2,538 matches
-
și de finalitatea creativității estetice. 3.4. Calitățile particulare ale stilului Printre calitățile particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria, naturalețea, eufonia etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că poezia e un text, care se raportează nu numai la obiectele și senzațiile imediate, ci și la tot ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de limba vorbită etc. Esența noii paradigme poetice pe care o deschide generația ’80 o constituie răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lipsesc tablourile mai vaste, pline de dinamism și culoare, de o puternică sugestivitate plastică, pictate pe viu la desfășurarea unor nunți și alaiuri domnești sau a luptelor de la Stănilești. Fluiditatea povestirii, imaginile sunt obținute prin folosirea cu măiestrie a limbii vorbite, ale cărei virtuți expresive se concentrează într-un stil simplu, direct, plin de forță. Farmecul exprimării, modalitatea narativă, conținutul istorico-etic dar și general uman au făcut din cronică un model și un bogat izvor de motive pentru proza românească. Numărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Eugen Teglaș, Vasile Avram, Octavian Guțu și Iuliu Suciu, cu eseuri sunt incluși în sumar Ioan Alexandru, Andrei Pleșu, Mircea Florian, Ion Lungu, Gheorghe Șișeștean. Rețin atenția Din amintirile lui Hrușciov și traducerea Luciei Șildan din Raymond Chandler ori Așa vorbit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Crișan. S. mai cuprinde o cronică a revistelor, interviuri, articole comemorative sau consacrate unor artiști sălăjeni, comentarii cu caracter politic, istoric, studii de arheologie, etnografie, sociologie culturală. Alți colaboratori: Emil Hurezeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
identității și a corporalității la viteza și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de calcul „tind” să semene tot mai mult cu oamenii, să fie dotate cu o interfață multimodală ale cărei componente să fie exprimarea vorbită, indicarea și privirea, să înțeleagă idiosincrasiile umane ca niște adevărați „majordomi” digitali, pentru Virilio umanul devine, în aceste condiții, un „handicapat”, incapabil de a acționa, decide și interveni în mod direct în lume. În perspectiva de comunicare a calculatoarelor între
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de alb, încât la un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
personaj (fie " El l-a văzut pe Ion sprijinindu-se de perete" sau "Ea și-a adus aminte trecutul și se emoționă profund"). În sfîrșit, deși apare poate mai frecvent în limba scrisă, poate apărea și chiar apare în limba vorbită. ¶Termenul de erlebte rede, folosit prima dată de Etienne Lorck, înseamnă literal "vorbire trăită". ¶Categoria discursului-indirect liber se extinde uneori pentru a include discursul care reprezintă percepțiile non-verbalizate ale unui personaj, așa cum apar ele în conștiința sa (PERCEPȚIE REPREZENTATĂ). Comparați
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în disperare sau moarte: Marele Gatsby). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1968; Crane 1952; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; N. Friedman 1955a, 1975; Pavel 1985; A. Wright 1982. tipuri de discurs [types of discourse]. Modurile de bază ale reprezentării gîndurilor și enunțurilor (vorbite sau scrise) ale unui personaj. S-au identificat următoarele categorii pe o scară în care medierea naratorială este descrescătoare: (1) DISCURS NARATIVIZAT; (2) DISCURS-INDIRECT INCIDENT (o varietate a DISCURSULUI TRANSPUS sau INDIRECT); (3) DISCURS-INDIRECT LIBER (o altă varietate de discurs
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
publicații (cotidiene, săptămânale sau lunare) și a unor canale de televiziune (urmărite întro perioadă precis circumscrisă, indicată în lista de mai jos). La acestea se adaugă varianta electronică a unor lucrări literare, științifice și juridice, precum și un material de limbă vorbită (corpusuri, forumuri, discursuri parlamentare). PUBLICAȚII: "Adevărul" (cotidian: octombrie 2002) "Formula As (săptămânal: 4 numere din februarie 2006) "Capital" (săptămânal: 4 numere din februarie 2006) "Cosmopolitan" (revistă lunară, ianuarie februarie 2006) "Cotidianul" (cotidian: toate numerele dintre 1.II. și 28.II
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
pentru bolnavii mintal, LiterNet, 2003. Vișniec, M., Paparazzi, LiterNet, 2002. 4. TEXTE ȘTIINȚIFICE ȘI JURIDICE Borundel, C., Manual de medicină pentru cadre medii, București, All, 1994. Plantele și medicina științifică (internet) CODUL PENAL 2004 (www.digibook/index.php) 5. ROMÂNĂ VORBITĂ CORV IV IVLRA Forumuri: Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gândul (art. despre lansarea GALR, din 17 februarie 2006), Pro-Bike, Radio Guerrilla (25 februarie, 2006) Ședințe parlamentare (ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2005). II. În afară de CLRA, autorii au folosit material lingvistic extras
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
GALR, din 17 februarie 2006), Pro-Bike, Radio Guerrilla (25 februarie, 2006) Ședințe parlamentare (ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2005). II. În afară de CLRA, autorii au folosit material lingvistic extras din alte surse, scrise (texte literare ori științifice, dicționare, periodice etc.), vorbite (radio, TV) sau de pe internet; le prezentăm mai jos, în ordine alfabetică, indiferent dacă sunt abreviate sau nu: "22". "22 Plus". "24-FUN". "7 Plus". AC. Acasă TV. Acte. Adameșteanu, G., Dimineață pierdută, București, Editura 100+1 Gramar, 1997. "Adevărul". Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru). Tulburările de psihomotricitate se vor reflecta în dificultățile pe care acești subiecți le au în însușirea limbajului vorbit, scris, precum și a deprinderilor de autoservire. În deficiența mintală ușoară (IQ-ul de 50 - 70, vârsta mintală de 7 - 12 ani) se constată mai ales întârzieri la nivelul dezvoltării componentelor psihomotricității, prin lipsa de viteză și coordonare a mișcărilor, sincinezii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
decalajul cognitiv limitează capacitatea copilului de a interacționa, de a explora spațiul și de a manipula obiectele, folosind un cadru de referință stabil. Majoritatea copiilor cu sindrom Down manifestă deficite de atenție și sindromul hiperkinetic, cel puțin episodic. Înțelegerea limbajului vorbit, este de asemenea de multe ori o problemă, deoarece reprezintă o barieră comunicațională mai gravă decât articularea propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de atenție a acestor copii. Comportamentul de tip impulsiv reclamă o strategie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
propulsor (“locus” înseamnă loc, “motus” mișcare). La om mișcările sunt mai complexe fiind în același timp și combinate; nu se realizează mișcări strict de deplasare, ci și de statică, prehensiune, lovire, împingere, cățărare, coordonare a mișcărilor de citit și/sau vorbit. TIPURI DE STATICĂ ȘI LOCOMO ȚIE 1. Statica și locomoția reptiliană apare la târâtoare prin deplasare vermiculară. 2. Cvadrupedia este un tip de postură și locomoție caracteristic animalelor patrupede la care centrul de greutate este situat anterior, deasupra membrelor anterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
importantă deoarece copilul cu dificultăți de Învățare poate fi recuperat În totalitate În urma unui tratament medical și psihopedagogic adecvat sau prin Înlăturarea condițiilor care au condus la instalarea retardului. Dificultățile de Învățare se manifestă, cu predilecție În zona capacităților instrumentale: vorbit, scris, citit, calcul. Literatura de specialitate arată cauzele multiple care determină În mod semnificativ apariția dificultăților de Învățare: cauze biologice și fiziologice: nașteri premature, boli cronice sau contagioase care presupun o absență Îndelungată de la grădiniță/școală, probleme hormonale, probleme metabolice
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
abandon în favoarea asociațiilor inconștiente, ci mobilizarea tuturor resurselor inteligenței - "condiționare a conținutului [=prezentul] de către conținător [=trecutul, amintirile, conform viziunii bergsoniene din Materie și mișcare, 1896]"20. Poetul român respinge creația "naivă", "nereflexivă", "[p]oezia înțeleasă că o mare senzualitate, echivalentul vorbit al unui Rubens", si prețuiește în schimb "creația literară critică", cea care sublimează "emoția [trăirea estetică] până la acel "ethereal"21, în care vede o notă specifică a poeziei engleze. Poezia, repeta Barbu, modulând cunoscută formulă wordsworthiană, este "o lirica dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai... omenesc. Pictură celor două Flandre traduce în culoare această concepție cum niciodată nu vor putea-o traduce în ordinea expresiei cei ce se războiesc cu retorica și atâtea forme parazitare ale cuvîntului. Poezia înțeleasă că o mare senzualitate. Echivalentul vorbit al unui Rubens, cu toată eroica proslăvire a singurei corectitudini acordată nouă în această vale: dărnicia luminoasă a simțurilor. Un Verhaeren, dacă vreți, fără obositoarea lui retorica: un Verhaeren mai conținut și mai sudic. O asemenea poezie e noua veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
precare și al unei opacități față de noțiunile abstracte, pe care se spune că le ura de-a dreptul. Dar politica lui de seducție a intelectualilor din primii ani va provoca imediat constituirea unor noi tipuri de discurs, mai aproape de limba vorbită, pe de-o parte, și de limbajul academic, pe de alta, exprimând astfel accesul la expresia publică al unor noi generații care trecuseră prin universitate și care mânuiau cu mai multă ingeniozitate conceptele unui marxism mai evoluat decât simplistele rezumate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
le va avea în Voivodina, în Transnistria, în Karabah, în Turcia și, de ce nu, în Transilvania sau în Țara Bascilor. Occidentul ar fi putut totuși să nu confere Rusiei rolul de arbitru al regiunii. În această privință, obediența de care vorbiți acționează împotriva intereselor României pe termen scurt și mediu. Ar fi trebuit ca noi, românii, să propunem soluții mai bune, atât la București, cât și la Bruxelles sau chiar la Washington. CONCLUZII FĂRĂ CONCLUZII Catherine Durandin Sfârșit... Vine un moment
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui Francesco Petrarca, acesta din urmă însă declara direct că operele elaborate în italiană sunt inferioare marilor sale realizări din limba latină, cu toate că trecerea timpului a dovedit exact contrariul. Dacă un învățat medieval hotăra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate atitudinile și stilurile de viață coexistă, de la cele mai rafinate și mai curtenești, până la cele mai mundane și licențioase. În întregul complex al operelor boccaccești scrise în limba vorbită, Corbaccio poate fi privit ca o extremă a unei cariere literare, care de obicei poate fi dialectică (de exemplu opoziția Venus - Diana) și care cunoaște un moment de echilibru doar o singură dată, în Deacameron. Pentru un autor căruia îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lor la prescripțiile de rol; f) gesturile codificate sunt cele bazate pe sisteme formale, cum este, de exemplu, limbajul surdo-muților (American Sing Language-Ameslan). Totuși, în definirea comunicării nonverbale anumiți autori nu includ limbajul surdo-muților, considerându-l un derivat al limbajului vorbit, și nu o modalitate de comunicare complemetară acestuia 51. Principiul prezentării sinelui sau managementul impresiei, adică tendința oamenilor de a controla modul în care ceilalți îi percep ne este prezentat de Erving Goffman 52. Acest model sociologic pornește de la metafora
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a fost creat. Legăturile sale cu autorul (ca element contextual crucial), cu circumstanțele lingvistice, culturale, sociale, economice, geografice ș.a. În care a fost creat și cu prima interpretare a textului În acele circumstanțe originare au fost rupte; textul, spre deosebire de discursul vorbit - unde interpretarea este direct determinată de prezența locutorului și de contextul prezent În care acesta produce enunțul, devine autonom. În aceste condiții, textul este „oarecum În <aer>, În afara lumii sau fără lume; grație acestei obliterări a raportului cu lumea, fiecare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Humanitas, București Heidegger, M. (1995): Being and Time, translated by John Macquarrie & Edward Robinson, Oxford, Blackwell Hermeneutics, plato.stanford.edu/entries/hermeneutics/ Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Corpus de limbă română vorbită actuală, Cermi, Iași Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Pragmatica pronumelui, Cermi, Iași Holtorf, C., “Gadamer’s Hermeneutics”, https://tspace.library.utoronto.ca/citd/holt orf/ 3.10.html Hull, M. (2000): “Hermeneutics Begins at Home: On Retrieving the Reader in Biblical Interpretation
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]