2,487 matches
-
concretă: „... concubinajul este un flagel ce trebuie imediat remediat (subl.ns.). Apelez ca să binevoiți a dispune scutirea de taxele și timbrele necesare acestor două căsătorii”. Cu legile pământene, de data asta, în mână, primarul decidea următoarele: „...rugăm a li se pune în vedere că Primăria îi scutește de taxele cuvenite comunei și să prezinte actele necesare efectuărei căsătoriilor”. Datorită unei adrese trimise primăriei hușene de către Muzeul Regional al Basarabiei, Chișinău la data de 4 mai 1940, prin care directorul acestei instituții, I. Lepși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
demolare a etajului după ce „...în prealabil se va sprijini fațada”. Două imobile de pe aceeași stradă, numerele 66 și 107, urmau a fi demolate complet, iar proprietarului „atelierului mecanic de strungărie și fierărie” Ițic Zinger de pe str. Melchisedec, i s-a pus în vedere „...întreruperea producției până la refacerea peretelui interior și a celui dinspre str. Melchisedec”. Deoarece unor proprietari nici nu le trecea prin cap să-și demoleze casele, chiar dacă era vorba despre niște ordine imperative, primăria a trimis somații, ca cea din care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau timpuri mai grele. Securitatea era de veghe și ar fi intervenit cu promptitudine dacă evenimentul ar fi căpătat amploare. Când au fost puși în libertate, cei de la Securitate le-au pus în vedere foștilor deținuți să nu spună nimănui, nici chiar rudelor apropiate ce au făcut în timpul detenției, iar nerespectarea acestei interdicții putea să aibă urmări neplăcute nu numai pentru ei, dar și pentru cei ce i-ar fi ascultat. Acesta este, printre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că suntem eliberați. Dar spre surpriza noastră, iarăși am fost puși sub pază și încărcați în camioane și duși la altă colonie numită Coasta Galeș. Aici am mai fost ținut câteva zile, până când politrucul ne-a chemat și ne-a pus în vedere că dacă ne vom elibera, nu avem voie să spunem la nimeni unde am fost, cu cine am fost, sau să povestim ceva din viața de închisoare. Apoi ni s-a înmânat carnetul CEC, unde erau depuse niște sume derizorii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a intra în oraș, spre a-l devasta, s-a făcut uz de arme, omorându-se doi din ei. Cele întâmplate ajungând la cunoștința domnului Prefect de județ de pe atunci, Adam Mitache, domnia sa a chemat pe revizorul școalei spre a pune în vedere domnului Mităchescu că pentru câteva zile să stea acasă la familie în Huși, având oarece bănuieli asupra-i. În acest timp, e drept, domnul Mităchescu a fost supravegheat, însă nu a fost oprit de a eși din casă și încă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de intermediar între societate și autoritățile statului. Putere simbolică, dar nu mai puțin eficientă, așa cum deja am aflat de la Bourdieu, puterea jurnaliștilor se manifestă, în primul rând, dar nu exclusiv, în raport cu lumea politică. Scopul rândurilor care urmeaza este de a pune în vedere, prin analizarea modurilor în care sunt utilizate conceptele de "opinie publică" și "manipulare" în discursul jurnalistic, strategiile de autonomizare a câmpului mediatic față de cel politic. Concept foarte greu de definit 64, opinia publică este, in primul rand, obiect de studiu
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
aspirațiune. Vara Bucureștii nu aveau spectacole. Lumea din elită sau pleca la moșii, sau se ducea la Paris, sau pe la băile din Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate stațiunile ei, era necunoscută atunci. Regele Carol, alegându-și reședința la Sinaia, a pus în vedere și în valoare această regiune.243 Până atunci în Muntenia o parte a publicului, câteva familii dintr-un cerc restrâns, se ducea la Câmpulung. 138 bucureștii de altădată 241. Benedetto Franchetti a renunțat la concesiunea operei italiene din București în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era destul de puternică - puțin cam tremurată - și bine timbrată. Dicțiune bună. De obicei apărea în frac...“ - p. 27). Ziarul Românul scrie un articol în care pune în vedere faptul că, după secole de robire, Principatele Române pot, în sfârșit, să se manifeste din nou în fața omenirii ca stat de sine stătător, capabil pentru jertfa cea mare. Cum intenția mea nu este să fac istoricul războiului, ci numai să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi drumuri. Cercetările efectuate pe teren au identificat pe corespondenții agenției „Duna Posta” și o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ironic jandarmii dacă guvernul român „n-are altceva mai bun de făcut?”. Pe raportul locotenentului Mihăilescu în care a fost prezentat incidentul de securitate, generalul Ioan Bengliu, comandantul Corpului de Jandarmi, a adnotat: „Să se raporteze Ministerului [de Interne] ca să pună în vedere fostului ministru Beck să respecte consemnele, el și toți care vin să-l vadă”. La jumătatea lunii iulie 1940, Corpul Detectivilor a comunicat Serviciului Jandarmeriei că, din ordinul Ministerului de Interne, „s-a fixat domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș d-lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
septembrie 1940, adresat șefilor de unități polițienești din țară, în care le-a cerut să colaboreze cu conducerea mișcării legionare din localitatea respectivă. Peste cinci zile, Ghica a revenit cu Ordinul nr. 69.766 către inspectoratele regionale în care a pus în vedere că neexecutarea ordinelor prefecților de județ va fi pedepsită cu destituirea, că legionarii servesc ca auxiliari ai poliției și că organele de poliție pot face apel la membrii mișcării atunci când consideră necesar acest lucru. Totuși, conflictele cu Poliția legionară, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primi și a închide depozitul în Tezaurul de la Kremlin, dar față cu protocolul de la Iași, pe care nu l-au cunoscut, vor cere noi instrucțiuni de la Petrograd. Am așteptat până au trecut sărbătorile, când, reunindu-ne din nou, mi-au pus în vedere că ministrul, față cu protocolul din Iași, autoriza a se face inventar - a se deschide toate lăzile, a se număra conținutul tuturor sacilor și în urmă a se cântări și aurul liber - nu în saci - și operațiunea va dura până
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
financiare din Iași, apoi, în aceeași calitate la București și Lugoj și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la Iași și, datorită talentului său, este angajat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
că tot cocoșul îi de vină... Flăcăi! Eu cred că trebuie să-i facem pocinogul cocoșului lui Dumitru - a propus Pâcu, în râsul somnoros al cărăușilor. Numai să te audă baba mea și ți-ai găsit nașul, Pâcule - i-a pus în vedere moș Dumitru. Amiaza i-a prins intrând în târg în hodorogitul carelor. Spre surprinderea cărăușilor, Aizic îi aștepta la poartă. Bine ați venit, gospodarilor! Să știți, oameni buni, că am presimțit eu venirea voastră. Cum așa, jupâne? a întrebat Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-a repartizat la munca de folos obștesc. Solicită să li se pună în vedere evreilor să se prezinte zilnic la serviciul sanitar al orașului, la ora 8, în caz contrar se va cere să fie repartizați la munca agricolă. Lectura numeroaselor documente de arhivă privind desfășurarea muncii obligatorii a evreilor din Dorohoi, precum și amintirile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recrutare că Primăria Dorohoi, cu adresa nr.173/1942, a cerut scoaterea pentru 27 iulie 1942, a unui număr de 40 de evrei de peste 50 de ani, pe baza unui tabel dat de Comunitatea evreilor și li s-a pus în vedere să se prezinte la lucru. Atitudinea Poliției este justificată astfel: „noi am fost bazați că pe o cerere similară ați aprobat ca evreii să fie scoși la lucru pentru desfundarea tranșeelor. Pe viitor ne vom conforma adresei nr.40430/1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
multe sectoare de activitate nu a fost atât de ușor de făcut și că, autoritățile trebuiau să accepte necesitatea utilizării muncii evreilor meseriași care nu au putut fi înlocuiți cu români. De exemplu, la 29 iulie 1942, Cercul de recrutare pune în vedere Poliției că evreii birjari, cotiugari, sacagii au scutire de muncă obligatorie numai până la 30 septembrie 1942 și solicită luarea de măsuri pentru înlocuirea lor cu elemente creștine să se facă în timp pentru ca populația orașului să nu sufere. La 30
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proprietatea Centrului Național de Românizare din anul 1941 și are un cont de închiriere cu internatul Gimnaziului Grigore Ghica. Instituția comunitară a evreilor din Dorohoi a cunoscut o reorganizare în iunie 1941, întrucât, printr-o adresă a Primăriei Dorohoi, se pune în vedere că membri din conducerea Comunității și toți funcționarii trebuiau să îndeplinească condiția de cetățenie. Președintele comunității, dr.Isac Axler și secretarul comunității Ștrul Șulimovici trimit Primăriei Dorohoi, un tabel cuprinzând membri comitetului de conducere, cu precizarea că, cele 25 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de muncă anulate, să fie trimiși în detașamentele exterioare, pentru a nu contraveni dispozițiilor guvernamentale în ceea ce privește măsurile de ordin economic ce s-au luat, ținându-se seamă de comerțul clandestin ce-l practică cât și Centralei căreia i s-a pus în vedere de a nu mai numi președintele și membri Oficiul Județean al evreilor din Dorohoi și de a nu mai avea nici un amestec în conducerea, organizarea și administrarea comunităților din Dorohoi. Între 29 februarie 1944 și 4 martie 1944, conducerea Oficiului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1942, cu adresa nr.1511 i se comunică ordinul 146/1942 al Guvernământului provinciei Bucovina prin care, deplasarea sa la Mihăileni nu era aprobată 1022. La fel, la 11 mai 1942, Prefectura Dorohoi, cu adresa nr.8950 comunică Poliției să pună în vedere evreului Iosif Klingher din str.Ștefan cel Mare, nr.31, că „Ministerul de Interne, cu ordinul nr.6431/1942, nu i-a aprobat autorizația de călătorie la Darabani. Lectura numeroaselor cereri ale evreilor din Dorohoi, care solicitau permisiunea de a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sancționați pentru călătoriile făcute fără autorizații. De exemplu, cu adresa nr.1379 din 31 martie 1942, șeful Biroului mobilizării organizării națiunii și teritoriului, de la Prefectura județului, cere Poliție să dea curs ordinului nr.987 din 2 martie 1942 și să pună în vedere evreilor, notați în tabelul anexat ordinului. Lectura documentelor de arhivă, cum ar fi: petiții sau cereri ale evreilor pentru obținerea aprobărilor necesare eliberării autorizațiilor de călătorie, adresele poliției către prefectură, ca răspuns la ordinele primite pentru cercetarea sau supravegherea unor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe, unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din țările lor asupra evoluțiilor "pozitive" din Chile. Din când în când, câte un diplomat mai era declarat "persona non grata", așa, pentru "atragerea atenției". Când lucrurile se complicau, ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
comunicarea lor cu subordonații este impregnată de o notă de sarcasm. În momentele cele mai proaste, mustră oamenii pe față, iar pe la spate le sapă reputația. Mulți dintre acești agresori ar dori să își schimbe comportamentul - or, li s-a pus în vedere, de către șefi sau de către avocatul firmei, că trebuie să facă un efort în acest sens. Pentru ei lecturarea acestei cărți s-ar putea dovedi utilă pentru a înțelege de ce greșesc, cum îi afectează pe ceilalți și cum se pot schimba
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
umane». Desigur că nici un agresor verbal nu mă lasă niciodată să înregistrez întrevederea. Spun ceva de genul «Bine, bine, am înțeles. Oprește drăcia aia și noi vom avea fi atenți la cum ne exprimăm». Eu le satisfac cererea, însă le pun în vedere că voi reîncepe să înregistrez dacă nu se țin de cuvânt”. Tehnica 16. „Am învățat metoda asta de la un prieten de-al meu surd. Când cineva începe să îmi arunce în față vorbe grele, ridic mâinile ca și când m-aș preda
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
participa la întâlnirea noastră colegială programată. S-a înrăutățit starea sănătății soției -cu diagnostic complicat - inima, lucru ce mă obligă să o duc la tratament la Vatra-Dornei pe data de 25 VI 1972 conform recomandării medicului cardiolog. Acesta mi-a pus în vedere să nu o las singură, urmând deci a rămâne împreună la Vatra-Dornei pentru 21 de zile. Exprim mult regret că nu pot participa, dorindu-vă la cei prezenți multă sănătate și fericire, îmbrățișându-vă, Mihu. Luduș, 8 martie 1972 Dragă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]