4,373 matches
-
a descompunerii trupurilor celor două victime. Pe parcursul a șase zile. La Început oră de oră. Apoi zi de zi. Ce se Întîmplă cu sîngele. Cu limfa. Cu rănile. Cu pielea și mușchii. Cum sînt atacate cadavrele de insecte, păsări, crabi. Viermi. Un roman pentru autopsieri și anatomopatologi. În mod evident perfect documentată asupra fenomenelor de degradare a corpului uman după moarte. Într-un stat american există ceea ce se cheamă Body Farm, un loc În aer liber unde sînt așezate În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mare acuratețe data morții. Într-o secvență pe care o păstrez cu drag În minte de cîțiva ani, se ivește chipul de mărimea ecranului a unei bătrînici moarte din nările căreia curg (sau intră) două triunghiuri mari și galbene de viermi. Exact În genul ăsta e „cartea anului 2000” În topul New York Times, de unde trag concluzia că tot mai mulți oameni sînt interesați de aspectele post-mortem ale trupului lor, poate scapă de ele, trup pe care-l Îndoapă cu vitamine, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ea am rămas cu această năprasnică dragoste de semeni. CUPRINS Jurnal 4x4. În loc de epilog.............3 Cuvînt Înainte......................................4 Prefață................................................27 Introducere..........................................34 Preambul.............................................49 Fragment autobiografic........................56 Preludiu................................................66 Film @ roll......................................82 Bastonada În re....................................83 Balanța senatorului...............................96 Îmblînzirea viermelui.............................102 Arsenic, rentă sau holeră.....................111 Îngerul cu aripi de rezervă....................118 Duios calul trecea.................................125 Moartea pe pînză..................................132 Sfîrșitul lumii la japonezi........................142 Film În familie.........................................149 Elmer Gantry, un turist Întîmplător (Sau Madonna și cîinii lui Pavlov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ceva În genul ăsta. Hudgens rîse: — Lui Brett tot copilașii prepuberi Îi plac? Știu negrii să danseze? — Numai la sud de Bulevardul Jefferson. Mulțumesc pentru articol, Jack. Da, sigur. Pe bune. E o plăcere să te vadă omul. „Al dracului vierme! Acum o să-mi faci cu ochiul, pentru că știi că poți să mă dai În gît la imbecilul ăla moralist de William H. Parker oricînd ți se scoală... mînării cu numerar de prin ’48 Probabil te-ai documentat beton, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
înspăimântător. Într-atât, încât nu mai știa să primească. Conștient de temerile sale, de îndoielile și suspiciunile sale în chiar clipele în care simțea refuzul, însă incapabil să se poarte altfel, deși se vedea învins și suferind. Dar firul acela, viermele orgoliului, oblojit la început, crescuse și devenise plantă și acum țesătură deasă și nu-i mai putea scăpa. Pentru că orgoliul lui - mare, dar neajuns încă la a fi nemăsurat - nu primise loviturile ce l-ar fi putut însufleți ori știuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se teamă că și-ar compromite sau chiar ar fi împiedicat în țelurile lui: libertatea și iubirea. Iubirea înțeleasă așa cum o înțelegea el și mai ales iubirea pentru gândul acela foarte îndepărtat în timp și atotcuprinzător de a scrie. Din viermele orgoliului și din teama aceasta difuză, nedefinită, fără obiect real, aproape ezoterică, apăruse voința de a respinge compromisurile, de care, iarăși, era conștient, dar în măsura în care poți fi conștient de o ceață în care bâjbâi și, prin urmare, îți refuzi înaintarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Deocamdată încă mai refuza. Nu era laș, orice s-ar spune, chiar dacă, uneori, până și conștiința lui se răzvrătea, cerându-i ce el îi explica, pe îndelete, că nu-i poate da. Nu era laș pentru că există o virtute a viermelui orgoliului care împiedică orice ar putea fi altfel decât canoanele lui, făcând ca până și austeritatea stearpă a orgoliului să arate pură și chiar să fie: uscată și pură, cel puțin o vreme. Însă toate acestea la un loc, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sunt ale mele? sau ale tale? nu cumva, vorbind despre el, eu uit că mai vorbesc despre el și...? Dar atunci, în acele zile de după începutul de an, ar trebui spus, pe scurt și direct, că se trezise în el viermele orgoliului. Atât. Ce însemna aceasta o va ști el mai târziu și o știm noi acum. Dar atunci arăta altfel. A insistat să-l lase acasă, ca și cum ar fi avut treabă sau n-ar mai fi avut chef de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că avusesem o idee pe care n-o dusesem la capăt, nu mai știam dacă exact așa era sau nu, și înainte să mă gândesc la altele și s-o pierd, mi-am zis că nu putea fi decât un vierme al orgoliului - deși nu înțelegeam prea bine ce vreau să zic cu asta - care crescuse, devenise acaparator, întinzându-se ca o iederă ce se agață cu vârfurile aspre ale vrejurilor. Al patrulea cerîc) Acum se schimbase parcă peste noapte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu ridica niciodată glasul și vorbea întotdeauna cu calm. Era înalt, cu spatele drept, subțire, cu încheieturi delicate și trăsături fine, deși bine conturate, aproape dure, fusese Îmai era?) frumos, îmi era clar asta. Am simțit mereu în el un vierme care-l rodea, n-am aflat niciodată ce-a fost. Mătușă-mea se obișnuise să fie terorizată, pentru că niciodată nu cred că a reușit să facă și ea ce dorește, fără să-l consulte. Dar nu cred nici că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
convins că încheiasem strălucit cronica, dar știam, printr-un proces telepatic, că aceasta era singura calitate pe care el, în cele mai tainice străfunduri ale inimii lui, râvnea să i se atribuie. Îl invadasem, pătrunsesem, îmi croisem drum ca un vierme în ființa lui: când o să apară cronica, vineri-dimineața, o să-l rănesc, o să-l rănesc adânc. Aveam o viziune de o intensitate halucinogenă, izvorâtă pe jumătate din imaginație și pe jumătate din amintirea îndepărtată a unui film alb-negru, fără titlu, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la ea prin Întuneric. Își Încrucișă brațele pe stomac. Asta nu suport, spuse ea Încet, gîndul că-i acolo, Înăuntrul meu, crescînd tot mai mare. Brusc păru că-l simte cum o suge ca o lipitoare. Cum e? Ca un vierme mic și gras, nu-i așa? — Un vierme mic și gras cu fața lui Reggie, răspunse Betty. — Să nu mai spui așa ceva! Dac-o să-ncep să mă gîndesc la asta, o să fie și mai rău. Trebuie să Încerc pastilele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
stomac. Asta nu suport, spuse ea Încet, gîndul că-i acolo, Înăuntrul meu, crescînd tot mai mare. Brusc păru că-l simte cum o suge ca o lipitoare. Cum e? Ca un vierme mic și gras, nu-i așa? — Un vierme mic și gras cu fața lui Reggie, răspunse Betty. — Să nu mai spui așa ceva! Dac-o să-ncep să mă gîndesc la asta, o să fie și mai rău. Trebuie să Încerc pastilele pe care le-a luat Felicity Withers. — Dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ea. Explicația poate să fie aceasta: tu dormeai și eu am stat așa, fără să ațipesc, înregistrând mieunatul lor isteric. Vreau să facem ca și ele! Procedară ca pisicuțele și ca iepurașii, apoi ca lipitorile, ca limbricii și ca alți viermi, mai exact, ca viermii cei neadormiți, până când lui îi veni să întrebe: Am simțit că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fie aceasta: tu dormeai și eu am stat așa, fără să ațipesc, înregistrând mieunatul lor isteric. Vreau să facem ca și ele! Procedară ca pisicuțele și ca iepurașii, apoi ca lipitorile, ca limbricii și ca alți viermi, mai exact, ca viermii cei neadormiți, până când lui îi veni să întrebe: Am simțit că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca mătasea. Melanie se alintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Intransigenți în timpul orei/ De Puritate și Candoare,/ Ucideți-vă pro-fesorii/ Cu manualele școlare!!!" În aproape fiecare din versurile lui Emil Brumaru drumul este unul cu dus și întors. Fiecare lucru conține și contrariul său. Nimic nu este pur, mărul conține viermele, fântâna este penetrată (Brumaru îi spune verde, "futută") de cumpănă, greața este o formă a plăcerii. Tot ceea ce sperie și oripilează atrage irezisitibil. Nimic nu este interzis, totul este permis. Important este să ai simțuri pentru a vedea, mirosi și
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
tendință în arta secolului al XX lea. Poemul Un hoit prezintă în imagini impresionante, ce nu ocolesc amănuntele dezgustătoare, putrefacția corpului în descompunere, pentru a se ridica surprinzător, în final, la elogiul iubirii care învinge moartea și dezagregarea materială: Când viermii te vor roade cu sărutări haine, Atunci, frumoaso, să le spui și lor Că am păstrat esența și formele divine Și duhul descompusului amor!” T. Arghezi afirmă programatic, în poezia Testament, estetica urâtului. Această idee este exprimată printr- o serie
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
asemenea scrisori poate să vorbească spre mulțumirea românilor despre Ștefan, Mihai și Mircea și poate să se însărcineze cu lauda marilor fapte ce chiar nici nu sunt încă cu totul îndeplinite, atunci ne apucă deznădăjduirea și, îngroziți, ne gândim că viermii nu se pot prăsi decât acolo unde e ceva putred. Dacă luptăm, lupta nu e împrotiva d-lui Frederic Dame, ci împrotiva curentului bolnăvicios în virtutea căruia niște scrieri de felul Oștenilor români pot să fie gustate. Lupta e poate zadarnică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult credința în Dumnezeu și în viața viitoare, nu prin vreun proces dramatic, ci pe nesimțite, prin lipsa simplă de credință a altora, care spuneau de pildă, la un pahar, cu veselie, sau fără vreo zguduire: ai murit, te mănâncă viermii... sau: sufletul nu se duce nici în rai, nici in iad, fiindcă nu s-a întors nimeni de-acolo să ne spună cum e. Să zicem că două mii de ani credința Nazarineanului ne-a cutremurat conștiințele, și încă ni le
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la maturitate nu m-am eliberat de ea. Am spus în clasă, după ce dădusem de pasajul lui Platon, "dacă e să fim nemuritori împreună cu domnul Latcu (era numele subdirectorului), dacă adică și sufletul lui e nemuritor, prefer să ne mănânce viermii pe amândoi și nemurirea să înceteze". Am fost chemat în cancelarie de părintele Dobre, profesorul nostru de religie. M-a mustrat cu blândețe (fusesem, bineînțeles, turnat). "Cum, băiete, tu nu crezi că sufletul e nemuritor?" Nu cred, părinte!" "Rău trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
are alte explicații. Nu voi accepta nici un fel de compromis, pentru că nu mă recunosc angajat în nici un fel de proces. Ascultă, Ioane, eu am descoperit ceva în filozofie și vreau ca această descoperire să fie demonstrată. Nu vreau gloria, așa cum viermele de mătase, după ce a acumulat în el însuși substanța aceea fină din care își va face gogoașa, nu vrea nici un fel de glorie. Ciclul meu poate fi simplu și obscur: frunza de dud de care am nevoie și pe care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e dor de tine! Mă feream de această agresiune a puterii tale de a iubi, apele adânci ale simțirii mele răscolite năvăleau asupra țipătului și îl înecau, vroiam să rămân intact în cutiuța în care stătea puterea mea, cei trei viermi nemuritori din basme care îl făceau pe smeu de neînvins, dar de fiecare dată strigătul tău pătrundea tot mai adânc, dincolo de aceste ape, acolo unde se presupune că nu mai e decât această putere lăuntrică și abisul, și îi auzeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cel ce în viață fusese iubitor al paharului, care n-avea să mai bea acum decât apă de ploaie, curvar, să mai iubească acum și el pe vecina de mormânt, palavragiu sau certăreț, să se certe de-aici înainte cu viermii, mâncău, acum avea să-l mănânce și pe el pământul, să-i intre în gură. Se spunea că aceste inscripții individul le compunea amatorilor pe când aceștia mai trăiau și râdeau auzindu-și viața rezumată în patru versuri într-un fel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
plin de vervă. "Nici măcar nu puteți să-mi dați un pahar de vin? Atunci cărați-vă! Ce așteptați voi de la viață, de vă încăpățînați atâta să n-o pierdeți? Ei, ce mare brânză ați face dacă v-ar da drumul? Viermi ai pământului, și tu, patrie, nu vei avea oasele mele, fiindcă eu am asta la mine (și ne arătă o fiolă, pe care o agită în aer), o înghit, mă dizolv în cosmos și de-acolo scuip pe voi..." Cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
coșmarul tău a luat sfîrșit! Vei fi regina Angliei, supușii unui imperiu, deși emancipați, vor privi chipul tău pe bancnote și în hohotele lor de râs respectuoase, te vor iubi... Păstorii din Australia, popoarele primitive din deserturi, care trăiesc mâncând viermi și lăcuste prăjite, se vor închina reginei mame... Ce idioțenie... Matilda, trezește-te!" Și îmi apropiai gura de a ei și începui s-o sărut, s-o mângâi netezindu-i tâmplele... Sărutam o gură întredeschisă, fierbinte, dar străină și fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]