6,121 matches
-
în care locuise bunica, tocmai atunci decedată, era declarată «cameră de serviciu». Deoarece în același interval de timp mă căsătorisem, iar tatăl meu fusese dat afară din «Barou» (interzicându-i-se, prin aceasta, exercitarea profesiei „libere”, de avocat) și datorită „zvonurilor” anunțând nori din ce în ce mai negri, s-a renunțat la mica stratagemă: considerând că trebuia ales răul cel mai mic, au fost aduși, ca ocupanți ai celor două mici camere „suplementare”, doi cunoscuți ai familiei: respectiv, în „bucătăria” fictivă, un bătrân prieten
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mazilescu ori Paul Daian - cel care cântă acum din trompetă la târgurile de carte! - se mai legau cu lanțuri de gardul CC-ului ori al Uniunii Scriitorilor și mai obțineau unele concesii din partea cenzurii. În 1977, Mihai Ursachi a lansat zvonul că semnează protestul lui Paul Goma, iar cenzura a dat drumul unui volum de poezii pe care-l tot „citea” de aproape un an și nu reușea să-l termine! Trebuie să recunosc, deși nu mi-am reamintit, probabil, toate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
momeala, se văitau puțin, afectat, apoi aplicau strategia double bind („Vaai, doamnă, ce rău am ajuns... Da’ să știți că nu Tovarășul e de vină. El nu știe, săracul, cățeii ăștia din jur îi ascund...”). Coada era mediul conducător de zvonuri, propice oralității. Prospera aici un folclor special, parte spontan, parte pus în undă de „laboranții” secu. „Băieții” testau psihologia colectivă (pe care o cunoșteau) și mai dădeau drumul la supapele defulatorii, spuneau (ei primii!) bancuri politice, etalau nemulțumiri, vorbeau de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești și, ca să te poți feri, trebuia să-i observi. Zvonurile elaborate centralizat se propagau în toată masa. Greu îi distingeai între provocatori și pe autenticii adversari ai regimului. Cei din urmă, când își manifestau revolta (întotdeauna izolat), erau ridicați de milițieni sau civili răsăriți ca din pământ. Cel puțin sectoriștii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cantități uriașe. Îmi aduc foarte bine aminte cozile din Piața „Alexandru Moghioroș” (ulterior „Drumul Taberei”, actualmente „Sergiu Celibidache”): nu numai reflexul oamenilor de a se așeza la coadă pentru orice se păstrase, ci și rolul cozii de bun conducător al zvonurilor și al intoxicărilor lansate de către oamenii „fostei” Securități, active în favoarea „noii” Puteri. În perioada romantică a marilor manifestații civice antiiliesciene și antifeseniste, care au durat până prin 1992 (când au luat o turnură mai mult sindicală) și s-au stins cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Securități, active în favoarea „noii” Puteri. În perioada romantică a marilor manifestații civice antiiliesciene și antifeseniste, care au durat până prin 1992 (când au luat o turnură mai mult sindicală) și s-au stins cu adevărat abia în 1996, aceștia lansau permanent zvonuri privind averile lui Coposu, Câmpeanu și Rațiu, aventurile erotice ale Doinei Cornea și Anei Blandiana, venirea moșierilor, a regelui și a „boierilor” (ce puneau botnițe țăranilor ca în romanul Desculț de Zaharia Stancu), pericolul maghiar, originile tulburi și intențiile antiromânești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după reprimarea protestului, schimbă baricada. Dobre a dovedit tipica „obediență de robot” pe care a mizat regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar a fost asasinat. Aceste zvonuri erau menite, pe de o parte, să protejeze noua identitate a lui Dobre, de supus și colaborator al regimului comunist și al Securității, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar a fost asasinat. Aceste zvonuri erau menite, pe de o parte, să protejeze noua identitate a lui Dobre, de supus și colaborator al regimului comunist și al Securității, iar pe de altă parte, să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nomenclaturii. Deportarea și urmările revoltei Deportații au fost supravegheați continuu (acasă și la noul serviciu), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). și în perioada deportării, unii muncitori mai sunt încă maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1, p.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o întrebare: de ce nu m-au solicitat și pe mine să particip? Veneam adesea la Institut, sunt sigur că aș fi intrat cu interes în acest experiment. N-am mai fost convocat la ședințele biroului Asociației, am aflat doar din zvonuri și din informații trunchiate că se pornise o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Institutul era desființat, cercetătorii trimiși spre reeducare, în munca productivă. Nu i-am mai întâlnit pe colegii mei, dispăruseră, erau „ascunși” de ochii lumii, pe unii nu i-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trebuiau să se administreze sancțiuni, cercetătorii fac însă front comun, pledoariile acuzând dogmatismul, intoleranța, atacul împotriva științei psihologiei, asemănătoare celor împotriva ciberneticii în deceniul cinci. La aflarea acestui afront, cuplul Ceaușescu hotărăște măsuri drastice. Se încep preparativele. Se lansează întâi zvonul (zvonul, o armă atât de utilizată în Est) că „transcendentalii” sunt niște „sectanți” periculoși care umblă prin instituția lor îmbrăcați în giulgiuri albe, cu lumânări în mână. Ba unii umblă și pe străzi, noaptea, echipați astfel! În acest timp fiecare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să se administreze sancțiuni, cercetătorii fac însă front comun, pledoariile acuzând dogmatismul, intoleranța, atacul împotriva științei psihologiei, asemănătoare celor împotriva ciberneticii în deceniul cinci. La aflarea acestui afront, cuplul Ceaușescu hotărăște măsuri drastice. Se încep preparativele. Se lansează întâi zvonul (zvonul, o armă atât de utilizată în Est) că „transcendentalii” sunt niște „sectanți” periculoși care umblă prin instituția lor îmbrăcați în giulgiuri albe, cu lumânări în mână. Ba unii umblă și pe străzi, noaptea, echipați astfel! În acest timp fiecare cercetător
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte facultăți, dar nu cu un profil profesional propriu). Psihologia și pedagogia au o lungă tradiție în România, trei renumiți profesori români de psihologie au studiat la Wilhelm Wundt în Leipzig (Rădulescu-Motru, ștefănescu-Goangă, Gruber). După anularea acestor secții, erau mereu zvonuri că și Institutul, cu circa 140 de membri, va fi închis, respectiv că numărul angajaților va fi puternic redus. Pretextul a fost oferit de evenimentele care s-au petrecut în 1981 în Institut. În ianuarie 1981 Institutului i s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și teoria comunicării spune clar: blocarea sau starea de confuzie a unui sistem se realizează cel mai ușor prin satisfacerea neselectivă și excesivă a foamei informaționale. Dimensiunile pericolului „agenturilor străine” au fost hiperbolizate pe principiul multiplicării detaliilor nesemnificative, al amplificării zvonurilor și al profețiilor devenite reale în consecințe. Dacă vrei ca o persoană să se blocheze în propriul sistem, atunci îi satisfaci obsesia de a fi „precis informată”, ce declanșează procese circulare în lanț, dar și spiralat. „Precis” înseamnă mult și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să ștergeți un anumit număr de fișiere, distrugându-vă astfel propriul sistem. 9.2.1.Modul de lucru al virușilor falșitc "9.2.1. Modul de lucru al virușilor falși" Un virus fals este ceva banal. El este un simplu zvon transmis telefonic sau prin e-mail despre pericolul din spatele unor viruși inexistenți. Sistemul este construit pe principiul jocului cu ilustrate transmise la un număr mai mare de persoane, operând astfel factorul de multiplicare. Succesul virușilor falși constă în credulitatea, naivitatea și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de multiplicare. Succesul virușilor falși constă în credulitatea, naivitatea și bunele intenții ale celor ce primesc astfel de mesaje. Naivitatea și credulitatea sunt folosite pentru a face verosimilă o poveste inexistentă, iar bunele intenții sunt mijloacele de multiplicare rapidă a zvonului. Pentru a convinge, virușii falși au două lucruri comune: un limbaj tehnic foarte sigur și alte elemente de credibilitate prin asociere. Aspectul tehnic este garantat de titlurile științifice ale emițătorului și de seriozitatea organizației - chiar dacă ele nu sunt reale. Costurile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Cei mai cunoscuți viruși falșitc "9.2.2. Cei mai cunoscuți viruși falși" Primul virus fals a fost lansat în 1988, referit printr-o linie de e-mail de forma Really Nasty Virus. Blue Mountain Cards: • a fost lansat în 1999; • zvonul a fost lansat despre felicitările electronice transmise prin compania Blue Mountain Arts. Avertismentul suna cam așa: Chiar acum am fost sunat de ai mei. Un prieten de-al lor a deschis o felicitare de la Blue Mountain Cards și sistemul a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
voltaic”, pulsând în „ritmul tacheților”, în „angrenajul pistoanelor” și „violența reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă, de o rece ferocitate, a mașinii. Și când „din zvon de mecanisme”, din ideile funcționând „la priză”, din inima - „crater violent care aruncă matematic cenușă” „o nouă alchimie” nu se înfăptuiește (în spirit, ostil „suișului”, aflându-se instalat același „orizont planimetric” al comandamentelor trupului), opoziția poetului nu întârzie să se
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu un ritm bine susținut, respirând un adevăr care ține de realismul psihologic. Din loc în loc, dramatismul se răsucește în comic, în grotesc. În Stoborăni bântuie zvon de răzmeriță. Săraci din cale-afară, țăranii freamătă într-o așteptare pătrunsă de neliniști. Nu trebuie decât o scânteie ca disperarea lor să explodeze. Prilejul unor răfuieli le dă o exaltare ce duce ușor la necugetate violențe. Ei își răzbună devastând
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
cu toate defectele lui ca istoric, are însă mai multă cursivitate în povestire decât Stoica Ludescu. El nu se pierde în lungi și oțioase imprecații biblice, ci dizolvă indignarea și ura în narațiune. Este o limbă rea, cârcotașă. Înregistrează toate zvonurile răutăcioase, chiar și vulgare ale timpului, când e vorba de adversari.[...] Dar Radu Popescu are ceva din darul marilor cronicari moldoveni, izbutind să scoată la lumină colțuri interesante din trecutul zbuciumat al țării, în care se vede coloarea timpului și
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
de specialitate. Mult mai târziu a început să fie publicată o ediție (proiectată în patru volume), conținând opera de exeget al literaturii anglo-saxone și de comentator al literaturii române. SCRIERI: Stilul lui Dimitrie Cantemir, București, 1915; Poemele restriștei, București, 1920; Zvon de pretutindeni, București, 1921; Valoarea latină a culturei engleze, Cernăuți, 1923; Un Classique moderne: William Congreve, pref. Louis Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925; Pagini engleze, București
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael și Anna (Welded), București, 1946; G. B. Shaw, Casa inimilor sfărâmate, București, f.a. Repere bibliografice: Em. Bucuța, „Poemele restriștei”, „Tinerimea nouă”, 1920, 10; Ion Vinea, „Poemele restriștei”, ADV, 1920, 11 080; Claudia Millian, „Zvon de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
ale scriiturii. Primul ar fi dat de evenimentele dramatice la care diaristul a asistat: sfârșitul războiului, ocuparea țării de către ruși, abdicarea regelui, comunizarea țării, încercarea de suprimare a unei părți a intelectualității românești; al doilea strat se naște din consemnarea zvonurilor care circulau în București despre evenimentele ce se precipitau, iar al treilea rezultă din încercările savantului de a adăugi și revizui postulatele propriei filosofii sub asaltul unei noi realități. Prețioase sunt și notațiile privind familia, formația intelectuală a tatălui sub
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
ianuarie 1678. Sosea într-o Moscovă ostilă, unde amicii și susținătorii i se împuținaseră: țarul Alexei Mihailovici, protectorul său, murise în ianuarie 1676, Departamentul Solilor nu mai era condus de Artemon Matveev. Cercurile din preajma Curții l-au întâmpinat cu dușmănie. Zvonurile, lansate și întreținute cu insistență de răuvoitori, făcuseră din el un ambasador abuziv și necinstit; la Nercinsk i s-a făcut o primire înjositoare, va fi umilit, percheziționat („au început să-l caute și pe sol prin buzunare, în carâmbul
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]