26,624 matches
-
(n. 10 august 1875, Săliște, Sibiu - d. 13 august 1959, Sibiu) a fost un profesor și publicist român, membru de onoare al Academiei Române. După studii liceale la Sibiu și Brașov, a urmat literele la Budapesta, fiind, din 1898, profesor de limba și literatura română și de limba maghiară la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, va funcționa ca profesor
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, va funcționa ca profesor la Liceul „Codreanu" din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. Este cooptat membru în Marele Sfat al Țării A fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania, iar între anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan", devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
(n. 29 aprilie 1882, Adam, Galați d. 30 mai 1964, Cluj-Napoca) a fost un matematician și profesor universitar român, membru de onoare al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din Cluj. Autor al unor importante lucrări privind teoria ecuațiilor integrale lineare și a ecuațiilor funcționale. Este cunoscut și prin cercetările sale asupra limitării modulelor rădăcinilor ecuațiilor algebrice. S-a născut în satul
Theodor Angheluță () [Corola-website/Science/307077_a_308406]
-
aproximațiunea cu care ele reprezintă o funcțiune continuă". În același an, 1923, în care intră ca profesor titular la cursul de algebră superioară la Universitatea din Cluj, funcție pe care o deține până la pensionare. În 1948 este ales membru de onoare al Academiei Române. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 7 iunie 1943. În 1963 primește titlul de "Om de știință emerit". are contribuții de seamă în domeniul teoriei funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale și integrale, al
Theodor Angheluță () [Corola-website/Science/307077_a_308406]
-
medicale BlackSeaDiab, care cuprinde cele 12 țări riverane ale bazinului Mării Negre. Membru al Academiei de Științe Medicale din România (din 1992), președinte al Societății de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (2001-2003). Președinte al Asociației Medicale Române din 2005. Membru de onoare al Academiei de Științe din Chișinău (din 2000), membru al Academiei de Științe din New York (din 1994), membru de onoare al Societății Internaționale de Medicină Psihosomatică (din 1984), al Societății Italiene de Acupunctură (din 1976), al Societății "Antonio Maria Vasalva
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
1992), președinte al Societății de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (2001-2003). Președinte al Asociației Medicale Române din 2005. Membru de onoare al Academiei de Științe din Chișinău (din 2000), membru al Academiei de Științe din New York (din 1994), membru de onoare al Societății Internaționale de Medicină Psihosomatică (din 1984), al Societății Italiene de Acupunctură (din 1976), al Societății "Antonio Maria Vasalva" din Florența (din 1972), membru al grupului european NEURODIAB (din 1980), al Asociației Europene pentru studiul Diabetului (din 1975), al
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
1991) al Academiei Române. Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România, secția Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomiei, membru titular și fondator al Academia Oamenilor de Știință din România (2007). De asemenea, în 2012 a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea Științe terestre. A absolvit "Institutul de Mine București", Facultatea de Geofizică (1948-1954). A devenit doctor în științe, specialitatea Geofizică, la Universitatea din București, cu teza "Contribuții la studiul geodinamic al teritoriului României", în
Dorel Zugrăvescu () [Corola-website/Science/307071_a_308400]
-
Anglia, membru al "Societății Regale de Astronomie" din Belgia, membru al "Societății Internaționale "Știința"" din Rusia, membru al "Societății Române de Geofizică", membru al "Societății Geofizicienilor Europeni", președinte al Secției de Fizica Globului din "Societatea Română de Fizică", membru de onoare al "Asociației Generale a Inginerilor din România", membru de onoare al "Societății Inginerilor Constructori din România".
Dorel Zugrăvescu () [Corola-website/Science/307071_a_308400]
-
al "Societății Internaționale "Știința"" din Rusia, membru al "Societății Române de Geofizică", membru al "Societății Geofizicienilor Europeni", președinte al Secției de Fizica Globului din "Societatea Română de Fizică", membru de onoare al "Asociației Generale a Inginerilor din România", membru de onoare al "Societății Inginerilor Constructori din România".
Dorel Zugrăvescu () [Corola-website/Science/307071_a_308400]
-
(n. 10 sau 12 iunie 1869, Craiova - d. 14 septembrie 1948, București) a fost un politician, medic și profesor universitar român, reformator al școlii românești în perioada interbelică. A fost membru de onoare al Academiei Române. Din 1901 până la sfârșitul perioadei interbelice, a fost deputat sau senator în toate legislaturile; din ianuarie 1914 a fost membru al guvernului în repetate rânduri; între 1922-1928 și 1933-1937 a fost ministrul instrucțiunii publice. Între 30 decembrie 1933
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
Dinu Brătianu, s-a împotrivit acceptării Dictatului de la Viena. Dr. Constantin Angelescu a fost vreme de 24 ani președintele Ateneului Român (1923-1947), iar între 1941-1947 a fost președinte al Ligii culturale. La 24 mai 1934 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost membru fondator al Academiei de Stiinte din România. După unele surse, în 1943, împreună cu dr. Nicolae Lupu, a propus reacordarea dreptului medicilor evrei la liberă practică, drept ce le fusese luat prin legislația antisemita din anul
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
a Olimpiadei Naționale de Chimie. A fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit, în rang de Cavaler (2008). "Doctor Honoris Causa" al Universității de Vest din Timișoara (2013) și al Universității Babeș-Bolyai (2015). În anul 2009 a" primit Diplomă de Onoare "și" Medalia G. Spacu din partea Societarii de Chimie din România. Este membru de onoare al Societății Române de Stiință Materialelor și Creștere a Cristalelor. I-a fost acordat premiul "Maria Brezeanu" de filială română a "American Chemical Society" (2014). Este
Marius Andruh () [Corola-website/Science/307079_a_308408]
-
rang de Cavaler (2008). "Doctor Honoris Causa" al Universității de Vest din Timișoara (2013) și al Universității Babeș-Bolyai (2015). În anul 2009 a" primit Diplomă de Onoare "și" Medalia G. Spacu din partea Societarii de Chimie din România. Este membru de onoare al Societății Române de Stiință Materialelor și Creștere a Cristalelor. I-a fost acordat premiul "Maria Brezeanu" de filială română a "American Chemical Society" (2014). Este membru ales al "Academiei Europaea" (2004), membru corespondent (ales) al Academiei Europene de Stiinte
Marius Andruh () [Corola-website/Science/307079_a_308408]
-
et leur relations dans l’espace." Astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), conferențiar de astronomie și geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuți, profesor de astronomie la Universitățile din Timișoara și Cluj Napoca (1940-1945). A fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române. În 1948, Observatorul Regal din Belgia, a propus Uniunii Astronomice Internaționale că asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român. Pârvulescu a adus contribuții originale deosebite, prin
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
1941; • "Copernic", 1943; • "L’amas double de Persee et leș mouvements propreș dans la region de cet amas", Paris, 1923; • "Methode nouvelle pour calculer leș orbites des etoiles doubles", 1928; • "Sur leș pulsations des systemes stellaires", București, 1943.e. În onoarea să, a fost denumit asteroidul 2331 Parvulesco.
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
(n. 6 august 1924, Horopani, Grecia - d. 13 august 1999, București, România) a fost un pictor român, membru de onoare al Academiei Române. este considerat unul dintre cei mai mari coloriști ai picturii române moderne. Se face cunoscut printr-o serie dedicată genului clasic al picturii: peisaje, naturi moarte, marine, interioare. Cu o bază figurativă solidă ancorată într-o profundă cunoaștere
Ion Pacea () [Corola-website/Science/307090_a_308419]
-
(n. 24 august 1902, Bârlad - d. 19 ianuarie 1971, București) a fost un inginer energetician român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române din anul 1963, ales și membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. Între anii 1921-1926 a studiat la Școala Politehnică din București, unde s-a specializat în inginerie electromagnetică, obținând titlul de inginer electrotehnician. După absolvire, în 1927, s-a angajat la "Societatea de
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
(n. 22 mai 1809, București - d. 21 martie 1884, București) a fost un academician român, membru de onoare (1871) al Academiei Române și om politic, care a deținut de două ori funcția de prim-ministru. Era fratele lui Nicolae Kretzulescu și fiul marelui logofăt Alexandru Kretzulescu. Dimitrie Rosetti scria în "Dicționarul Contimporanilor" că viitorul prim-ministru „a făcut studiile
Constantin Al. Kretzulescu () [Corola-website/Science/307115_a_308444]
-
(n. 13 august 1913, Stănești-Lunca, com. Lungești, Vâlcea - d. 30 ianuarie 2004 București) a fost un istoric de artă bisericească și un arheolog român, membru de onoare al Academiei Române. Prin studiile universitare la București apoi, în 1940, doctoratul la Atena sub conducerea marelui savant G. A. Sotiriou, în limba greacă, cu tema altarului paleocreștin, a devenit cel mai mare specialist în arheologie creștină din România și din
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
paléochrétiens de Roumanie », Città del Vaticano, 1977, precum și primele două volume din seria « Artă creștină în România », vol. I- sec. III-VI, București, 1979, si vol ÎI- sec. VII-XIII, București, 1981. Pentru toate aceste merite a fost ales membru de onoare al Academiei Române și decorat de președintele României în 2002 cu Ordinul Național « Serviciul Devotat »în grad de cavaler. Ion Barnea Born August 13, 1913 în Stănești-Lunca, România Died January 30, 2004 în Bucharest, România Ion Barnea (August 13, 1913-January 30
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
(n. 23 noiembrie 1921, Rohia, județul Someș; d. 5 aprilie 1996, Caransebeș) a fost un episcop ortodox român, membru de onoare al Academiei Române. Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, aflat pe atunci în plasa Lăpuș din județul Someș. A intrat de tânăr ca frate în Mănăstirea Rohia (1935), fiind tuns în monahism tot
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Ortodox", "Cartea de rugăciuni", volumul "Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei" (1987). A reeditat "Noul Testament de la Bălgrad din 1648" (1988) și "Bucoavna de la Alba Iulia din 1699" (1989). La 10 noiembrie 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Academiei. În perioada 1991-1998 a ocupat funcția de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. De-a lungul carierei sale, a îndeplinit și alte funcții, precum: consilier la Institutul Național de Cercetări Economice, membru al Societății Ateneului Român, președinte de onoare al Societății Române a Economiștilor (SOREC), membru al Asociației Române pentru Clubul de la Romă. În anul 2001, la decernarea premiilor Băncii Naționale a României, i s-a acordat “Premiul special pentru întreaga activitate”. În data de 1 decembrie 2000, de ziua națională a
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
(nume complet "Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja"; n. 24 noiembrie 1889, Haga - d. 28 decembrie 1950, București) a fost un diplomat, jurist, istoric, bibliograf și bibliofil român, membru de onoare (1946) al Academiei Române (eliminat din Academia RPR în 1948). La 18 aprilie 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”. Principele Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja s-a născut la Haga, în Olanda, ca fiu al principelui
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
fost publicate de Nicolae Iorga în cele trei reviste ale lui”.. Dintre cărturarii români contemporani, N. Iorga, Ion Bianu, Nicolae Cartojan și Demostene Russo l-au apreciat în mod deosebit. La 3 iunie 1946, a fost cooptat ca membru de onoare al Academiei Române, la propunerea generalului acad. Radu R. Rosetti, istoric militar de seamă și fost conservator al Bibliotecii Academiei, care a relevat activitatea lui C. I. Karadja de emerit bibliolog și cercetator al trecutului, fiind și „un generos înzestrător al
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]