7,219 matches
-
numărul celor ce au luat cuvîntul a fost aproape dublu față de al vorbitorilor care au pledat în fața Comisiei Senatului. Administrația și-a trimis cinci reprezentanți, printre care și ambasadorul Barnes, să-l sprijine pe președinte. Din cei peste 20 de vorbitori care au urmat, marea majoritate au pledat pentru prelungirea derogării. Reprezentanții firmelor Control Data Corporation, Island Creek Coal, Moody International și Promethean Corporation s-au alăturat congresmenilor John Breaux, din Louisiana, Edward Derwinski, Paul Findley, din Illinois și Christopher Dodd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
protesteze împotriva cererii președintelui decît la audierile Camerei Reprezentanților. Dimitrie Apostoliu a informat comisia în legătură cu implicarea autorităților române într-o rețea sovietică de spionaj extinsă în întreaga lume, care avea agenți și în Washington, D.C. și în New York City2008. Cîțiva vorbitori au adus în discuție persecuțiile religioase din România. Pastorul Alexander Havadtoy, care ținea de Biserica Calvinistă Unită a lui Cristos a vorbit despre refuzul României de a repara bisericile reformate deteriorate. Nu numai că guvernul nu aloca fonduri, dar interzicea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la care era supusă minoritatea ungurilor din România. Tot în contextul drepturilor omului, Amy Young-Anaway, de la Grupul Ligii Internaționale a Drepturilor Omului și Dimitrie Apostoliu, din Comitetul Național Româno-American pentru Drepturile Omului au atras atenția asupra abuzurilor din România. Majoritatea vorbitorilor au avut posibilitatea să-și expună mărturiile mai pe larg decît de obicei, datorită faptului că interpelările erau făcute de Richard Schulze, membru al comisiei, unul dintre autorii Moțiunii 317 a Camerei Reprezentanților, din 1979, care protesta împotriva derogării prezidențiale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un cause celebre și activiștii drepturilor omului, precum și liderii grupărilor religioase din America făceau demersuri pentru eliberarea lui la audierile anuale susținute de Congres în vederea derogării. Deși opoziția a descris cu lux de amănunte abuzurile legate de drepturile omului, majoritatea vorbitorilor au pledat în favoarea cererii președintelui. Ca urmare, nici un membru al Camerei Reprezentanților nu a introdus vreo moțiune de protest împotriva prelungirii derogării. Comitetul de Finanțe pentru Comerț Internațional al Senatului și-a început ziua de audieri pe 17 iulie. Dintre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din America. Fiecare dintre aceștia compăruse în fața Comisiei, în anii precedenți. Toți aduseseră probe, pentru a demonstra că Bucureștiul duce în mod deliberat o politică de discriminare, în scopul distrugerii vestigiilor culturii maghiare din România. Deși o mare parte din vorbitori au depus mărturie împotriva Administrației, Comisia a audiat și cîțiva reprezentanți ai unor grupuri etnice și religioase care au pledat în favoarea lui Reagan. Printre aceștia se numărau Thad Lempicki, de la Fundația Culturală Româno-Americană, pastorul Dănilă Pascu, de la Ora Radiofonică Românească
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva moțiunii lui Crane. Camera Reprezentanților a susținut, totuși, audieri privind Protejarea și promovarea drepturilor religioase în Europa de Est și Uniunea Sovietică, prilej cu care promotorii drepturilor omului s-au revoltat împotriva discriminării religioase. În vreme ce, la audierile din 12 iunie, majoritatea vorbitorilor și-au revărsat mînia asupra Uniunii Sovietice, pastorul John Butosi, episcop al Conferinței Sinodului Calvinist al Bisericii Unite a lui Cristos, din Bridgeport, Connecticut, a atras atenția asupra discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
instalațiile de telecomunicație. Deși Joseph Dennin, de la Departamentul de Comerț, era de acord cu acest punct de vedere, el a observat că aceste probleme au fost adeseori dezbătute la întrunirile Comisiei Economice Mixte Româno- Americane 2359. În cursul după-amiezii, majoritatea vorbitorilor au făcut depoziții critice la adresa politicii Administrației. Reprezentanții Smith, Wolf și Hall, care înaintaseră Camerei moțiuni de protest împotriva cererii președintelui cu privire la derogare, și-au declarat încă o dată opoziția. Singura surpriză a venit din partea lui Jeri Laber, de la Comisia pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu erau niște cifre neglijabile într-o țară care avea mărimea statului Oregon. Pe 10 iunie 1986, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a susținut audieri privind decizia președintelui, pentru prima dată într-un interval de trei ani. Deși majoritatea vorbitorilor au făcut depoziții în numele organizațiilor drepturilor omului, la audieri au compărut și cîțiva oameni de afaceri, iar alții doisprezece au trimis scrisori în favoarea recomandării președintelui. Congresmenii Hall, Wolf și Smith au luat primii cuvîntul, solicitînd Congresului să le adopte moțiunea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cea a dialogurilor clasice sau eurotapokriseis, de întrebare și ședință de răspuns. Singura convorbire care nu cuprinde întrebări nici de la Gherman, nici de la Ioan Cassian este a XV-a. În lucrarea sa, Cassian apare ca povestitor, un călugăr egiptean ca vorbitor și Gherman pe post de interlocutor. Cea mai timpurie dată a publicării oricăreia dintre părțile Convorbirilor duhovnicești este anul 425, deci un sfert de secol după ce a părăsit Egiptul. Singura posibilitate, ca să păstreze esența profundă a fiecărui discurs ținut de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
luminează tot ceea ce trebuie făcut (cap. 1-2). Pentru sublinierea importanței acestei virtuți, Avva Moise face apel la o întâmplare ce-l are ca subiect pe Sfântul Antonie cel Mare. Convorbirea a III-a, în 22 de capitole, îl are ca vorbitor pe Avva Pafnutie, care se referă la cele trei renunțări ale monahului. Avva Pafnutie precizează că sunt trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru ca să fie cât mai intense și astfel, mai adevărate, fiindcă ,,jertfa pe care Dumnezeu o vrea este inima curată“ (cap. 36). Convorbirea a X-a, în 14 capitole, este rostită tot de Avva Isaac și având ca subiect tot rugăciunea. Vorbitorul se referă în primele capitole la tradiția Paștelui în Egipt și la erezia antropomorfiștilor, iar mai apoi revine la tematica rugăciunii. Condițiile acesteia din urmă sunt: căldura, smerenia, simplitatea și nevinovăția, iar monahilor li se recomandă să-și amintească permanent
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin reliefarea sfintelor nevoințe ale Părinților pustnici. Nu vom insista asupra conținutului acestei Convorbiri deoarece acasta va face parte dintr-o analiză mai substanțială, într-un subcapitol următor. Convorbirea a XIV-a (19 capitole) îl are în centrul ei ca vorbitor pe Avva Nestoros, care se referă pe larg la știința duhovnicească. Se precizează că științele profane sunt foarte numeroase, însă folositoare doar pentru o viață de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
reciprocă. Cassiodorus precizează că eruditul său amic, „Sfântul bărbat” Dionisie, a predicat mulți ani în biserică și, apoi, a predat dialectica (ars bene judicandi, logica) la Academia de la Vivarium. Traducea fluent din latină și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi. Era un ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv „rânduielilor părintești” (ale mănăstirii dobrogene de unde venea). Se spune că era blând, înțelept, smerit, feciorelnic. Viețuia modest, fiind pasionat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
încercat prin "experimentul Pitești", prin fuga elitelor peste graniță, prin munca forțată la Canalul Dunărea Marea Neagră, prin execuții, prin deportări, prin teorii ca aceea a moldovenismului, în Basarabia etc.), însă arheul etnic nu poate fi distrus până când nu dispare ultimul vorbitor de limbă românească, în cazul de față. Iată ceea ce n-au știut rușii, deși au simțit acest adevăr, care le-a dat coșmaruri, chiar și în Basarabia, unde au crezut că victoria este definitivă. Și acum se cuvine a spune
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
opere reprezentative ale metafizicii speculative. „Trebuie să utilizăm, așadar, un limbaj al semnelor care ascultă de gramatica logică - de sintaxa logică“, ni se spune în 3.325. Pe de altă parte, regulile sintaxei logice sunt respectate în mod obișnuit de către vorbitorii limbajului cotidian, chiar dacă ei nu sunt în stare să spună care sunt acestea și să le folosească drept norme de corectitudine. Este sensul în care Wittgenstein admite că propozițiile limbajului cotidian sunt „pe deplin ordonate din punct de vedere logic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lumea este lumea mea se arată în faptul că limitele limbajului meu (ale limbajului pe care doar eu îl înțeleg) semnifică limitele lumii mele“ (5.62). Că limitele limbajului sunt limitele lumii este ceva valabil, în egală măsură, pentru fiecare vorbitor al limbajului.68 Teoriile metafizicii tradiționale - teorii care pretind că spun ceva despre lume ca întreg - sunt nonsensuri, ca și tezele solipsiste. Lumea nu este decât totalitatea faptelor (vezi l.l). Numai despre fapte, și nu despre lume ca întreg
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de nedespărțit. Respingerea posibilității de a formula „propoziții filozofice“ ar ține de ceea ce desparte înțelegerea logicii la Wittgenstein de cea a lui Frege și Russell. (Vezi op. cit., pp. 201-203.) 68 „Nu caracterul privat, ci faptul că este la dispoziția unui vorbitor și este transparent pentru el este în discuție. Ideea este că limbajul trebuie să aibă un centru, iar atunci când vorbesc sau TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 187 gândesc eu sunt centrul. Eu, dar același lucru va fi valabil pentru oricine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
colectivitatea căreia îi aparținem și totul este neproblematic. Dacă întrebăm însă „ce înseamnă“ că știm ceva despre stările mintale ale altor persoane, atunci expresiile limbajului nu mai au nici o aderență. În acest caz, lipsesc regulile a căror observare asigură consensul vorbitorilor în folosirea expresiilor limbajului. Filozofii idealiști sau realiști vor putea produce argumente pentru propria lor interpretare a ceea ce înseamnă a ști ceva despre stările mintale ale altor persoane și se vor putea certa fără încetare. Obiectul discuției și controversei îl
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o prezentare a modului cum va resimți cititorul, la prima vedere, această schimbare: „Ăîn loc de concepte și idei generale, el va întâlni aproape tot timpul doar descrieri ale unor situații ce pot surveni în viața curentă, situații în care vorbitorii folosesc în moduri din cele mai diferite anumite expresii ale limbajului. Ceea ce îi va atrage în mod deosebit atenția și îl va surprinde este că asemenea descrieri nu constituie, de cele mai multe ori, baza unor generalizări sau ilustrarea unor principii. Sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care aceleași expresii ale limbajului primesc folosiri din cele mai diferite ne ajută „să vedem mai bine“ că abia un context lingvistic și nelingvistic cuprinzător, și nu asocierea expresiei cu anumite entități, este cel care face posibilă înțelegerea ei de către vorbitori. Înțelegem o expresie când cuprindem cu privirea cât mai multe dintre utilizările pe care le primește ea. Dacă nu ne putem imagina nici o folosire a expresiei, atunci nu o înțelegem, nu-i putem conferi nici un sens. Amintindu-și de discuțiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sentimentele, stările sufletești etc. - pentru propria sa folosință? - Ei bine, nu putem noi oare să facem asta în limbajul nostru obișnuit? - Dar nu asta am eu în vedere. Cuvintele acestui limbaj trebuie să se refere la ceea ce poate ști doar vorbitorul; la senzațiile sale nemijlocite, private. Un altul nu poate, prin urmare, să înțeleagă acest limbaj.“ Pasajul merită toată atenția deoarece el indică ceea ce urmărește Wittgenstein atunci când examinează expresiile prin care spunem ceva despre ceea ce simțim. El admite că folosim în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spune că noi comunicăm în acest fel altora ceva despre ceea ce simțim. Ceea ce are în vedere Wittgenstein prin sintagma „limbaj privat“ este un limbaj ale cărui expresii ar desemna și ar descrie „obiecte private“, adică ceea ce poate să știe doar vorbitorul. Limbajul privat este limbajul în care un cuvânt ca „durere“ funcționează ca un nume pentru ceva la care nu are acces decât o persoană, cea care simte durerea. Ceea ce va fi exprimat, în § 293, prin următoarea alegorie: „Să presupunem că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
altora despre experiențe care sunt strict private nu este inteligibilă. Putem ști ceva și putem comunica ceva numai despre lucruri care sunt accesibile în egală măsură tuturor, cel puțin în principiu. Dacă nu există criterii și reguli pe baza cărora vorbitorii să poată decide dacă o anumită expresie a fost sau nu folosită în mod adecvat, atunci nu există nici limbaj. Un cunoscut comentator al operei lui Wittgenstein aprecia, pe bună dreptate, că însăși ideea unui limbaj privat semnalează influența deformatoare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
părea lipsită de orice bază. Rhees relata că, în 1943, când Wittgenstein era în vizită la Swansea, ei au asistat la o conferință a profesorului Benjamin Farrington, organizată de Societatea Filozofică Locală. Titlul conferinței era Legi cauzale și istorie. Teza vorbitorului a fost că oamenii se dovedesc capabili să învețe din greșeli, ceea ce duce la îmbunătățiri, cel puțin în perioade mai întinse de timp. El sugera că aceasta ar fi o lege generală a dezvoltării istorice. Intervenind în discuție, Wittgenstein a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
143 Varietatea socială și culturală a limbii / 147 Originea și condițiile schimbării lingvistice / 151 Cauzalitatea în limbă / 163 Specificul schimbării limbii / 168 Legea lingvistică / 181 Norma limbii literare / 186 Teoria limbii literare / 188 Normarea și instituirea normei / 193 Conceptul de "vorbitor" / 199 Partea a doua: Determinările și relațiile limbii / 207 Știința lingvistică / 207 Conștiința lingvistică / 211 Competența lingvistică / 218 Determinismul lingvistic / 224 Limbă și tradiție / 228 Limbă și cultură / 232 Cultivarea limbii / 238 Limbă și gîndire / 241 Limbă și psihic / 249
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]