23,734 matches
-
suis arrivé 'am sosit' (spre deosebire de j'ai travaillé 'am muncit'), participiul este mai independent, aproape asimilat unui adjectiv; Iordan (1973: 405) consideră ca fiind sinonime perfecte construcțiile românești de tipul m-am născut și sunt născut, am sosit și sunt sosit, însă atribuie participiului valori diferite: participiu trecut verbal vs participiu trecut cu valoare adjectivală. Structuri românești de acest tip au fost analizate și de Coteanu (1982 : 169), care le consideră ca fiind structuri pasive cu sens activ: Grigore a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are o citire care subliniază continuitatea: Ion a plecat și nu s-a întors; în acest context, verbul a pleca descrie mai degrabă continuarea unei stări. Diferența de tip aspectual se poate verifica prin adăugarea unor modificatori adverbiali: Ion a sosit ieri/de ieri în oraș Ion e sosit de ieri în oraș *Ion e sosit ieri în oraș. Între cele două variante există și diferențe de comportament morfosintactic: forma cu a avea nu permite intercalarea altor elemente între auxiliar și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
plecat și nu s-a întors; în acest context, verbul a pleca descrie mai degrabă continuarea unei stări. Diferența de tip aspectual se poate verifica prin adăugarea unor modificatori adverbiali: Ion a sosit ieri/de ieri în oraș Ion e sosit de ieri în oraș *Ion e sosit ieri în oraș. Între cele două variante există și diferențe de comportament morfosintactic: forma cu a avea nu permite intercalarea altor elemente între auxiliar și participiu, pe când forma cu a fi este mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acest context, verbul a pleca descrie mai degrabă continuarea unei stări. Diferența de tip aspectual se poate verifica prin adăugarea unor modificatori adverbiali: Ion a sosit ieri/de ieri în oraș Ion e sosit de ieri în oraș *Ion e sosit ieri în oraș. Între cele două variante există și diferențe de comportament morfosintactic: forma cu a avea nu permite intercalarea altor elemente între auxiliar și participiu, pe când forma cu a fi este mai permisivă: Sunt toți sosiți *Au toți sosit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
preluate din articolul citat): și-a trăit traiul și-a vorbit vorba a muncit muncă grea. Tranzitivele acceptă rar obiectul intern: a scris scrierea a cântat cântecul *a creat creația. ● Inacuzativele nu acceptă obiectul intern: *a coborât coborârea 19 *a sosit sosirea. Hill și Roberge (2006: 17) arată că identitatea semantică dintre V și O este suficientă pentru ca aceste nume să fie considerate obiecte din punct de vedere sintactic; numele sunt legitimate ca obiecte ale rădăcinii V în virtutea asemănărilor semantice; deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar nu suficientă pentru construcția rezultativă, pentru că există și constrângeri semantice; două clase de verbe inacuzative nu acceptă construcții rezultative: (a) verbele stative (remain 'a rămâne'); (b) verbele de mișcare inerent direcționale (come 'a veni', go 'a pleca', arrive 'a sosi') − Levin și Rappaport Hovav (1995: 56). În limba română (vezi Croitor 2008b: 305; Baciu 2007: 55), construcțiile rezultative (predicative suplimentare) pot apărea atât cu verbe tranzitive (a), cât și cu inacuzative (b), însă acest tip de structură nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A PĂTRUNDE Ion pătrunde în pădure part. pătruns, -ă nom. pătrunderea, pătrunsul A PLECA Ion pleacă la mare cu Ioana part. plecat, -ă nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE IVI Zorile se ivesc/Ion se ivește de după colț
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion pătrunde în pădure part. pătruns, -ă nom. pătrunderea, pătrunsul A PLECA Ion pleacă la mare cu Ioana part. plecat, -ă nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE IVI Zorile se ivesc/Ion se ivește de după colț part. ivit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pătruns, -ă nom. pătrunderea, pătrunsul A PLECA Ion pleacă la mare cu Ioana part. plecat, -ă nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE IVI Zorile se ivesc/Ion se ivește de după colț part. ivit, -ă nom. ivirea, ivitul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de a fi normalizate, le-au fost atribuite termenul, cu sens de dispreț, de „mod iregular” sau „peregrinus”. A ști din ce mod făceau parte melodiile nu-i ajuta prea mult pe cântăreți să și le amintească în toate detaliile. Sosise momentul de a se folosi de mijlocul cel mai puternic pe care omul l-a putut inventa vreodată, pentru a învăța și transmite melodiile posterității: notația muzicală. La început, în secolul al IX-lea, au fost mai întâi preoții și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
autoritară a fost aceea a Papei Benedict al XIV-lea. În apropierea anului jubiliar 1750, preocupat de situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care, după bula lui Ioan al XXII-lea, este documentul cel mai important în materie de muzică sacră. Atentă la
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ei istorice, naționale și morale ale dreptului de viață politică și culturală națională a moldovenilor”. Partidul Național Moldovenesc a depus o stăruitoare activitate; în dezbateri prin viu grai și prin intermediul presei, s-a trecut la mobilizarea energiilor. La 26 martie, sosea la Chișinău și primul ministru Al. Marghiloman, în fruntea unei delegații, reprezentând guvernul României. În după-amiaza zilei de 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc ședința Sfatului Țării, care a adoptat istorica hotărâre. Ședința a fost deschisă de Ion
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două state. Primul ministru român, generalul Constantin Sănătescu, nota la 1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la Moscova în ziua de 30 august, aceasta a fost convocată în prima ședință, prezidată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la Moscova în ziua de 30 august, aceasta a fost convocată în prima ședință, prezidată de Molotov, la 10 septembrie 1944, atunci când țara era ocupată de către sovietici. Convenția de armistițiu semnată (în zorii zilei de 13 septembrie, dar datată 12
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dispuși să le stabilim și să le întreținem. Trebuie de asemenea notat că de la 13 aprilie Rada Centrală din Kiev a adresat guvernului român o notă de protest împotriva anexării Basarabiei și a unor pretinse vexațiuni aduse populației. Răspunsul a sosit fără întârziere, restabilind lucrurile în adevărata lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși și că pretinsele jigniri nu erau decât o invenție a acelora
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fost la Kremlin. Molotov îl chemase pentru a cere lămuriri cu privire la zvonurile despre o iminentă ruptură a raporturilor germano-sovietice. „Nu știu nimic, a răspuns dl. von Schulenburg. Nu am nici o informație și nici o instrucțiune de la Berlin”. În timpul nopții, instrucțiunile au sosit. Duminică, la ora 4,30, a cerut o nouă audiență. A fost primit la ora 6. „Sunt însărcinat să vă înștiințez, a spus ambasadorul d-lui Molotov, că din pricina presiunii de nesuferit a armatelor rusești la hotarele țărilor ocupate de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O. N. U., Actului final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrșirii unui act de justiție, în cocordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apoi germane, maghiare și alte producții”. Reuniunile aveau loc sâmbăta și în cadrul lor se prezentau disertații pe teme literare, scrieri proprii, urmate de discuții însuflețite, se recitau poezii. Revistele preferate erau „Speranța”, „Foaia literară”, „Părpărița” (o foaie umoristică). În 1868 sosește de la Năsăud tânărul Ioan Baciu, care propune crearea unei secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice” și alte texte de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi și Matei Millo. Sosind în turneu în 1870, trupa lui Matei Millo acordă sprijin diletanților prin spectacole și îndrumări, contribuind astfel la formarea lor. La reprezentațiile lui Millo studenții aveau acces gratuit. Revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan, va publica în 1870-1872 informații despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă după port. -,, Tu ești, Mircea ? “ -,, Da-mpărate ! “ -,, Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană Într-o ramură de spini.” -,, Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem Încă pe pace, eu Îți zic : Bine-ai venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci Întoarsă de pe acuma a ta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat = Îmbrăcat, Înarmat cu o haină specială din zale, de fier, piele etc., pentru a apăra corpul de lovituri; arcaș = oștean Înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul. GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim În fața orașului Giurgiu. Dunărea liniștită, largă, are aspectul unui lac frumos, poleit de razele soarelui. Pe-aici și-a Întins pod peste Dunăre, acum trei sute de ani, bătrânul și nebiruitul Sinan-Pașa. El venea cu oaste multă și cu vâlvă mare
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
capului, purtat de soldați În luptă. VISUL ÎMPLINIT după Lucian Blaga Vestea a străbătut ca fulgerul satele și orașele. Se anunțase Adunarea Națională de la Alba-Iulia, unde s a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Pentru visul de veacuri al poporului român, sosise clipa Împlinirii; trupul țării se Întregea și cu Transilvania. Stăpânirea străină asupra pământului românesc era alungată pentru totdeauna. În dimineața aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, locul adunării. Cei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. La primăria unei comune din această parte a țării, sosise știrea că prin pădurile din apropiere fuseseră semnalate câteva grupuri de militari hitleriști. În zorii zilei, mai mulți tineri Înarmați și organizați pe echipe așteptau să li se Încredințeze misiuni precise. În timp ce unii aveau să patruleze prin comune și prin
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
onestă de a repune În circulație o știință, un nume, o idee științifică izgonită din cetatea științei. Nu toți sociologii sau istoricii sociologiei au făcut apologia deșănțată a comunismului. Însă cercetarea sine irae et studio a acestei perioade nu a sosit Încă, sunt mai facile ridiculizarea unor articole și cărți, găsirea câte unui „acar Păun” pentru toate inepțiile elaborate În spiritul indicațiilor de partid decât cercetarea aprofundată a contextului și găsirea răspunsului, de la caz la caz, la Întrebarea: de ce a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]