3,815 matches
-
vor fi găsind multe, iar interpretarea lui de către d-na Sarandi a fost netăgăduit bună, deși jocul d-niei-sale a fost câteodată prea accentuat. Cu multă părere de rău am observat însă că publicul nostru nu prețuiește îndestul silințele în adevăr vrednice de laudă pe care și le dă direcția, atât în privirea repertoriului, prezentîndu-ni piese mai alese decât în alți ani, cât și în privirea comodităților materiale. Sala bine iluminată și încălzită, orchestra compusă din profesori de la conservatoriu, piesele studiate relativ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
institutul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel a ieșit foarte bine. Înaintea unui auditoriu numeros și ales, compus în mare parte din părinți și rude ale elevelor, acestea au executat piesele programei c-o îndemînare și c-un tact vrednice de mirare pentru vârsta copilelor. Mai amintim că d-șoara Hesshaimer, profesoară în institut, care împreună cu d. Humpel au condus producțiile elevelor, a binevoit și singură a dilecta auditorul cu executarea măiastră a "Capriciului asupra unor motive romînești" de Raff. [20
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nestatorniciei gustului public și al serilor sacrificate petrecerei ușoare și casei trebuie să se ridice partea statornică a instituțiunei, un mic repertoriu ales, dat din când în când, care să formeze miezul vieței adevărat artistice și începutul unui teatru național vrednic de-un asemenea nume. Drept că epoca noastră e neîncrezătoare și sceptică. Multele decepțiuni pe care inteligențele mai sănătoase le-au avut pe toate terenurile, pe cel literar, științific, {EminescuOpIX 348} politic ș. a., au făcut să încolțească în sufletul nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel a fost și vorba. De la vehemență până la tonul cam răgușit al patimei ascunse, scara întreagă de tonuri a fost observată cu măiestrie. Dar dacă d. Galino a fost eroul serei, jocul celorlalți colegi ai [săi] nu e mai puțin vrednic de laudă. D-na Evolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviință, caracterul resignat și înțelept al țarinei, întrerupt numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tăinui celor mai buni amici ai lui adevărata stare de lucruri dinlăuntrul țărei, ci trebuie din contra să mărturisească teama lui de izbucnirea nemulțămirilor și propria slăbiciune. Tot "Gazeta de Colonia" primește o telegramă din Berlin, dintr-un izvor desigur vrednic de credință. Aceasta din urmă spune că nu e fondată știrea că Anglia în tratările ce le-a avut cu Rusia au renunțat la punctele de vedere de pân - acuma. Anglia n-au admis schimbări decât în formă, înlesnind astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Direcții nouă din Iași. Și, dacă liniștea se va întoarce, nu ne îndoim că Direcția nouă va fi din nou obiectul aceloraș frumoase sentimente ca și în trecut, pentru că ne cunoaștem de mult: "Căci Brutus e-un bărbat de stimă vrednic De stimă vrednici sunt desigur toți", după cum zice maistrul Shakespeare. [6 aprilie 1877] {EminescuOpIX 357} ["PRESA ROMÎNĂ ESTE POATE... Presa română este poate cu intenție puțin preocupată de ceea ce se 'ntîmplă împrejurul țării. Departe de-aș aținti privirea la Calafat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Iași. Și, dacă liniștea se va întoarce, nu ne îndoim că Direcția nouă va fi din nou obiectul aceloraș frumoase sentimente ca și în trecut, pentru că ne cunoaștem de mult: "Căci Brutus e-un bărbat de stimă vrednic De stimă vrednici sunt desigur toți", după cum zice maistrul Shakespeare. [6 aprilie 1877] {EminescuOpIX 357} ["PRESA ROMÎNĂ ESTE POATE... Presa română este poate cu intenție puțin preocupată de ceea ce se 'ntîmplă împrejurul țării. Departe de-aș aținti privirea la Calafat, a cărui apărare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prevenit a limpezi izvoarele știrilor de senzație care neliniștesc fără cauză publicul. Chiar dacă aceasta nu s-a întîmplat, totuși lumea era în drept s-o creadă, atât de neliniștite erau știrile comunicate de biuroul din Viena și atât de puțin vrednice de crezare. Pozitiv este că războiul nu se va declara imediat. Daily-News primește o telegramă de la St. Petersburg în care se zice că mai sunt formalități de îndeplinit până se va ridica arma. Mersul evenimentelor va fi probabil acesta: "Rusia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să gunoiască pomii, săpând și scormonind pământul din apropierea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, mulți din ci nu știu decât să arunce după poame cu pietre și chiar cu lăstari, rumpând crengile cu grămada și sfâșiind coaja cu o nepasare vrednică de condamnat. Iacă în câteva cuvinte tabloul posomorât dar adevărat în care se oglindește starea pomăritului la români. Se naște deci întrebarea: unde și cum să se facă cel dintâi pas spre îndreptare și, îndeosebi, unde să se deprindă noua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene sunt vrednice de-o deosebită luare aminte. În privirea instrucției putem susține că în timpul nostru poate sunt puține lucruri despre care să se vorbească, așa de mult și cu atâta interes ca de metoda cea mai priincioasă după care să se deie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mai tare te dogorești. De aceea când știm pentru ce a căzut voevodul moldovenesc nu trebuie să-l plângem. Ce mă plângeți pe mine, că nu sânt de plâns. Mie s-au hotărât bucuria drepților, cari n-au făcut lucruri vrednice de lacrămi". De plâns e țara, care prin moartea lui totuși n-au fost scutită de cea mai aspră trunchiare. La Putna un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii în care stătea odată aninat portretul original al lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cizme-n picioare". Altă dată X întîlnește pe Y: - Frate, am auzit c-ai murit, adevărat va fi sau nu? - Dar nu vezi că trăiesc? - Așa e, dar cel ce mi-a spus c-ai murit este cu mult mai vrednic de crezut decât d-ta. X, auzind că cine are barbă lungă este neghiob și întîmplîndu-se el cu barba mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și chiuiesc, iar alții numai privesc. Toate-n ea ca ziua vin și se duc. Precum în fundul mării stă mărgăritariul și mărgeanul și în fundul pământului pietrele cele mai scumpe, iar pe fața mării toate mortăciunile, așa și în lume: cei vrednici și cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor să fie cunoscute și recunoscute de către urmași, gloria lor să fie eternizată, cu atât mai mult cu cât autoritățile noastre locale nu s-au străduit să le înveșnicească întru vreun fel memoria și jertfa, așa cum au făcut-o oamenii vrednici de prin satele vecine. Au existat câteva intenții ale primarilor din perioada interbelică, rămase în stadiul intențiilor. 1.Acești eroi din Torcești nu se află trecuți în tabelul intitulat În amintirea Vitejilor pe comuna Umbrărești deoarece, la data războiului, satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost construit în aceeași perioadă cu cel de la Umbrărești-Slobozia. Era din paiantă, fiind terminat în 1933. Cel mai bun local de școală s-a realizat în satul Torcești, între anii 1930-1937, din cărămidă, avându-l ca inițiator și conducător pe vrednicul învățător Vasile Teleoacă. Sumele întrebuințate au fost obținute: 66.000 lei de la locuitori și 3.500 de la Primăria comunală. Cam în același timp se construia școala din cărămidă în satul Siliștea cu sumele: 60.000 lei de la stat, 49.000
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două istorisiri ale sale din cadrul Povestirilor din Canterbury, cea a lui Sir Thopas și cea a lui Melibeus, între misoginism și filoginism, aceste texte propun două viziuni diferite ale relației dintre sexe. Sir Thopas consideră că nicio femeie nu este vrednică de iubirea sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mărinimie pe care i-o poartă Federigo Alberighi, capabil a se ruina pentru ea și a-i oferi tot ce are, și îl acceptă ca soț chiar dacă nu mai deținea valori bănești, căci preferă „mai bine om odată să fie vrednic de avere”183. Naratoarea se dovedește plină de imaginație, inteligență, spirit critic și umor propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț ce se afla a fi”194. Prenumele Zinevra trimite, poate, la numele eroinei romanelor cavalerești, Ginevra, înțeleapta soție a regelui Arthur, care totuși cedează pasiunii lui Lancelot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de duh, ci mojicie [...] Pe de altă parte însă e adevărat că, dacă vorba de duh e spusă întru răspuns și cel care răspunde mușcă precum un câine, fiindcă la rândul lui a fost și el mușcat, omul nu-i vrednic de ocară, așa cum ar fi fost altminteri; de aceea se 215 Ibidem, vol. I, p. 116. 216 Ibidem, p. 378. 217 Ibidem, vol. II, p. 176. 81 cuvine s-avem de grijă întotdeauna cu cine, când, în ce fel și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orice: „o femeie se cuvine să fie în primul rând cinstită și să-și păzească cinstea ca pe ochii ei din cap, ferindu-și-o cu strășnicie de orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari - e vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari - e vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât în prostituție stigmatizarea femeii, în afara acesteia este liberă de a se călăuzi după placul inimii, căci cinstea nu poate rezista acolo unde atracția fizică este irezistibilă. În hora
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
irezistibilă. În hora povestirilor va intra și Elisa. Nu este cu nimic mai prejos decât celelalte tinere, inițiată în cultura vremii, folosește cu ușurință citate din limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare aminte, oricare ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din Bath și bătrâna din pădure: ambele sunt trecute de prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]