23,577 matches
-
urma să poarte inițial titlul " Viața la oraș", dar autorul a decis să-l schimbe pentru a plasa atenția asupra personajului principal. Zamfirescu scria cu pasiune prin septembrie 1895, având scrise în acea vreme 80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
atenția asupra personajului principal. Zamfirescu scria cu pasiune prin septembrie 1895, având scrise în acea vreme 80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 98-99.</ref> refuzând să-i
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 98-99.</ref> refuzând să-i individualizeze ca „țărani de carnaval” ca Ioan Slavici și „ființe histerice și românești” ca I.L. Caragiale. Finalul violent al romanului i-a fost inspirat autorului de o întâmplare reală prezentată într-un articol din "România liberă". Scrierea romanului a fost finalizată la Roma
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase Scatiu, țăranii se revoltă și, după ce nu-și obțin dreptatea de la instituțiile statului, atacă sania moșierului și-l linșează pe acesta într-o scenă ce prefigurează revoltele țărănești din romanul "Răscoala" (1932) al lui Liviu Rebreanu. Uciderea nelegiuitului arată optimismul autorului în
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
neputincios, în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, anticipând demagogia sentimentală a lui Stănică Rațiu din "Enigma Otiliei". Criticul Pompiliu Constantinescu a formulat o opinie separată
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
acțiunea devenind astfel fugitivă și concentrată aproape exclusiv pe caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența unor scene subtile sau viguroase precum cele care demonstrează senilitatea lui Dinu Murguleț sau uciderea de către țărani a lui Scatiu transformă romanul într-o scriere literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
care a existat cândva, care și-a trăit vreodată viața. Amestecul de bucurie și suferința, mii de religii încrezătoare, ideologii și doctrine economice, fiecare vânător sau pradă, fiecare erou sau las, fiecare creator sau distrugător de civilizație, fiecare rege sau țăran umil, fiecare pereche de îndrăgostiți, fiecare mamă sau tata, copil plin de speranță, inventator sau explorator, fiecare moralist, fiecare politician corupt, fiecare superstar, fiecare 'lider suprem', fiecare sfânt sau păcătos din istoria speciei noastre a trăit aici, pe un fir
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
starea de sărăcie a țărănimii și nu-și poate da seama „cum se poate îmbogăți cineva din agricultură”. Sașa îl sfătuiește să preia personal administrarea moșiei, să cumpere mașini care să grăbească lucrările agricole și să se poarte bine cu țăranii pentru a dispune de forță de muncă. Spre deosebire de proprietarii de moșii de origine boierească, Tănase Scatiu este un fost arendaș îmbogățit prin jefuirea fără milă a foștilor proprietari și prin împrumutarea de bani cu camătă. Dornic să aibă mai mult
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
origine boierească, Tănase Scatiu este un fost arendaș îmbogățit prin jefuirea fără milă a foștilor proprietari și prin împrumutarea de bani cu camătă. Dornic să aibă mai mult pământ, el încearcă să-și extindă moșia ocupând abuziv ogoarele învecinate ale țăranilor, pe baza unor măsurători măsluite. Nu numai țăranii suferă de pe urma lui, ci și boierul Dinu Murguleț care a împrumutat de el cu dobândă suma de 30.000 de lei, pe care nu-i mai poate restitui; cunoscând starea materială grea
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
îmbogățit prin jefuirea fără milă a foștilor proprietari și prin împrumutarea de bani cu camătă. Dornic să aibă mai mult pământ, el încearcă să-și extindă moșia ocupând abuziv ogoarele învecinate ale țăranilor, pe baza unor măsurători măsluite. Nu numai țăranii suferă de pe urma lui, ci și boierul Dinu Murguleț care a împrumutat de el cu dobândă suma de 30.000 de lei, pe care nu-i mai poate restitui; cunoscând starea materială grea a boierului, Tănase devine tot mai îndrăzneț și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităților, iar țăranii sunt schingiuiți în mod abuziv
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităților, iar țăranii sunt schingiuiți în mod abuziv. Boierul Dinu Murguleț anunță public căsătoria lui Matei cu Sașa, recomandându-le amândurora să nu-și părăsească pământurile deoarece aici au găsit „fericirea cea adevărată”. Însoțirea lui Matei cu Sașa va conduce la realizarea unui
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
3 noiembrie 1892, ca secretar de legație la Bruxelles. În ianuarie 1893, după o perioadă de întrerupere, scriitorul a reluat lucrul la roman, „în care voiu să încerc a arăta geniul românesc sub toate formele lui, la boier și la țăran, la femeie și bărbat, la cei dintâi fără nicio tradițiune, fără gust, fără disciplină, — la cei de al doilea de asemeni fără gust și fără disciplină, dar cu o violentă năzuință de formă națională, — având ca inspirație morală un realism
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
22 februarie 1893.<ref name="Bucuța 10/1935 131">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 132.</ref> Romanul a fost scris
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
10, 1 octombrie 1936, p. 145.</ref> Romanul a plăcut și scriitorilor de la "Convorbiri literare", după cum menționează autorul într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895. Duiliu Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un plan
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian și Sașa Comăneșteanu reprezintă boierii educați într-o cultură occidentală, care înțeleg
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
între clase, dar nu poate înlătura cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt însă definitorii, deoarece
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
din acest roman nu sunt însă definitorii, deoarece autorul nu reușește să pătrundă în profunzimea relațiilor sociale. Aspirațiile personajelor morale vor fi repede înăbușite de firile contemplative și de o resemnare comodă, împiedicând trecerea la acțiune. Scenele în care apar țăranii au totuși un grad de realism și de autenticitate, iar răzvrătitul Lefter pare mai viu decât poeticul și idealizatul baci Micu. "Viața la țară" este considerată o scriere în stil clasic, cu o construcție riguroasă și armonioasă, descrieri lirice sobre
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
chiar cu cele ale lui Lev Tolstoi (Sașa și Matei par două „suflete frumoase” asemănătoare cu eroii romancierului rus, considera Paul Cornea). Scriitorul este un cunoscător al psihologiei rurale, împrumutând ceva din idilismul lui Vasile Alecsandri în reprezentarea țărănimii. Sufletul țăranului român este reprezentat în portretizarea poetică a baciului Micu; întruparea mai multor însușiri într-un om viu îl aseamănă mai mult cu un personaj de baladă, lipsindu-l într-o oarecare măsură de autenticitate. Apariția romanului " Viața la țară" a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
II-lea le-a reluat după ce s-a întors din captivitate. În timpul ce era prizonier englezilor, starostele neguțătorilor ai Parisului, Étienne Marcel, s-a revoltat împotriva regentului, viitorul rege Carol al V-lea, iar s-a declanșat marea răzvrătire a țăranilor, Jacqueria. Astfel Ioan al II-lea s-a convins de necesitatea unei rezidente regale fortificate aproape Parisului. Prima tranșă a lucrărilor s-a lansat în 1361. Înalt de 52 de metri, pe cinci etaje, a fost terminat circa 1369 sub
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]