24,122 matches
-
ideile care stau la baza geografiei mentale au apărut în cadrul geografiei anglo-americane la începutul secolului XX. Kevin Lynch în lucrarea sa de referință „The Image of the City”, a explorat calitățile vizuale ale orașelor americane insistând asupra modului în care trăsăturile fizice ale orașului sunt percepute de către locuitori. Deși teoria lui Lynch are și puncte slabe și de cele mai multe ori trebuie adaptată pentru a corespunde nevoilor de cercetare actuale, ea constituie fundamentul pe care s-a ridicat întreaga cercetare despre hărți
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
asemanatoare cu a altor generali faimoși din istorie precum Hannibal Barca, Iulius Caesar, Alexandru cel Mare sau Napoleon Bonaparte, a dovedit ingeniozitate și realizările sale nu au putut fi egalate decât de foarte puțini comandanți militari în istorie. Una dintre trăsăturile esențiale ale carierei sale militare a fost capacitatea de a opera in condiții strategice extreme, fie cu un suport minim ori inexistent din partea Împăratului Iustinian I sau a Imperiului Bizantin, izbutind, în pofida acestor obstacole, să obțină victorii răsunătoare datorită geniului
Belisarie () [Corola-website/Science/313509_a_314838]
-
scrierile lui al-Tayyib Salih, care sunt până la urmă portrete și cadru desprinse din viața sudaneza. De aceea în cele 3 opere ale sale : Palmierul lui Wad Hamid, Nunta lui Zein și românul Sezonul migrației spre nord se poate găsi imprimata trăsătură de islam popular. Majoritatea scrierilor lui Salih se petrec în cadrul satului Wad Hamid, sat aflat pe malul Nilului în zona de nord al Sudanului. Puținele ocazii când se schimbă cadrul, cu excepția scenei descriptive a călătoriei prin deșert din Sezonul migrației
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
rector al Universității Siriene din Damasc, apoi ministru al învățământului în Siria. Pasionat de literatura occidentală și de literatura arabă în același timp, Ahmad Samman a avut o influență considerabilă asupra Ghadei Samman și a stilului său literar, care îmbină trăsături specifice ambelor tradiții literare. După ce a absolvit Universitatea Siriană din Damasc în 1963, obținând diploma de licență în literatura engleză, Ghada Samman și-a continuat studiile la Universitatea Americană din Beirut, de unde a obținut diploma de master în teatrul absurdului
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
afla de legatura ei pasionantă cu Aureliano, nepotul său. Moare din cauza unei hemoragii după ce dă naștere ultimului Aureliano al familiei. Aureliano este fiul ilegitim al lui Meme. El este trimis acasă și este ascuns de către bunica sa, Fernanda. Moștenește aceleași trăsături ca tizul său, colonelul: taciturn, liniștit și cu o încărcătură emoțională deosebită. Aureliano Babilonia nu apucă s-o cunoască prea bine pe Úrsula, deoarece ea moare în timpul copilariei sale. Este prieten cu José Arcadio al II-lea care îi explică
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
tehnica tradițională a suprapunerilor succesive, posibilitate cu atât mai interesantă cu cât avem de-a face simultan cu dubla lui formație - de iconar și de pictor muralist. Peste proplasma brun-roșcată, volumele feței sunt marcate cu un alb-roz ușor modulat, iar trăsăturile cu brun aproape negru, dublat pentru umbre cu un ton saturat de brun. Tușe fine albe vin să sublinieze conturul pleoapei superioare. Tot o linie subțire albă dublează și conturul veșmintelor, element ce va deveni dominant în pictura de la Ieud
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
de la Nicula au fost arestați de autoritățile comuniste în anul 1948 iar în locul lor a fost instalat la 18 decembrie 1948 primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Ca și trăsături, biserica avea un plan comun, cu altarul mai mic. Turnul era mic, modest, cu galerie simplă, coiful având 8 fețe. În anul 1974, în locul bisericii arse a fost adusă o altă biserică de lemn din Năsal Fânațe, originară din localitatea
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
un ansamblu de caracteristici care definesc modul în care o persoană percepe lumea și reacționează la împrejurări - ceva ce ține de procesele de gândire și comportamentele asociate în anumite împrejurări. În psihologie, el ar putea fi definit ca fiind suma trăsăturilor emoționale, cognitive și comportamentale, unice fiecărui individ, învățate și dezvoltate prin experiență, relativ consistente de-a lungul timpului. Este puțin probabil să găsim un consens între psihologi cu privire la natura personalității. Nu există o perspectivă unică asupra căreia toți cercetătorii să
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
le-au susținut și apărat cu o pasiune și o convingere demne de invidiat. Dintre nenumăratele teorii vă vom supune atenției doar pe acelea care au reușit realmente să se impună în comunitatea științifică și anume: psihanalitică, behavioristă, cognitivă, a trăsăturilor și cea a învățării sociale. Suntem desigur suficient de familiarizați cu multe dintre aceste perspective din cadrul cursurilor de psihologie. Emulația lor, oferta de modele explicative, este de altfel firească dacă luăm în calcul faptul că aceste abordări reprezintă principalele forțe
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
că personalitatea este rigidă și neschimbătoare, ea poate, așa cum vom vedea, să-și releve diferite aspecte în funcție de situație. În acest sens în 1960 psihologul Walter Mischel a provocat o adevărată dezbatere în psihologie legată de importanța relativă a variabilelor personale (trăsături, nevoi) și variabilele situaționale în determinarea comportamentului (Mischel,1968,1973). Controversa continuă în literatura de specialitate de mai mult de 20 de ani. Mulți personologi consideră rezolvată problema acceptând o abordare interactionistă, afirmând că trăsăturile personale, aspectele social-situaționale și interacțiunea
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
importanța relativă a variabilelor personale (trăsături, nevoi) și variabilele situaționale în determinarea comportamentului (Mischel,1968,1973). Controversa continuă în literatura de specialitate de mai mult de 20 de ani. Mulți personologi consideră rezolvată problema acceptând o abordare interactionistă, afirmând că trăsăturile personale, aspectele social-situaționale și interacțiunea dintre ele trebuie deopotrivă luate în considerare dacă scopul nostru este acela de a oferi o explicație completă a comportamentului uman (Carson,1989;Kenrick&Funder,1988;Rowe,1987). Tindem de asemenea să credem că
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
referă la cele mai stabile și mai trainice aspecte ale personalității. Acestea reprezintă “cărămizile” edificiului numit personalitate. Ele sunt comparabile cu părțile componente ale corpului uman sau cu ceea ce atomii și moleculele sunt în fizică și chimie. Concepte structurale precum trăsăturile, răspunsurile, obișnuințele, sinele, etc. au devenit foarte populare și utile în încercările de a răspunde la întrebarea “ce sunt oamenii”. Procesele se referă la conceptele dinamic-motivaționale pe care le utilizăm atunci când căutăm explicații pentru un anumit comportament. Dacă reiterăm modelul
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
există o definire unanim acceptată a conceptului de personalitate, ci mai degrabă diferitele paradigme teoretice au avansat propriile teorii și definiții ale personalității. Dintre aceste teorii, cele care s-au impus în psihologie sunt teoriile psihanalitică, behavioristă, umanistă, cognitivă, teoria trăsăturilor și cea a învățării sociale. Datorită lipsei unui consens, acest capitol introductiv se axează pe corelarea acestor definiții teoretice cu ceea ce simțul comun desemnează prin termenul de 'personalitate'. La nivelul utilizării cotidiene, personalitatea reprezintă acele caracteristici unice, care ne deosebesc
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
a simțit dator „de a fi și de-a rămânea în partea poporului istoric, din care însumi fac parte, și în contra păturii superpuse de venetici”. Concepția lui Eminescu se baza pe ideea că popoarele se diferențiază unele de celelalte prin trăsături psihice bine precizate. Sub influența determinismului riguros care domina epoca lui, Eminescu considera că și caracterul oamenilor este strict determinat de înaintași prin moștenire. De aceea interacțiunea diferitelor popoare este o confruntare între mentalitățile lor diferite. El considera că psihologia
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
Un alt reprezentant al acestei generații este Ovidiu Bârlea (1967)(născut la Bârlești, județul Alba). „Nu mai încape îndoială că forma colindă păstrează stadiul cel mai arhaic al Mioriței și Meșterului Manole. Faptul epic este redus la esența lui în conformitate cu trăsăturile specifice ale colindei care exploatează doar semnificația, înțelesul ce se poate desprinde din fabulație, desfășurarea narațiunii cu etalarea întâmplărilor rămânând pe plan secund, subordonată acestui țel, în opoziție cu ce se petrece în baladă”. Adrian Fochi (1980) a încercat să
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
realizat prima traducere într-o limbă străină a Mioriței. Acesta remarcă și acuză, totodată, o prea ușoară resemnare a ciobanului în fața morții. Dar ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui J. Michelet: „Mai este însă în ea, din nefericire, o trăsătură națională: resemnarea prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea; nu se încruntă către ea; el o primește, se însoară cu această «crăiasă», a lumii mireasă și mistuie, fără să murmure, această căsătorie. Abia desprins din natură, pare că se
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
caracterului etnic, un fatalism care merge până la primirea morții fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricii noastre, până la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soartă, în ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și a altor popoare. De altă parte, întreg mediul epicii noastre poporane arată că această credință nu smulge din suflete resortul adânc omenesc de a reacționa acolo unde, ca în situația din Miorița
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
factura tablourilor sale este vizibilă, în egală măsură, influența picturii religioase gotice târzii, bogat reprezentată în colecțiile particulare din Sevilla. După prima perioada petrecută la Madrid, respectiv după anul 1634, Zurbarán modelează formele în straturi de vopsea mai subțiri, în timp ce trăsăturile de penel devin mult mai delicate, grație dispunerii gradate a culorilor, trecerile cromatice de la un registru la altul sunt mai puțin brutale. Din manierismul târziu preia aversiunea față de perspectiva cu un singur punct în care converg liniile. Zurbarán a pictat
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
rugăciune. Caracterul realist al prezentării nu exclude atmosfera ardorii religioase. Aristul evită expresivitatea exagerată și gesturile emfatice și îl face pe privitor să participe la clipa de meditație. În tabloul ""Madonna cu pruncul Iisus"" factura este oarecum volatilă, cu discrete trăsături de penel, ca în multe din ultimele opere ale lui Zurbarán. Bogăția culorilor și lumina delicată ne poartă cu gândul la pictura venețiană. Este un tablou religios, dar cu un alt caracter decât severele pânze pictate pentru mănăstiri. După moartea
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
tunurile să tragă în acea gloată de „proști”. Răspunsul lui Lăpușneanul („"Proști, dar mulți"”) îi atestă inteligența și calitățile de bun psiholog, întrucât astfel scapă de boierul intrigant și-și atrage poporul. Unele atitudini ale voievodului scot în evidență alte trăsături. Sfătuit să facă drumul înapoi, căci țara nu-l vrea, Lăpușneanul abia își stăpânește impulsivitatea, punând mâna pe buzdugan (pentru a-l lovi pe sol), tot așa cum gestul de a apuca jungherul devine reflex. În această scenă, ochii care „"scâteiară
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
violent care-i îngheață pe cei din jur. Elocventă în acest caz este scena măcelului: „"El râdea, iar Moțoc, silindu-se a râde ca să placă stăpânului, simțea părul zburlindu-i-se pe cap și dinții săi clănțănind"”. Cruzimea constituie dominanta trăsăturilor acestui om și aceasta este vizibilă nu doar în scena menționată, ci mereu. Atunci când face el însuși piramida de capete, Lăpușneanul nici nu tresare, apoi se spală pe mâini (gest care îi arată cinismul) și o cheamă pe soția sa
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
apoi de unul singur, fiind îngropat cu suita sa de curtezane sacrificate și mesteșugarii și constructorii mormântului blocați în interior pentru a menține secret locul mormântului, păzit de o extraordinară forță de 8000 de soldați de teracota, fiecare soldat având trăsături unice. Pe plaiurile elene, epoca fierului va deschide o noua epocă în istoria umanității- cetățeni ce își exercitau puterea prin vot și soldați pregătiți să-și apere micile orașe-stat. Doua state de câteva mii de km² aveau să înfrunte un
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]