24,252 matches
-
un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1925, București) a fost primul mare țambalist virtuoz român. S-a născut în jurul anului 1865 la București, într-o familie de muzicanți. A învățat să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească. Nu se cunoaște nici formația în care a debutat, nici tarafurile pe la care s-a peregrinat. Se știe că a ajuns în Rusia cu orchestra lui Sava Pădureanu, stabilindu-se la Moscova și la Petrograd, în funcție de unde se găsea curtea țaristă. În 1900 a participat
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
fost cazat. Satul Runcu era o zonă etnografică bogată, iar Constantin Brăiloiu a făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
n. 1920 - d. 1942) și al Mariei Bobirci zisă Mița (n. 1922 - d. 1993), care după moartea soțului s-a căsătorit cu Simion Falcoe-Itu, lăutar din Peștișani. El a învățat să cânte la vioară de la unchiul său, Costică Bobirci, cu formația căruia a participat la nunți, botezuri și alte petreceri ocazionale de la cârciumile din Târgu Jiu. După ce s-a căsătorit în anul 1958, Aristică Bobirci a cântat împreună cu soția sa, Maria Piper, solistă vocală și chitaristă (n. 1929).
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
n. 1903 - d. noiembrie 1956), fiul lăutarului Constantin Țambu zis Umbreluță. Banda sa a fost alcătuită inițial din bracistul Gheorghe Falcoe, chitarista Elisabeta Trohonel și basistul Trifon Trohonel. Concomitent cu creșterea faimei lui Ioniță Țambu a crescut și numărul membrilor formației, ajungând la unsprezece. Pe lângă componenții primei sale bande s-au alăturat lăutarii din Peștișani, iar în timp și cei cinci copii ai lui Ioniță: solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Are și patru compoziții proprii: "Horă lui Victor Țambu", "Sârba lui Ioniță", "Sârba minerilor" și "Rustenul din Telești". El a înființat Ansamblul „Rapsozii Gorjului” împreună cu alți soliști instrumentiști de la Școala Populară de Artă. Cu timpul ansamblul s-a desființat, iar formația a devenit Taraful tradițional „Rapsozii Gorjului”, condus de soții Nicu și Rela Ciulei din Brădiceni
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
punct de vedere muzical este cea a teritoriului Tismanei. Situat pe Valea râului Tismana, în nordul județului, orașul este foarte cunoscut mai ales pentru principala sa atracție turistică - Mănăstirea Tismana. La începuturi, au cântat vocal, la vioară și bas, în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea, bandele de lăutari erau formate și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]