4,648 matches
-
pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență potențialul economic al ctitorului. Duca Vodă fusese îndemnat de ambiția de a zidi o mănăstire ca și înaintașii săi, într-o perioadă relativ scurtă, dar și grija de a statornici o rezistentă fortificație în preajma capitalei”<footnote Vasile Nacu, Mănăstirea Cetățuia - monument istoric de artă, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Pentru a mulțumi ambele variante ale destinației acestei clădiri putem spune, că în vremea lui Duca ea a fost o baie, iar mai târziu a fost transformată în bucătărie. Clădirea are un plan pătrat cu latura de 7 metri, este zidită din piatră și își păstrează turnul lanternă de formă cilindrică cu opt ferestre, cu calotă, așezat pe un tambur în formă de sferă trunchiată; forma circulară este decorată cu un brâu din două rânduri de cărămizi dispuse în zimți. Trecerea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celorlalți călugări și așa să se întemeieze în Monastiri vechile lucrări și gospodării monastirești, cari odinioară erau de pildă în Țara noastră. Pentru îndeplinirea acestui gând, ivitu-s-a nevoia de a se restaura acaretele cele vechi și a se zidi acest rând de chilii, a căror temelie s-a pus astăzi 30 septembrie 1911 de Majestatea Sa Carol I Regele României în al patruzeci și șaselea an de slăvită domnie, venit la Iași cu Majestatea Sa Regina Elisabeta și A
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
încolăcit, cu capul în sus, Pilda despre bogatul căruia i-a rodit țarina, reprezentată între cele două ferestre. Bogatul stă pe scaun și discută. Unii duc saci cu roade, iar alții pregătesc materiale pentru mărirea hambarului, Cel ce și-a zidit casă pe piatră și pe nisip, casa făcută pe temelie de piatră se înalță frumos, iar cea pe nisip este restaurată, Pilda despre împăratul care a făcut nuntă fiului său. Se redă masa cu bucate bogate, un înger servește la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au îndepărtat ruinele și s-au curățat pivnițele, s-a dărâmat casa egumenească dintre clopotniță și sala gotică, care nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci. S-au reparat bolțile și încăperile anexe ale sălii gotice, s-au înlocuit cărămizile pardoselii cu altele noi. La 30 septembrie 1911 s-a pus temelia unui arhondaric cu etaj pentru un număr de 20 de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Maria”. Nu avem dovezi că la Mănăstirea Cetățuia ar mai fi fost înmormântați și alți membri ai familiei voievodului Gheorghe Duca. Pe peretele de nord al sălii gotice este așezată o pisanie din anul 1930 cu următoarele informații: „Mănăstirea Cetățuia zidită de Duca Vodă în 1669, fostă reședință de vară a voievozilor și mitropoliților Modovei, adăpost de lucru al Mitropolitului Dosoftei și învățatului Dimitrie Cantemir, având și o tipografie ajunsese în timpul din urmă în stare de părăsire. În deosebi Palatul Domnesc
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cum s-ar spune, fiindcă acolo se păstrează alimentele și vinurile pentru tot anul. Așa își gospodăresc toate cele de-ale gurii pentru că altfel nimic nu ar rezista căldurii...Și dacă ai băgat de seamă, cele mai căutate sunt pivnițele zidite din piatră. Acuma-i limpede, părinte. Ai să vezi că nu numai vânzări și cumpărări de dugheni și case se fac, ci și schimburi; între frați, între vecini și nu la întâmplare, ci după cum au nevoie ambele părți. Când e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în Curte”. Ia să te văd, fiule. Despre care biserică e vorba? Păi nu m-ai prins la cotitură, părinte. Am mai vorbit noi despre biserica „de pre Poartă”, cum am mai găsit-o noi scrisă. Este vorba de biserica zidită la 1614 de Ștefan Tomșa. Iaca acum am aflat și cum îl chema pe unul din slujitorii acestei biserici domnești. Acum te-aș întreba dacă îți mai amintești de doamna Nastasia (Anastasia), soția lui Gheorghe Duca voevod? Cum să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deplin... Bătrânul mă privește blajin, mângâindu-și barba, semn de satisfacție...Dar asta n-a durat prea multă vreme, pentru că în clipita următoare m-am trezit întrebat: Ce mai știi de Iane Hadâmbul? Știu că el este cel care a zidit mănăstirea Hadâmbul de la Dealul Mare. Acum însă privește la casele din dosul bisericii leșești. Află, fiule, că acel loc a fost al lui Iane Hadâmbul, dar călugării leșești l-au împresurat și actualul stăpân „Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită din piatră. Dacă reușești să-mi spui cine și când a hotărât acest lucru, vei da dovadă că trebuie să cred că am în tine un om de mare nădejde și că nu m-am înșelat punându-mi în tine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și dragoste din partea călugărului? Am simțit doar că roșesc și am plecat capul cu supușenie...Cugetul însă nu a rămas în amorțire, ci a pornit să scormonească în minte ca să găsească voievodul care a încuviințat ca biserica catolică să fie zidită din piatră...În cele din urmă, am găsit! Îmi venea să chiui de bucurie... Nu m-am lăsat însă pradă momentului și am răspuns ca la carte: Cred că nu greșesc dacă am să spun că Grigorie Alexandru Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
orașul Iașii, s-au tîmplat de s-au aprinsu, fiind de lemnu, dintru care s-au pricinuit nu puțină pagubă și stricăciune caselor orășanilor, acum dar, cești de aice preoți ai catoliceștii biserici,...au cerșut ca se aibă voie a zidi o biserică de piatră, pe locul acei arse... Pentru aceea, socotindu-se că această cerire iaste cu cale și fără nici o vătămare, iată că printr această a noastră domnească carte, dăm voie...numiților preoți ai catolicilor ca să aibă a-și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o biserică de piatră, pe locul acei arse... Pentru aceea, socotindu-se că această cerire iaste cu cale și fără nici o vătămare, iată că printr această a noastră domnească carte, dăm voie...numiților preoți ai catolicilor ca să aibă a-și zidi o biserică de piatră, după putința și starea lor...pe locul acel, unde au fost și mai înainte biserica acea de lemn”. Ei da! Așa parcă mi-ai uns inima cu miere, fiule, pentru că din acest hrisov am văzut mărinimia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Știi cumva povestea dughenilor de colo? Odată cu aceste vorbe, mâna întinsă a bătrânului fixează niște dughene mai răsărite de pe un tăpșan așezat spre Chervăsărie (vamă). Cred că acestea sunt cele dăruite de vodă la 12 decembrie 1627 (7136) bisericii Barnovschi, zidită de el. Părerea ta este îndreptățită, pentru că la acea dată vodă spunea: „Adică domniia me m-am milostivit și am miluit ...sfînta mănăstire ce iaste zidită de noi...din tîrgu din Ieșu, cu...niște dughene și cu pivniță de piatră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că acestea sunt cele dăruite de vodă la 12 decembrie 1627 (7136) bisericii Barnovschi, zidită de el. Părerea ta este îndreptățită, pentru că la acea dată vodă spunea: „Adică domniia me m-am milostivit și am miluit ...sfînta mănăstire ce iaste zidită de noi...din tîrgu din Ieșu, cu...niște dughene și cu pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care te-ai gândit, întocmit la 17 aprilie 1658 (7166): „Adecă eu, Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sîrbul den tîrg den Iași, mărturisescu cu acest zapis al mieu cum...am vîndut...un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piiatră, una acoperită, altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească...Acestea am vîndut călugărilor de la svînta mănăstire de la Galata den Deal”. Cu alte cuvinte, o afacere cinstită, spre mulțumirea părților, părinte. Parcă mi-am mai limpezit sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă ci să hotărăște tot cu acest loc...undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iasti biserica Sfeti Grigori”. Prezența uneia din cele două biserici armenești, și anume a celei zidite probabil pe la 1395, numită Sfântul Grigore Teologul, pe Ulița Bărboiului, colț cu Ulița Cizmăriei, este o dovadă în plus că pe aici se întinde Târgul Armenesc...Pentru convingere, privește la casele din jurul acestei biserici și spunemi cum ți se pare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zisei Gheorghiasa...acestei mănăstiri. Acmu au devenit din două (părți) una”. Până acum am tot vorbit de Iane Hadâmbul în calitate de harnic cumpărător de case, dughene, moșii și câte altele. Acum ar trebui să ne aducem aminte că în 1659 a zidit din piatră schiul de la Dealul Mare, care i poartă numele, pe care l-a înzestrat cu moșii, case, dughene și câte altele. De o bucată de vreme îmi tot umblă prin cap cele scrise într-un zapis și nu știu cum să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dumnealui Bosii biv vel jicniceriu le-au cumpărat...ca să facă o svîntă rugă, pominire Svîntului Spiridon”. Dar, după cum spune același Carp căpitanul în zapisul din 2 iunie 1752 (7260), se ridică neamurile lui „Buhușeștii a opri locul să nu se zidiască mănăstirea, arătîndu că acel loc iaste a lor iar nu al lui Ursachii, m-au tras la giudecată și dovedindu-să că iaste locul acesta driaptă moșie a Buhușeștilor au dat giudecata să-și ia moșie...Și fiindu că să urzisă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că iaste locul acesta driaptă moșie a Buhușeștilor au dat giudecata să-și ia moșie...Și fiindu că să urzisă mănăstirea pe acel loc n-am putut să întorcu locul de la cei ce-l vîndusăm”. Cu alte cuvinte, aici se zidește mănăstirea Sfântul Spiridon. Apoi știu că am noroc, părinte! Văd și eu cum se ridică o biserică piatră cu piatră... Era și timpul, fiule. Dar vezi, sfinția ta, că Ștefan Bosie mai avea nevoie de loc pentru „svînta rugă” și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Se lăsa o clipă spre ea, ca o pâlpâire ușoară deasupra sufletului, doar atât încât să îi vadă cutele acelea, adânc săpate de o cuminte așteptare. Apoi, vanitos din fire, își lua răcoarea de pe tâmplele ei arzânde, îndreptându-și trupul zidit cu mare migală spre alte femei cărora le închina viața lui searbădă, cu acel "ceva" sălbatic în privirile languroase de cuceritor al fortărețelor medievale. Pe ea o sacrifica, pentru că i se cerea sacrificată. Îl revolta iubirea ei nechemată, nedorită și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
s-au împlinit asupra împăratului Nebucadnețar. 29. După douăsprezece luni, pe cînd se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon, 30. împăratul a luat cuvîntul, și a zis: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?" 31. Nu se sfîrșise încă vorba aceasta a împăratului, și un glas s-a coborît din cer și a zis: "Află, împărate Nebucadnețar, că ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Sfîntului sfinților. 25. Să știi dar, și să înțelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Cîrmuitorul, vor trece șapte săptămîni; apoi timp de șaizeci și două de săptămîni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strîmtorare. 26. După aceste șaizeci și două de săptămîni, unsul va fi stîrpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea și sfîntul Locaș, și sfîrșitul lui va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
sar eu repede cu întrebarea. De multă vreme mă bate gândul să ne aducem aminte de daniile făcute de voievozi ori de simpli enoriași sfintelor mănăstiri și biserici. Sunt sigur că îți amintești că unele biserici sau mănăstiri au fost zidite abia după ce vodă a dăruit ctitorului un loc pentru aceasta. Îmi amintesc de asemenea fapte, părinte. Dacă-i așa, atunci spune-mi care ar fi cea mai veche danie despre care ai citit în hrisoavele domnești? Poate or fi fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]