9,098 matches
-
și cinste bine cunoscutele valori zamolsiene eterne. În componența personalității sale a viețuit constant și intens de la începuturi deosebitul respect manifestat spre perfecțiune, măiestrie, desăvârșirea artistică a șlefuirii glasului. Maestrul însuși mărturisea că deținea „darul lui Dumnezeu“ și a iubit vocația de interpret liric, iar spectaculoasa sa ascensiune a adus faimă artei românești în toată lumea. Nicolae Herlea a rămas pentru români așa cum a rămas un Șaliapin pentru Rusia. Maestrul a obținut premii importante cum sunt Medalia de Aur și Marele Premiu
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
greș în aplicarea lui. Și totuși, se pune întrebarea: știa, oare, I.P. Culianu că jocurile de putere pot interveni tragic în jocurile minți - și că astfel pot muri oameni, în timp ce mintea lor desfășură harta jocurilor pure? Știa! „Iocari serio” era vocația lui. Și dacă știa, atunci, se naște întrebarea legitimă și obligatorie (dacă nu a pus-o nimeni până acum, o pun eu): cine din cercul apropiat a lui I.P. Culianu ar fi putut să știe în detaliu acest „plan secret
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
TRADITIA noastră precreștină poartă în ea desăvârșirea, așa cum Creația divină poartă în Sânul ei esența împlinirii. Dacă Numele Domnului este sinonimul DRAGOSTEI, al Fecioarei MARIA, ca aură a Frumuseții absolute, DRAGOBETELE oglindește Prietenia, ca pe o savoare a sufletului său. Vocația Românului-Dragobete este de a zămisli Candoarea, de a urzi Frumusețea, de a întrupa Adevărul, de a încânta Dorul, de a întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
să anunț astfel de consecințe incalculabile, prin amestecul acestor două popoare și neamuri alese, unul solar, altul lunar, dar cu o misiune gravă și importantă în istoria umanității, prin cele cinci filiații, divine și umane: emanația, generația, migrația, adopția și vocația. Și nu întâmplător am avut pe articol cei mai mulți cititori, în mare parte evrei. De aceea, spuneam că cea mai gravă eroare a lui Samuel Huntington constă în faptul că a dat curs, încă din timpul vieții, împreună cu Victoria Nuland și
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
omul și scriitorul Valeriu Anania și l-au descoperit pe Părintele duhovnicesc Bartolomeu. De fapt, personal, domnia sa a făcut referiri la faptul că trebuie să facem distincție între scriitorul, poetul Valeriu Anania și monahul Bartolomeu, menționând că el nu are vocație mistică, iar personalitatea sa a avut două ipostaze: Valeriu (numele de botez) și Bartolomeu, care s-au întrepătruns așa cum și cerul și pământul s-au regăsit în aceeași persoană. Anul acesta, la 31 ianuarie, se împlinesc trei ani de la plecarea
DE DRAGUL PĂRINTELUI MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347723_a_349052]
-
o problemă de stil. Identitatea unui gânditor o dă felul propriu de a pune problema, modul de formare a unui material neutru și general cunoscut. Ca și artistul, gânditorul e în căutarea unui “cum “ la care nu poate ajunge fără vocație și chiar fără inspirație spontană. Veritabila profunzime a filosofiei stă în puterea de construcție și în libertatea ei de poezie abstractă.Poezia ține să îndeplinească o funcție filosofică, filosofia- una formală, poetică; sau, menținându-și fiecare funcția, își împrumută reciproc
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
ultima perioadă în această direcție se înscrie lucrarea de față intitulată: Monahismul ortodox din Maramureș și Transilvania Septentrională până la începutul secolului al XIX-lea, lucrare ce aparține tânărului monah de la Mănăstirea Rohia, Macarie Motogna, care continuă alături de alți tineri monahi vocația și moștenirea culturală a mănăstirii și a monahului cărturar Nicolae Steinhardt. Autorul acestei cărți monumentale, dedicată monahismului ortodox din Maramureș și Transilvania este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și al Facultății de Teologie Ortodoxă din Oradea. După absolvirea
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
e drept, din ce în ce mai puțini la număr, se confruntă cu un altfel de alegere, căsătorie sau călugărie. Așa s-a întâmplat și cu tânăra de 15 ani care s-a aplecat prea mult asupra tainelor ortodoxiei și a pornit în căutarea vocației: drumul inițierii. Acestora le spunem că întemeierea unei familii este calea normală, firească a vieții. De la facerea lumii, a fost o pereche, femeie și bărbat, strămoșii noștri Adam și Eva. Chiar Dumnezeu le-a dat porunca să crească și să
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
zilele, pentru adăpost și petreceri, dar uităm că vom muri într-o bună zi și că vom da seama de orice timp deșert folosit în viață, după cum ne spune Însuși Mântuitorul. Pe de altă parte, problema monahală este una de vocație, dar și de cunoaștere. Creștin, nu se naște nimeni, orice persoană poate deveni creștin, prin botez. Cu monahul este altceva, trebuie să te naști monah, pentru că e foarte greu să te formezi călugăr, nevoințele la care ești expus sunt destul de
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
persoană poate deveni creștin, prin botez. Cu monahul este altceva, trebuie să te naști monah, pentru că e foarte greu să te formezi călugăr, nevoințele la care ești expus sunt destul de mari, uneori, insuportabile pentru ființa umană. Pentru că dacă nu ai vocație, nu ai dragoste și fără iubire, nu poate exista viață monahală. Iată, de ce acela care dorește să se dedice vieții monahale, trebuie să se ispitească pe sine și așa să mănânce din pâinea amărăciunii și să bea din potirul lacrimilor
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
Malciu, caracterizând-o sub raportul cadrului, al construcției și tehnicii, al modalității de expresivitate. Voi reveni cu analize cuprinzătoare despre creațiile sale într-o exegeză viitoare. Prin filigrama „Dor de Bucovina”, autorul își dovedește din plin talentul nativ, dar și vocația pentru o angajare responsabilă pe dimensiunile genului epic. Autor, Nicolae N. Negulescu Referință Bibliografică: FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
de ani Z. X, fiind egoistă și geloasă pe Y, avertizează printr-un Scut antiatomic Alianța Z și spune: “Atenție! Y este un ET rău, nu credeți în el, eu - PX - sunt o emanație bună, cu străluciri de rubin, cu vocație angelică, opriți migrația, pregătiți scuturile energetice că vom veni în curând la voi cu forțe noi, pentru ultima adopție, etc...” Y află codul și emanația lui Z și după ce strică Alianța Z încearcă acum să spargă “Chivotul genetic” pentru a
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
și pivotul principal pentru depășirea crizei economice mondiale de astăzi. * Afirmăm că femeile și bărbații sunt egali în demnitate și drepturi umane înnăscute, dar diferiți în roluri. Cu toate că rolurile, uneori, sunt determinate de aspecte dincolo de controlul individului (sau dictate de vocația religioasă a acestuia), menirea fiecărui băiat este să devină soț și tată și menirea fiecărei fete este să devină soție și mamă. Cultura, politica și legile trebuie să ia în considerare aceste diferențe. * Afirmăm complementaritatea dintre sexe ca o sursă
DECLARAŢIA DE LA MADRID ÎN FAVOAREA FAMILIEI TRADIŢIONALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365843_a_367172]
-
ierbilor,/ cu fugile cerbilor,/ cu fiorii piscului/ cu legile sângelui/ iată-l viu, cum altul nu-i,/ inimit peste măsură/ în lunateca-i făptură/ Sub Ceahlăul funții lui.” Eminescu dobândește în ochii lui Cotruș legături cu imperiul roman, moștenind o vocație sigură a universalității. Ideea voivodală a poetului Eminescu se trage de la Cotruș. În filozofia culturii, Lucian Blaga validează această metaforă, marcând o nouă treaptă în receptarea poetului, îmbrăcând haina mitico-poetică. Eminescu îl ajută pe Blaga să descopere și să-și
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
imnică și poezia elegiacă, serafismul, diafanul, transparența, fiind surogatele de bază. De asemenea motivele somnului și ale visului, deși cu alte înțelesuri, le întâlnim la ambii poeți. Amândoi au o formație culturală germană, Goethe le-a oferit amândorura exemplul unei vocații creatoare și al unui ideal apolinic, întoarcerea spre „fenomenele originale”. Magia versului eminescian prelungește și la Bacovia două atitudini lirice: o perspectivă pesimistă, distrugătoare a lumii prin suferință și disperare și erosul bacovian care seamănă cu romanța eminesciană. Cu volumul
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii care aspiră la ajungerea din „Biserica luptătoare” în „Biserica cea triumfătoare” - care nu este din lumea aceasta dar este pentru lumea aceasta - și vrea să participe „într-un cer nou și pământ nou
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
spiritului, petrecute în tabere ale scepticismului și plictiselii. Nu și românii, cu toate că Emil Cioran vede destinul acestora ca pe unul à rebours, marii vinovați pentru neîmplinirile lor fiind după el resemnarea și scepticismul. Resemnarea, da! Pentru că resemnarea, spre deosebire de renunțare, are vocația orizontalei și împinge conștiința la sacrificii prin asumarea indolenței. Dar de unde scepticism la un popor cu vigoare biologică și spirit de copil somnolent, când tot Cioran ne înștiințează că el (scepticismul) este „țesătura spumoasă de gratuități elegante și inutile” a
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
case suprapuse -, despre care îi nara „nenea“, fratele mai mare, elev de liceu. Poveștile lui, percepute de ceilalți ca „minciuni“, îi inundă Titinei sufletul și-o cuceresc pe vecie, devenind și ea, în timp, născocitoare de povești, vădind de timpuriu vocația de locatar de drept în Patria Cuvântului. Experiențele de viață aduse în actualitate mărturisesc trăirile sufletești profunde ale autoarei. Ea nu încearcă nicio clipă să înfrumusețeze realitatea, având credința că nu poți fi autentic ca scriitor vorbind despre tine, dacă
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un filon care i-ar avea drept model pe Aron Cotruș, Octavian Goga, Nichita Stănescu, parțial pe Marin Sorescu. Închinarea către poezia hiperrealistă, frustă, caustică și iconoclastă, fertiliza la poet o vocație de demolator al clișeelor constituite, de „anarhism” într-o societate anchilozată. S-a folosit, o vreme, de versul liber, caustic, surprinzător lapidar, după care, ordonându-și mijloacele și abordând tot mai mult structurile tradiționale, și-a îndrumat lirismul și viziunile
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Romanescu ,, Pe drumul dorului și al destinului'' și ,, Menuț Maximinian - Sub semnul metaforei'' ), Iuliu Marius Morariu ( Antologia,, Dor de dor'', la a patra ediție ) și Ionel Andrașoni (,, Mestecenii călători'' de Mircea Roșa Miro ). Cea dintâi pagină aparține scriitorului de mare vocație și recunoaștere pe tărâm literar, Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, , Membru corespondent al Academiei Americană- Română, care semnează eseul,, Criticul de poezie''. Aceasta este o pledoarie atentă și sinceră, cu o largă paletă de idei, care trasează
O REVISTĂ CU REZONANŢE LITERARE, ARTICOL DE MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în edi��ia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365354_a_366683]
-
să se poată ruga și să poată trăi intens și autentic suferință singurătății: „Ca să-mi aduc aminte iarăși de tine/voi citi și voi scrie poezii,/ Departe de lume, în singurătate.//” (Ca să-mi aduc aminte). Fiind binecuvântat cu darul și vocația cuvântului scris își înțelege și accepta bucuros vocația și menirea de a-si împărți versurile și anafura sfințită mirosind a lumină celor flămânzi de adevăr și frumos: „Nu ți-a rămas decât/acest trist vechi aluat,/Cuvântul//Framanta-l îndelung
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
intens și autentic suferință singurătății: „Ca să-mi aduc aminte iarăși de tine/voi citi și voi scrie poezii,/ Departe de lume, în singurătate.//” (Ca să-mi aduc aminte). Fiind binecuvântat cu darul și vocația cuvântului scris își înțelege și accepta bucuros vocația și menirea de a-si împărți versurile și anafura sfințită mirosind a lumină celor flămânzi de adevăr și frumos: „Nu ți-a rămas decât/acest trist vechi aluat,/Cuvântul//Framanta-l îndelung,/dă-i ultima potrivită formă/asemeni inimii tale
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
de vorbă cu mierlele și privighetorile și le mângâie aripile trudite precum odinioară Sfanțul Francisc de Assisi, precum Pan și Orfeu. După aceea, ca prin minune, încurajate de privirile blânde și caritabile ale preotului-poet păsările cerului își încearcă propria lor vocație apostolica: „Privighetoarea nu se teme/ Să intre ziua în cetate./ Să cânte iarăși și să cheme/La milă și la bunătate.”// („Privighetoarea”, Lacrimi de mărgean, Rondeluri, Editura Artemis, 1994). Păsările precum peregrinii în pustie îl caută pe Domnul „Cu aripile
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
anterioare, chiar dacă unele momente ale derulării acțiunii în sine ocoleau tipicurile procedurale. El a avut grijă să rezolve, mai întâi, ieșirea din indiviziune, arătând tuturor că aceasta intervine obligatoriu în urma decesului și toți copiii și soția defunctului sunt moștenitori cu vocație succesorală. A fost atât de explicit în tot demersul său, încât nimeni nu a mai avut nelămuriri ori nemulțumiri. La momentul tranzacției între părți, i-a dat cuvântul bătrânei doamne. Și cum aceasta nu a început să vorbească imediat, judecătorul
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
rând să mă trezesc și să părăsesc pentru totdeauna acest pat al lui Procust! Și să fac pași! A, însă oare mi-am deschis ochii, să vad unde vreau să demarez așa de furtunos în trombă? În orice caz, am vocația eșecului în sânge.Indubitabil. Nici bine nu-și termină efectele un ghinion biografic, că dau năvală altele să-i ia locul și să-i desăvârșească capodopera! Chiar și când am cele mai bune intenții, de asemenea, o dau tot în
DEŞERTUL DE CATIFEA (93) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365022_a_366351]