cu materia moartă, nu încetează nici o clipă să aspire la viață. Rubek vorbește despre sentimentul de vid ce însoțește travaliul artistului și în locul căruia și-ar dori să se bucure de viața adevărată, viața reală „în toată strălucirea și luminozitatea ei”. O viață mai prețioasă, după părerea lui, decât această muncă a artistului care îl condamnă „să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
teatrul ar fi sortit să vâneze neobosit fantomele, deși știe prea bine că, aidoma lui Ahile, care alerga după umbra lui Patrocle voind să o prindă și să o strângă la piept, nici el nu va îmbrățișa vreodată altceva decât vidul. Există fără îndoială o strânsă legătură între caracterul nereprezentabil al operelor lui Shakespeare și fascinația pe care ele o exercită asupra lui Craig. E vorba despre acel imperativ al reprezentării spectrului de care am mai pomenit: miza teatrului trebuie să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nostalgie din care și-a tras seva tragedia greacă și care rămâne și astăzi, crede Kantor, adevăratul imbold și singura șansă a creației artistice. Arta nu presupune însă absența vieții ca „realitate de rang inferior”, o realitate ce tinde spre vid, spre zero, spre valorile mărunte, „nesemnificative”. „Iată de ce”, spune Kantor, „am înlocuit în teatrul meu noțiunea patetică divină de reîncarnare cu aceea de mistificare, omenească și banală”. El simte totuși nevoia unei nuanțări: „Cu toate astea, mi se întâmplă mereu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]