2,487 matches
-
al ființei, ca lăsare-să-fie a străfundului în pura sa putință de a fi. Oare nu - (și) de data aceasta - tocmai în gura lui zumzuie toate albinele lumii? În gura care spune lumea pe numele ei necunoscut, vestește veșnica prefacere și pune în vedere rodul imaginii? Levitația vederii (Leonid Dimov) Rondelul lumânărilor de Leonid Dimov 23 pare la prima vedere un joc gratuit al reflectării. Lumânările suprapuse își comunică una alteia lumina, configurând un spațiu moale, irizat discret de flăcări pâlpâitoare: "Ardea o lumânare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nimeni,/ în care viorile mint și te fură oglinzile,/ în care cuvintele umblă cu fețe și măști"? Imagine a întâmplătorului, a ceea ce s-ar putea să survină, neașteptat și totuși știut, extraordinarul excepției iluminative care irumpe de nicăieri. Toamna nu pune în vedere o priveliște, ci neasemuita sa putință de a fi altceva, ieșit din comun, din seria cunoscutului previzibil. Preființarea nu e previzibilul deja vestit; dacă ceva începe să se întrevadă, este doar zeitatea care însuflețește firea, dar în fața căreia nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în absență, în ștergerea oricărui semn, precum această lume rănită de moarte, ieșită - extatic - din sine, aruncată în deriva sensurilor. În aparență, fântânile înghețate din cer e o imagine care nu se vede; la nivel poetal însă, ceea ce nu se pune în vedere dă de văzut; în ochii înghețați vederea e absentă, dar însăși absența vederii conturează imaginea, arată nevederea, figura estompată a nevăzutului. Or imaginea nevederii poate fi văzută, se dă văzului în lumina pe care o propagă. Să fie doar atât
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
viață, ca fapte-de-a-fi în lumea pradă morții. Moartea însăși moare pentru că nimic încă nu este, nu are timp să fie, nu poate fi sfârșit, spus în sfârșit. Abia o punere-ca-început nesfârșit a luminii în care toate transpar, lasă nespus și pun în vedere. Rămân de spus, în rezerva rostirii. Vălul care dezvăluie (Adrian Popescu) Felul în care intervalul se deschide traversării oblice și face cu putință ivirea imaginii care dă începutul transpare simbolic în poemul Numărându-i ferestrele, spinii de Adrian Popescu 46
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul universal al unui gen care subîntinde pluralul apariției. Doar natura albului poate ieși dintre albii, deversând din matca speciei, drept rozalb care își sparge limitele, crește nemăsurat pe ecranul care îl pune în vedere. Se revarsă enorm pentru că e însuși enormul fără măsură, dilatând ochii în excesul nemaivăzutului 48. Iar ceea ce apare se arată între, își face loc printre, răzbate prin aparențe în distanța deschisă de intervalul pe care îl străbate pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pictate țes pânza iluziei, ecranează - cu intenție - nevăzutul. Ele se impun în vedere tocmai pentru a umple golul apariției, intră în rețelele scriiturii imaginarului drept imagini care acoperă imaginea. Ceea ce se arată e, prin urmare, ceea ce ochii vor să vadă, pun în vedere, așa cum urechea pune în rostire ceea ce vrea să audă: "Nu eu sunt cea care/ își plimbă vorbele/ printre umbre și ramuri". Spunem ce vedem și vedem ce spunem, iar cuvântul plimbat printre umbre și ramuri nu spune mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îl expune în lumina mărturisirii, precum în poemul Rugăciune de Ion Mureșan?69 Mărturisirea este invocare, nu a ceea ce este ci a ceea ce ar putea fi, e dat să fie, fără exigență ori necesitate, doar în posibilitatea cuvântului de a pune în vedere ceea ce el depune în rostire. Într-adevăr, ceea ce se spune se vede, se vede întrucât se spune, conturează putința imaginii: "Luminează, Doamne, cu lumină/ trupul sub lumină adunat/ șarpe, rob la aur în ruină,/ întru văzul Tău, nelimitat!" Imaginea se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
finitudine - înseamnă fenomenalitate a timpului. A doua e golirea rostirii înseși, evacuarea de semnele prin care lumea se arată în evanescența ei deconcertantă, în trecerea derizorie a aparenței prin vizibilul tuturor celor ce sunt și nu sunt. Or lumina nu pune în vedere sensul slab al unei lumi pe care cuvântul să-l poată rosti prin reflectare ori reprezentare. Cuvântul nu doar că descoperă în sine un adânc pe care simpla denotație îl trece cu vederea, dar el e orb oricărui spectacol reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
măsura unui conținut de sens. Veghe tensionată în fața imaginii care supraveghează, o clipă de răsuflu pe muchie. Aici imaginea stă în așteptare, stă să dispară, se arată în sclipirea reflectării. Dar în răstimpul acestei întoarceri, preț de o clipă, ea pune în vedere imprezentabilul pe care timpul nu-l vede. Nevăzutul zidirii (Zeno Ghițulescu) La nivel formal, poemul Atitudini de Zeno Ghițulescu 76 pune antitetic două ipostaze ale creativității, materială și spirituală. Dar cezura e doar aparentă, întrucât, pe cei doi versanți, înregistrăm
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înalță imnuri de slavă/ amurgului pur". Redus la ființa de râu și de murmur, trupul nu e nimic în sine, nu e pentru sine; el însuși nevăzut, curge în ființă, ia ființă în slava altuia pe care - prin sine - îl pune în vedere. Nu e altul tocmai lumina în care trupul se dizolvă pentru a fi asemenea sufletului nemuritor, naturii aletheice a acestuia? Adică: primește lumina pentru a fi lumină, restaurându-și chipul după imaginea lucrului adevărat pe care îl reflectă? Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e înțeleasă în sensul spațial al unei juxtapuneri și nici măcar al relației pe care o întrețin obiectele care vin în atingere unul cu altul. A așeza lumină peste lumină înseamnă a pune în lumină un interior până atunci neluminat, a pune în vedere ceea ce altfel nu poate fi văzut. O cuprindere sau o învăluire, un cearcăn de vizibilitate de unde se deschide perspectiva în adânc. Dispunere concentrică în care conținutul se străvede prin conținător, cuprinsul prin cuprinzător: bezna dezvăluită în lumina care o învăluie
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un vultur senin,/ privesc totul din cer și mă prăvălesc în goluri adânci./ doar un suflu s-a oprit de niciunde și roade în mal". Imaginea surprinde tocmai trecerea în care ea se încheagă, pe care o oprește și o pune în vedere. Nu se vede ca atare decât ceea ce stă în trecerea însăși, desemnarea inversă a unui recul. De niciunde se ivesc astfel de imagini care, trecând, se petrec în vedere, pun vizibilul în adâncul și în lumina ochilor: "fluturii s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceea ce (de)scrie văzând 91. Trecerea e acum zbor, înaintare în perspectiva inversă, prefacere în imponderabilul viziunii: "Înaintez prin vise de apă, printre lotușii vii/ vibrând ne-ncetat/ cu domuri de stele pe ochi"92. Imaginile vibrează în lumina care le pune în vedere, se deschid în golul pe care îl arată. Imagini fulgurante ale sclipirii prin care se trece, ca prin vise de apă, transparențe ce atrag, cheamă vederea dincolo de câmpul imediat vizibilului: "Pe mâluri sclipitoare, prin grote luminate de îngeri,/ în vrafuri
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
capului înveește pe dinăuntru pentru ca lăuntrul să se dezvelească, la fel cum feței i se dezvăluie inaparentul care o învăluie: suprafața albă a luminii. Interiorul nu pune în evidență exteriorul; acesta din urmă rămâne în paranteza suspensiei. Interiorul însuși se pune în vedere, se arată pe față. El nu are propriu-zis un exterior, ci se revarsă în afara sinelui care tot sine este, în propria interioritate dezvăluită, ridică fața la suprafață. Imaginea de sine se adună toată în distanța comprimată în vedere, strălucește singură
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Deasupra sunt dealuri și păduri,/ irisul verde întunecat o insinuare a/ luminii răsfrânte mângâind/ pielea răcorită de vântul nopții". Peisaj de subtext, căci eul desprins de sine nu se vede în imagine; creează însă, în chiar distanța pe care o pune în vedere, imaginea altuia în sine. Eul e altul - am spune, parafrazând formula rimbaldiană -, intră în orizontul primitor al altuia, se vede prin altul. Iar ceea ce îi e dat de văzut se configurează - cum altfel? - bidimensional, se așterne îndoit în vedere. Dedesubt
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-o în diferență, la distanță. O interioritate pură care se dă în imaginea incipientului, în odihna somnolentă - maternă - a premanifestării. Deasupra se vede peisajul conturat al deja-existentului, apariția în lumină a unei imagini la care ochiul participă aproape vegetal. Se pune în vedere cu insinuanța clarității. Totuși, o imagine oblică văzută prin lumina răsfrântă; întunecarea nu închide vederea, la fel cum vântul nopții nu aduce eclipsarea vizibilului, căci lumina nu e a ochiului și nici a imaginii văzute. Ea aparține intermediului transparent - diafan
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de remarcat este faptul că în martie 1948, în urma redenumirii comuniste a străzilor și parcurilor vasluiene, actualul parc „Copou” a primit numele său la care s-a renunțat, totuși, la începutul anilor ’60. e. „Secretarul Căminului de ucenici ne-a pus în vedere că-i va organiza pe aceștia în UTS” Altă încercare de manipulare comunistă, alt eșec răsunător. Cam așa s-ar interpreta fraza din inter titlu. Dar, iată toată tărășenia scrisă de către „bietul” tov. Petru Bighiu în raportul său, cu amănuntele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Petru Bighiu în raportul său, cu amănuntele de rigoare: „...s-a ținut o ședință de lămurire cu tinerii ucenici care sunt la Căminul de Ucenici însă nu s’a putut ajunge la un rezultat pozitiv întrucât secretarul căminului ne-a pus în vedere că ucenicii vor fi încadrați în U.T.S. (uniunea tineretului socialist, n. și subl.ns.) deși au fost încadrați încă de anul trecut în T.P. În această privință s-au luat măsuri dar nu avem un rezultat afirmativ”. Încă o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
concretă: „... concubinajul este un flagel ce trebuie imediat remediat (subl.ns.). Apelez ca să binevoiți a dispune scutirea de taxele și timbrele necesare acestor două căsătorii”. Cu legile pământene, de data asta, în mână, primarul decidea următoarele: „...rugăm a li se pune în vedere că Primăria îi scutește de taxele cuvenite comunei și să prezinte actele necesare efectuărei căsătoriilor”. Datorită unei adrese trimise primăriei hușene de către Muzeul Regional al Basarabiei, Chișinău la data de 4 mai 1940, prin care directorul acestei instituții, I. Lepși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
demolare a etajului după ce „...în prealabil se va sprijini fațada”. Două imobile de pe aceeași stradă, numerele 66 și 107, urmau a fi demolate complet, iar proprietarului „atelierului mecanic de strungărie și fierărie” Ițic Zinger de pe str. Melchisedec, i s-a pus în vedere „...întreruperea producției până la refacerea peretelui interior și a celui dinspre str. Melchisedec”. Deoarece unor proprietari nici nu le trecea prin cap să-și demoleze casele, chiar dacă era vorba despre niște ordine imperative, primăria a trimis somații, ca cea din care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tace de atunci și până acum; caterisirea, care procedural nu este încă executorie, a devenit operantă prin decizia practică a Securității. Chiar din ziua de 6 octombrie, câțiva membri de partid din cartier au fost chemați și li s-a pus în vedere să colaboreze cu Securitatea, calitatea lor de membri PCR obligându-i la delațiune. Iar marea și salvatoarea acțiune a orânduirii socialiste din RSR la care erau chemați era să anunțe Securitatea dacă preotul Calciu iese pe stradă îmbrăcat în reverendă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din țările lor asupra evoluțiilor "pozitive" din Chile. Din când în când, câte un diplomat mai era declarat "persona non grata", așa, pentru "atragerea atenției". Când lucrurile se complicau, ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau timpuri mai grele. Securitatea era de veghe și ar fi intervenit cu promptitudine dacă evenimentul ar fi căpătat amploare. Când au fost puși în libertate, cei de la Securitate le-au pus în vedere foștilor deținuți să nu spună nimănui, nici chiar rudelor apropiate ce au făcut în timpul detenției, iar nerespectarea acestei interdicții putea să aibă urmări neplăcute nu numai pentru ei, dar și pentru cei ce i-ar fi ascultat. Acesta este, printre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că suntem eliberați. Dar spre surpriza noastră, iarăși am fost puși sub pază și încărcați în camioane și duși la altă colonie numită Coasta Galeș. Aici am mai fost ținut câteva zile, până când politrucul ne-a chemat și ne-a pus în vedere că dacă ne vom elibera, nu avem voie să spunem la nimeni unde am fost, cu cine am fost, sau să povestim ceva din viața de închisoare. Apoi ni s-a înmânat carnetul CEC, unde erau depuse niște sume derizorii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-a repartizat la munca de folos obștesc. Solicită să li se pună în vedere evreilor să se prezinte zilnic la serviciul sanitar al orașului, la ora 8, în caz contrar se va cere să fie repartizați la munca agricolă. Lectura numeroaselor documente de arhivă privind desfășurarea muncii obligatorii a evreilor din Dorohoi, precum și amintirile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]