34,796 matches
-
bine decât cei ai unei companii moscovite. Ce i-a lipsit atunci recentei premiere cu Lacul lebedelor? I-a lipsit o mai aprofundată înțelegere a ideilor cuprinse în opera originală, idei care pot fi privite în răspăr, dar într-o viziune nu numai nouă, ci și limpede, și a mai lipsit curajul coregrafului de a-și concepe unitar opera, în stilul care îi este propriu. Fără aceste două calități, este riscant să încerci să reconfigurezi o capodoperă. Muzical, premiera a fost
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
se recomandă ca sursă a fericirii generale, tinde să deligitimeze puterea literaturii când aceasta își arogă dreptul la adevărul propriu despre consecințele opresive ale ideologiei, punând în relief suferința umană. Literatura se vrea expresia unui adevăr estetic, ceea ce presupune particularizarea viziunii într-un mod subiectiv, pe când partidul cere adevărul politic într-o formulare standardizată, idealizată, adesea fără legătură cu realitatea. Diferența ireconciliabilă provine din opoziția dintre individualizarea limbajului artistic, fără de care nu există literatură, și vehicularea unor clișee oficiale, care conduc
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
Ursachi, Dan Laurențiu, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, impunându-se în conștiința cititorului de poezie mai ales după apariția cărții de debut, "A fi" (Ed. Tineretului, 1968) și a volumului "Umbra punților" (Ed. Cartea Românească, 1970) ca un poet original prin viziunea lirica, prin ipostazele ludicului și ironiei textuale, precum și prin ademenitoare accente urmuziene. Deși plecat în București prin anii '80, Adi Cusin a rămas sufletește în Iași, orașul nașterii, copilăriei și maturizării, tot timpul. în răstimpul ultimelor luni, al ultimilor pași
Adi Cusin (26 ianuarie 1941- 21 aprilie 2008) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8515_a_9840]
-
misterioasă teh-ni-că interioară? - acea stare de grație pe care aș numi-o atenție inspirată. Cititul - dincolo de activitatea automatică a descifrării literelor, cuvintelor și frazelor care alcătuiesc textul, dincolo de traducerea acestora în sunete pentru auzul interior, sau direct în sens, imagine, viziune - poate deveni un fel de scris mental, un mod de a regîndi și de a reconcepe textul, de a-l realcătui. Așa citesc scriitorii, devenind autorii virtuali ai textului pe care-l parcurg." l Autor virtual al textului pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
rezultatul genial al unei selecții mirabile de pe urma căreia cei aleși căpătau o putere de rezistență cu neputință de găsit la cei necredincioși. Pe scurt, dacă sentimentul era util, atunci toată butaforia mitică brodată în jurul lui, cu toată flagranta infantilitate a viziunii propuse, își găsea justificarea. îi iertam aberației inadecvarea la realitate în numele sentimentului din care apăruse. Și chiar asta era pentru mine creștinismul: un caz uimitor în care șubrezenia unei doctrine era răscumpărată de eficiența trăirii. Și cum o minciună care
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
veni dinspre ideologii incongruente. Virgil Nemoianu a analizat conflictele formalismului estetic cu alte filosofii ale artei și a remarcat persistența unor "reacții bizare", recurente și în afara perimetrului comunist, dintre care imputarea cea mai importantă, aparent sofisticată, vizează tendința reacționară. În viziunea acestor aprecieri ideologice bizare - constată Virgil Nemoianu - "formalismul estetic este o pepinieră a forțelor reacționare; este sursa ideologiilor pernicioase și chiar a politicilor tradiționaliste și fasciste. E o mască abil confecționată, în spatele căreia forțele malefice pregătesc stratageme oribile, cu scopul
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
mistică și acțiune, ducînd la anularea simțului ce separă ideologia de fapte. Plecînd de la principii nobile, cămășile verzi au ajuns a fi o "întrupare a Răului", printr-o gravă dereglare de comportament, care a constat în tentativa de-a instaura viziunea etic-religioasă cu ajutorul pîrghiilor vieții civile. Legionarul e un halucinat al ideii pînă la încălcarea limitelor admisibile de regulile competiției sociale, un vizionar derapat ce comasează obiectul contemplației cu realitatea: "Legionarul nu mai trăiește printre oameni, ci trăiește printre idei și
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
în istoria Transilvaniei, din perspectiva destinului localității Bezidul Nou, supranumită "Ierusalimul secuilor evrei". Scriere incomodă, ea nu menajează sensibilitățile românilor, maghiarilor și germanilor care împart de secole pământul multietnic și multiconfesional al Transilvaniei. Fiecare dintre aceste popoare are propria sa viziune asupra istoriei locului care, de cele mai multe ori, proclamă întâietăți și drepturi istorice făcând abstracție sau minimalizând agresiv istoriile celorlalți. Interesele politice, cursul contorsionat al istoriei, strategiile de propagandă au produs mituri ale imaginarului etnic care s-au sfârșit de multe
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
sucite într-un manual de scriere experimentală, care vrea să afle cît poți să compui cu aceleași note. Invariabil, atunci, cîteva din versetele prevestind apocalipsa orașului, încăpută sub o frunte emaciată de poet, sînt repetiții obosite, zațuri ale unor foste viziuni, siluind demonul în arlechin. Tensiunea trebuie să se spargă, cușca să se deschidă: "și mai departe/ și mai departe, adică dincolo de spuma albastră a oceanelor, dincolo/ de meridianele cerești pe care ultimele planete se învârtesc obosite în jurul soarelui/ foarte departe
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
aprilie 2008), Cătălin Sturza publică, sub titlul explicit Criticii spoler-i, un incitant articol referitor la una dintre maniile publicistice ale anilor din urmă. Repovestirea esențializată în câteva fraze a unui întreg tăvălug de intrigi și de sincope narative duce, în viziunea lui Sturza, la "stricarea" plăcerii de lectură adevărate în favoarea unui snobism unanim al conversației ușoare. Cronicarul nu poate decât să fie, a vol d'oiseau, de acord cu el. De cele mai multe ori narativizarea la firul ierbii a lecturii analitice nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
de câini pașnici, potrivit cu noaptea pe care în loc să o tulbure, o face mai misterioasă". La fel, se comportă în fața naturii. Prinsă de o furtună în Bucegi, un brad uriaș cade lovit de trăsnet chiar lângă ea. Proiectează asupra momentului o viziune fantastică. Nucleul dur al memoriilor M.C.E. îl constituie romanul ei de dragoste cu George Enescu pe care o dată îl portretizează metaforic: "...viața în aer liber în mod hotărât nu i se potrivește; este la fel de neîndemânatic ca o lebădă ieșită din
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
crinolină, de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica mamei și a copiilor la soțul deșănțat și libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii și morfinomanii sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realității rămâne una epică, nu numai în reconstituirea genealogică a familiei sale, Rosetti-Tescani, dar și, spuneam, în observarea mediilor, a celui aurit Cantacuzinesc, precum și a celor pestrițe, modeste și chiar nevoiașe, aflate la anaghie odată cu ocuparea Bucureștiului de către
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
proclama independența ființei-limbaj de exterioritatea la care se referă, de regulă, susținînd că imaginarul poartă-n propriul marsupiu "germenii negației". Pentru a-și spori ponderea eului, înțelege a renunța la dialectica interioritate-exterioritate, din care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia. Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce se confesează, se comportă, concomitent, și ca un confesor. Negația concepută îndeobște ca exterioară conștiinței poetice e asimilată acesteia, id est dezamorsată: "Descope--rind-o
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
Ele capătă o precizie halucinantă de la un episod la altul, de la o povestire la alta: frigul în Puloverul, teama de moarte în scurta narațiune Moartea, foamea în Puteam fi patru și Ceaiul lui Proust sau Povestea porcului. Copilul, a cărui viziune încearcă să o reconstituie prozatorul, se arată adesea copleșit de singurătate, pierdut, rătăcit într-o lume ostilă, apăsat de o "povară tristă și bolnavă". La precizia temelor existențiale se adaugă întotdeauna precizia sfredelitoare a unei interogații morale. Uneori în surdină
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
reprezentative ale lor, din care să poată desprinde nu atât evoluția poetului, cât repertoriul lui tematic și rădăcina paradigmatică. Dacă pot introduce o nuanță confesivă în acest teren al subiectivităților suprapuse, să spun că modalitatea critică a lui Dan Cristea, viziunea și metodologia cu care parcurge și resemantizează operele, îmi sunt extrem de familiare. Sunt și ale mele, într-o bună măsură, această examinare atentă a temelor și motivelor recurente, urmărirea liniilor de convergență, descoperirea figurilor de profunzime și rearticularea - din unghi
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine" (Mihai Drăgan), "un fenomen universal la care participă și cultura românească" (Adrian Marino), "o idee-forță, cu o natură prospectivă" (Mihai Ungheanu), o "inițiativă ideologică, artistică, tehnică, validată ulterior prin experiență
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
Cioran, eminentul critic și istoric literar Constantin Cubleșan a adoptat o modalitate extrem de interesantă, explorând cu atenție și o intuiție sigură propriile mărturii, adesea șocante, ale scriitorului, în conexiune cu reverberațiile ideatice ale operei sale. Cu o amplă și pluridimensională viziune documentară, Constantin Cubleșan și-a extras observațiile sale din cercetarea mărturiilor lui Emil Cioran publicate la noi în ultimele aproape două decenii, fie în forma originală, în limba română, fie în traducere, cuprinse în confesiuni autobiografice, jurnale intime, corespondență, interviuri
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
adaugă o pagină introductivă, un Post-scriptum și un Epilog, au tot atâtea legături între ele câte au și cu literatura. Oricât de generos ar fi acest termen, oricum l-am înțelege și l-am aproxima, el pretinde o substanțialitate a viziunii, o dexteritate în utilizarea diferitelor registre și o bună stăpânire - dacă nu o capacitate de remodelare - lingvistică. La Ruxandra Cesereanu, "vizionarismul" nu depășește decât rareori nivelul penibilului, iar modelarea limbii merge consecvent în direcția siluirii ei. Nu este pagină aproape
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
ca la un meci de fotbal (tot american!)... Trecem peste explicații. Peste performanțele acestui telescop de poveste, cu oglinda lui uriașă. Se trecu și de bariera unde nu mai există praf (decât stelar). Unde nici un fel de impuritate nu alterează viziunea. Totul fiind perfect... Dar mai este ceva. în fine... Să ne oprim la ceva de neînchipuit. Aflasem, mai de mult, ce sunt găurile negre. Stelele care se surpă, se prăbușesc în ele însele, pierzându-și greutatea, căpătând forma unei portocale
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
în care veștile de pe front sunt primite cu oroare și revoltă. Nimeni nu poate spune, dincolo de speculații, dacă între Lenin și părinții avangardei artistice a existat o comu-nicare de fond, un schimb real de idei, capabil să ducă la modelarea viziunii fiecăreia dintre părți. Dar, așa cum foarte bine precizează același Stelian Tănase: "Chiar dacă nu s-au influnețat reciproc - limbajul antirăzboinic, contestarea "revoluționară" a burgheziei și a capitalismului erau locuri comune -, totuși această întâlnire ratată sau nu de pe Spiegelglasse, dintre bolșevism și
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
e de greu să o accepți fără reproș, pe atât e de greu să contra-argumentezi, pentru că observațiile sunt prinse într-un sistem de lectură bine conceptualizat, căruia nu-i poți opune decât un alt sistem de lectură și alte concepte. Viziunea critică a lui Marin Mincu despre poezia românească a secolului XX este consolidată de un îndelung exercițiu de receptare, început în 1966, și de o apreciabilă experiență de antologare și de exegeză. Un studiu aparte ar putea fi dedicat acestei
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Marin Mincu despre poezia românească a secolului XX este consolidată de un îndelung exercițiu de receptare, început în 1966, și de o apreciabilă experiență de antologare și de exegeză. Un studiu aparte ar putea fi dedicat acestei probleme: cristalizarea unei viziuni și a unei conceptualizări adecvate de-a lungul a patru decenii de însoțire atentă a evoluției poeziei românești. O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Macedonski la Cristian Popescu) rezultă din întreaga activitate de critic
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Spre deosebire de Celibidache, Karajan a înregistrat și a determinat chiar enorme perfecționări atît în tehnica de înregistrare, cît și în modalitățile de filmare. Nici un alt dirijor din lume nu a lăsat atîtea muzici înregistrate sau filmate în cîte 4-6 versiuni, corespunzător viziunilor la vîrste diferite sau cu diferiți parteneri - orchestre și soliști. Karajan a pilotat propriile sale avioane, dar natura, munții și păsările cerului le-a absorbit pe viu cel mai intens la Anif. Vulturii... "îmi place să mă uit cum plutesc
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
lege" negociată prin analiză devine - iertați-mi jocurile, vă asigur că nu sunt gratuite! - "lege de literă". Neșansa cărților care aparțin bibliografiei obligatorii constă, de obicei, în faptul că au parte de o lectură cinică, ce separă, chirurgical, informația de viziune. Iată, ca o răzbunare așteptată, excepția!
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
particulară a autorului în contextul pașoptist a creat după aceea, printre intelectualii români din generațiile următoare, un soi de snobism pro-Anton Pann identificabil pînă astăzi. Imediat ce idealurile pașoptiste au ieșit din uz, iar Junimea a început să critice cu duritate viziunea socială și culturală a primului nostru romantism, umilul și popularul scriitor, creatorul unei literaturi anti-pașoptiste, devine extrem de prețuit. A fost de ajuns ca Eminescu să-l declare "isteț ca un proverb", iar Hasdeu să-l considere geniu, pentru ca elogierea fără
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]