25,049 matches
-
mai vechi atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au rămas ruine. Autorii DGJPh, ediția 1897 (p. 601) au încercat să explice etimologic toponimul Urlați prin aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care locuitorii din zonă coborau de pe dealurile învecinate. Urlați ar putea să fie însă o derivare a traducerii din slavă a hidronimului [[Cricov (din "krik" "strigăt", "urlet"). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta o adaptare românească a termenului maghiar "Váralatt" "Subcetate" (aceeași etimologie
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
drept, în alte regiuni, cele de lângă [[Dunăre]]a sârbească (de fapt bulgărească - n.n), de la Romanațul nostru (să nu fie și [[Galați]]i de aceeași origine?) până la Craguievațul și Crușevațul sârbilor". Urlați este un oraș situat în zona colinară a "Dealului Mare", pe valea [[Râul Cricovul Sărat|Cricovului Sărat]] și pe dealurile din preajmă. Se învecinează, la nord-est, cu [[comuna Ceptura, Prahova|comuna Ceptura]], la sud-est, cu com. [[Tomșani, Prahova|Tomșani]], la sud, cu com. [[Albești-Paleologu, Prahova|Albești Paleologu]], la sud-vest
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
bulgărească - n.n), de la Romanațul nostru (să nu fie și [[Galați]]i de aceeași origine?) până la Craguievațul și Crușevațul sârbilor". Urlați este un oraș situat în zona colinară a "Dealului Mare", pe valea [[Râul Cricovul Sărat|Cricovului Sărat]] și pe dealurile din preajmă. Se învecinează, la nord-est, cu [[comuna Ceptura, Prahova|comuna Ceptura]], la sud-est, cu com. [[Tomșani, Prahova|Tomșani]], la sud, cu com. [[Albești-Paleologu, Prahova|Albești Paleologu]], la sud-vest, cu com. [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]], la vest, cu com.
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de cupru, realizați, în tehnica [[secolul XIV|secolului al
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ocine [[Mânăstirea Snagov|mânăstirii Snagov]] și în care printre martori se afla și [[boier]]ul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din [[1527]] - [[1528]], semnat de [[Radu de la Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și livezi întinse a "familiei Belu", grecește "Bellios", cu titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie proprie. Acest colț de belșug boieresc și de mândrie stăpânitoare face parte din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
el get-beget urlățean. După ce a absolvit Institutul de artă plastică N. Grigorescu (1986) a devenit membru al Filialei UAP Ploiești, participând din 1990 atât la expozițiile organizate la Ploiești, cât și în țară. Fără să aibă matrice cu miroznă de Dealu Mare am aminti și alte personalități care au avut contacte cu târgul cu nume șaradă... Printre ei, scriitorul [[Alexandru Antemireanu]] (1877, Tomșani-1910), care, pe lângă faptul că e din împrejurimi și a făcut școala primară la Urlați, datorează învățătorului său și
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
distincții care i-au răsplătit truda și realizările . Orașul Urlați este situat pe "Drumul Vinului" și face parte dintr-un areal bogat in vestigii istorice de mare importanță, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole "Dealu Mare". Acest atu ii confera o serie de oportunitati din punctul de vedere al atractivității turistice. Principalele puncte de atracție turistica sunt reprezentate de monumentele istorice aflate pe teritoriul orașului : Calea de acces în localitate este "Drumul Național 1B" [[București
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Crintești, Gorănești și Țigănești. Are o populație de locuitori. A fost declarat oraș în 1968. Orașul Topoloveni este situat în partea central-sudică a României, în nord-vestul Munteniei, în partea de sud-est a județului Argeș, la contactul dintre lunca Argeșului și dealurile din platformă Cândești. Pârâul Cârcinov străbate localitatea de la nord la sud, iar râul Argeș scalda localitatea la limita să sudică. Localitatea este traversata de drumul național nr. 7 București - Pitești, aflându-se la 95 km de București și la 20
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
atracția unui număr din ce în ce mai mare de turiști atât din țară cât și din străinătate datorită apelor sale termale. Cura balneară are la bază doi factori terapeutici naturali: ape minerale termale și bioclimatul sedativ. Localizarea într-o zonă de câmpie și dealuri joase conduce la caracteristici bioclimatice cu factori mai puțin agresivi, în care organismul uman nu trebuie să facă eforturi de aclimatizare, fără contraindicații, tipic pentru odihnă. Cura climatică combinată cu cea hidrotermală se poate efectua în intervalul mai-octombrie, în aer
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
Pe raza localității, la Boița (Caput Stenarum), romanii au construit un castru puternic care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea "Landeskrone" (în ) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu - Râmnicu Vâlcea. Conform "Dicționarului Transilvaniei, Banatului și al Tinuturilor Alipite" (1921), suprafața localității era de 13.557 iugăre cadastrale. Numărul locuitorilor în 1910: 1284; în 1920: 1269, dintre care 159 români, 301 sași
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,94%). Pentru 5,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Construită la 1370, cetatea este situată la sudul localității, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri regii Ungariei dispun demolarea cetății, Vladislav (1453) și Matia Corvin (1489), ordinul nefiind respectat din moment ce în anul 1535, zidurile oferă protecție
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
, mai demult "Zlacna, Zlagna" (în , în , în traducere "Târgul de aur", în ) este un oraș în județul Albă, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Parau Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Parau Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt: Valea Morilor (Valea Viltori) - izvorește de sub Vârful Vilcoi (1348 m) și are o lungime de 12 km. Valea Fenesului
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt: Valea Morilor (Valea Viltori) - izvorește de sub Vârful Vilcoi (1348 m) și are o lungime de 12 km. Valea Fenesului - își are
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
ducând la un aspect de macro-relief, vegetația lipsind complet. Valea Mureșului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări și rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m. Clima din partea de podiș este una continentală, moderată de dealuri și pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podișului Transivaniei, străjuit de lanțurile masive ale Carpaților, cu o mare deschidere în partea de NV formează invaziile maselor de aer umed din direcțiile vestice. Carpații Orientali constituie o barieră climatică față de
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
Dornești (la sud) și cu comună Mușenița din județul Suceava (la vest). Suprafață teritoriului localității este de 4337,96 hectare. Orașul Siret administrează două sate: Mânăstioara și Pădureni. Orașul se află în regiunea extracarpatica a Bucovinei, într-o zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale brune și podzolice, pretabile agriculturii intensive, iar, pe malurile râurilor, aluviale. Înspre râul
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
arheologice au dus la concluzia că în această zonă a existat permanent o localitate cu un număr semnificativ de locuitori. Din păcate însă nu există dovezi scrise referitoare la această localitate și locuitorii săi. În perioada 1211-1225, pe unul din dealurile de lângă Siret a fost înălțata o fortăreața de către Ordinul Cavalerilor Teutoni. Data exactă nu se știe dar informația apare în „Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor state slave” editat în 1880 la Varșovia. Conform aceluiași dicționar, în anul
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
(în , în ) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși. Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
(în , în ) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși. Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
satele Moscu și Umbrărești. Este al treilea centru urban al județului Galați din punct de vedere al mărimii și al importanței, după municipiile Galați și Tecuci. Conform recensământului din anul 2011, Târgu Bujor are o populație de de locuitori. Podgoria Dealul Bujorului se situează în regiunea de silvostepă a Moldovei, traversată de paralela de 46° lat. nordică, intersectată de meridianul de 28° long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
2011, Târgu Bujor are o populație de de locuitori. Podgoria Dealul Bujorului se situează în regiunea de silvostepă a Moldovei, traversată de paralela de 46° lat. nordică, intersectată de meridianul de 28° long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanță de 56 km de municipiul Bârlad și 55 km față de municipiul Galați. Deși regiunea viticolă are vechi tradiții în cultura viței de viței de vie
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]