KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...929 930 931 ...943 >

23,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

câțiva tineri și tinere din locul respectiv, pentru a atrage bunăvoința zeiilor În timpul campaniei sale. De asemenea, tot Herodot atestă faptul că Amestri, soția lui Xerxes, pune să fie Îngropați de vii paisprezece copii de nobili persani, În cinstea unui zeu subteran. Având În vedere că Xerxes și familia sa erau deja, oficial, mazdeiști, asemenea practici au putut apărea doar ca rămășiță a unei străvechi practici religioase, Încă neuitate. Așadar, putem fi siguri că jertfa umană era practicată În civilizația indo-iraniană

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
credincioșilor calea spre o viață veșnică și fericită. Din contra, era o religie tipic mundană, În sensul că riturile și jertfele aveau drept scop unic obținerea pentru credincios a supraviețuirii și a succesului aici pe pământ. Așadar, se cerea de la zei sănătate, viață lungă, turme numeroase, fii puternici și ascultători, victorie În război; Însă religia nu spunea nimic despre ceea ce Îl aștepta pe om după moarte și nici nu trasa calea prin care ar fi putut fi dobândită o supraviețuire fericită

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe acest pământ. Dorim să afirmăm că exista nevoia unei compensări nu doar față de ceea ce religia nu spunea Încurajator cu privire la destinul omului, ci și față de maniera prea juridică și impersonală În care religia Însăși punea problema raportului Între oameni și zei. Se simțea deci nevoia ca acest raport să nu se limiteze doar la do ut des - rugăciune și jertfă din partea omului În schimbul protecției și darurilor din partea zeilor -, ci să fie exprimat și Într-un mod mai dezinteresat și iubitor: această

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
juridică și impersonală În care religia Însăși punea problema raportului Între oameni și zei. Se simțea deci nevoia ca acest raport să nu se limiteze doar la do ut des - rugăciune și jertfă din partea omului În schimbul protecției și darurilor din partea zeilor -, ci să fie exprimat și Într-un mod mai dezinteresat și iubitor: această nevoie uriașă stă la originea răspândirii În lumea celtică a cultului așa-ziselor Matronaexe "Matronae". 9. CULTUL MATROANELORTC "9. CULTUL MATROANELOR" În Încercarea de a analiza semnificația

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
mici Îndoieli, pare legitim să ne gândim că grupurile erau formate din trei zeițe. Această pluralitate nu poate fi explicată, după părerea noastră, prin tendința amplu atestată În lumea celtică de a multiplica o zeitate individuală, deși, de exemplu, alături de zeul Lugusxe "Lugus" apare uneori la plural, ca obiect al cultului, un grup nedeterminat de Lugxe "Lug"ouesxe "Lugoues". În cazul nostru este mai curând vorba despre faptul că aceste Matronae sunt concepute ca o singură persoană, dar cu un grup

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
perenă. Aceasta este funcția lor „maternă”: ele oferă, salvează, iartă, ajută; și totul are loc Într-o formă spontană și gratuită, și nu ca un răspuns măsurat proporțional cu jertfa și rugăciunea. În aceasta constă diferența profundă Între ele și zeii din panteonul „oficial”. Astfel se intuiește un mod cu totul nou de a concepe relația dintre oameni și divinitate, relație care depășește vechiul principiu do ut des și se profilează pe baza Încrederii și iubirii. Nu este Întâmplător că termenul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
bun stimulent pentru curaj, deoarece Înlătură teama de moarte. În afară de aceasta, mai discută și Îi Învață pe tineri o mulțime de lucruri În legătură cu aștrii și cu mișcarea lor, cu mărimea universului și a pământului, cu originea lucrurilor, puterea și atribuțiile zeilor nemuritori (De bello galico, VI, 13-14). Dacă la aceste competențe adăugăm și exercițiul poeziei elogiatoare - pentru preamărirea conducătorilor și a strămoșilor lor -, atestat, și acesta, pe larg de izvoarele antice („bardis carminibus suis reddunt immortales animas scribendo gesta regum”, Adnotationes

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
că se putea ajunge rege doar prin unirea cu o frumoasă tânără, care are - atenție - numele unei vechi zeițe păgâne sau se numește chiar Irlanda. Prin această căsătorie sacră, regele apare ca personaj intermediar Între lumea oamenilor și cea a zeilor, iar semnificația funcției și misiunii sale stau tocmai În această poziție intermediară. Este deci calea obligatorie prin care rugăciunile tribului ajung Înaintea zeilor și darurile zeilor ajung la trib. În acest fel, regele este garantul bunăstării generale; o astfel de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
chiar Irlanda. Prin această căsătorie sacră, regele apare ca personaj intermediar Între lumea oamenilor și cea a zeilor, iar semnificația funcției și misiunii sale stau tocmai În această poziție intermediară. Este deci calea obligatorie prin care rugăciunile tribului ajung Înaintea zeilor și darurile zeilor ajung la trib. În acest fel, regele este garantul bunăstării generale; o astfel de concepție este exprimată cu toată claritatea În Audacht Morainn - un fel de speculum principis irlandez, redactat În jurul anului 700 -, care consideră că Întreaga

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
această căsătorie sacră, regele apare ca personaj intermediar Între lumea oamenilor și cea a zeilor, iar semnificația funcției și misiunii sale stau tocmai În această poziție intermediară. Este deci calea obligatorie prin care rugăciunile tribului ajung Înaintea zeilor și darurile zeilor ajung la trib. În acest fel, regele este garantul bunăstării generale; o astfel de concepție este exprimată cu toată claritatea În Audacht Morainn - un fel de speculum principis irlandez, redactat În jurul anului 700 -, care consideră că Întreaga bunăstare publică și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Își are cu siguranță originea În cultura indo-europeană, iar urmele ei se păstrează mai ales În India și Grecia; este suficient să amintim un fragment din Homer, perfect coerent cu textul irlandez citat acum: ș...ț rege mărit, temător de zei, care Bună dreptate aduce-ntre multe-oțelite popoare, Bun fiind stăpânitor, iar glia cea neagră-i aduce Grâu ca și orz, și de soi, iar pomii de roade se-ndoaie, Turmele pasc ne-ncetat, iar marea dă pești, o mulțime, Cu lucrul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
este rodul magico-religios al „autenticității” suveranului. Acesta se configurează ca preot prin excelență, nu pentru că Împlinește personal rituri și jertfe - aceasta fiind, dimpotrivă, misiunea acelui „intelectual” despre care vorbeam mai sus -, ci pentru că regele este legătura necesară Între oameni și zei. Iar această natură sacerdotală a fost declarată clar În ritul indian al Înscăunării, atunci când regele se Îndreaptă către patru preoți (brahman-, hotar-, udg³tar-, adhvaryu-) numindu-i „O preotule!”, iar aceștia Îi răspund: „Preotul ești tu!”. Această funcție eminamente magico-sacerdotală se

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Stator, supunându-mă voinței tale, am pus aici pe Palatin temelia orașului. Cetățuia, cumpărată prin trădare, a căzut În mâinile sabinilor, armata lor a și trecut valea care Îi desparte de noi și se Îndreaptă Încoace. Tu Însă, tată al zeilor și al oamenilor, Îndepărtează-i măcar de aici pe dușmani; curmă spaima romanilor și Îndepărtează spaima lor rușinoasă. ție, o Jupiter Stator, Îți făgăduiesc să-ți ridic În acest loc un templu care să amintească urmașilor că orașul a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
templu În schimbul victoriei; este deci vorba despre un comportament foarte arhaic, pe care un irlandez din Evul Mediu l-ar fi considerat perfect natural și pe care Titus Livius, la rândul său, nu l-ar fi putut desigur inventa. 12. ZEII BRITANIEITC "12. ZEII BRITANIEI" Inscripțiile latine din Britania conțin numele câtorva divinități indigene, precum Brigantiaxe "Brigantia" sau Nodonte, dar nu spun nimic substanțial despre ele, fiind aproape toate scurte și redactate de soldați ai armatei romane. Un izvor foarte important

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
este deci vorba despre un comportament foarte arhaic, pe care un irlandez din Evul Mediu l-ar fi considerat perfect natural și pe care Titus Livius, la rândul său, nu l-ar fi putut desigur inventa. 12. ZEII BRITANIEITC "12. ZEII BRITANIEI" Inscripțiile latine din Britania conțin numele câtorva divinități indigene, precum Brigantiaxe "Brigantia" sau Nodonte, dar nu spun nimic substanțial despre ele, fiind aproape toate scurte și redactate de soldați ai armatei romane. Un izvor foarte important este, dimpotrivă, reprezentat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
se presupună amintirea unor tradiții religioase străvechi, puternic amestecate cu motive legendare obișnuite. Mai mult, este evident că unele personaje sunt În realitate divinități antice precreștine. Acest lucru este adevărat mai ales În cazul lui Lleu, forma galeză corespunzătoare numelui zeului galic Lugusxe "Lugus" și al zeului irlandez Lugxe "Lug". Și nu este doar o identitate etimologică: dacă Lugus și Lug reprezentau zeul care patrona toate meșteșugurile, epitetul Llaw Gyffes „cu mâna pricepută”, care se adaugă constant numelui Lleu, indică aceeași

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
străvechi, puternic amestecate cu motive legendare obișnuite. Mai mult, este evident că unele personaje sunt În realitate divinități antice precreștine. Acest lucru este adevărat mai ales În cazul lui Lleu, forma galeză corespunzătoare numelui zeului galic Lugusxe "Lugus" și al zeului irlandez Lugxe "Lug". Și nu este doar o identitate etimologică: dacă Lugus și Lug reprezentau zeul care patrona toate meșteșugurile, epitetul Llaw Gyffes „cu mâna pricepută”, care se adaugă constant numelui Lleu, indică aceeași specializare. La fel, și numele Dônxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
realitate divinități antice precreștine. Acest lucru este adevărat mai ales În cazul lui Lleu, forma galeză corespunzătoare numelui zeului galic Lugusxe "Lugus" și al zeului irlandez Lugxe "Lug". Și nu este doar o identitate etimologică: dacă Lugus și Lug reprezentau zeul care patrona toate meșteșugurile, epitetul Llaw Gyffes „cu mâna pricepută”, care se adaugă constant numelui Lleu, indică aceeași specializare. La fel, și numele Dônxe "Dôn" este comparabil etimologic cu cel al zeiței irlandeze Danuxe "Danu", despre care vom vorbi mai

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
clar că este vorba despre o divinitate. Numele de Manawydanxe "Manawydan" sună, fără Îndoială, foarte asemănător cu cel al lui Manannánxe "Manannán", o divinitate irlandeză marină. Brânxe "Brân" are același nume ca și irlandezul Bran care, Însă, nu este un zeu, ci protagonistul unei călătorii În ținutul Fericirii, despre care am mai vorbit. Ne putem gândi deci că la baza textului galez stă călătoria mitică a unui erou, Brân, În ținutul nemuririi, care, legat la vest de Britania, ar putea fi

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Irlanda, unde debarcă eroul. După cum se vede, informațiile certe sunt totuși foarte puține; pe de altă parte, trebuie luat În considerare că atunci când au fost redactate aceste Mabinogion, Britania era deja creștinată de mai mult de jumătate de mileniu. 13. ZEII IRLANDEITC "13. ZEII IRLANDEI" Din fericire suntem mult mai bine informați despre zeii Irlandei precreștine, datorită a două opere care, În aparență, povestesc despre istoria străveche a insulei, dar care, de fapt, păstrează o amintire destul de exactă despre mitologia precreștină

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
eroul. După cum se vede, informațiile certe sunt totuși foarte puține; pe de altă parte, trebuie luat În considerare că atunci când au fost redactate aceste Mabinogion, Britania era deja creștinată de mai mult de jumătate de mileniu. 13. ZEII IRLANDEITC "13. ZEII IRLANDEI" Din fericire suntem mult mai bine informați despre zeii Irlandei precreștine, datorită a două opere care, În aparență, povestesc despre istoria străveche a insulei, dar care, de fapt, păstrează o amintire destul de exactă despre mitologia precreștină; este vorba despre

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe de altă parte, trebuie luat În considerare că atunci când au fost redactate aceste Mabinogion, Britania era deja creștinată de mai mult de jumătate de mileniu. 13. ZEII IRLANDEITC "13. ZEII IRLANDEI" Din fericire suntem mult mai bine informați despre zeii Irlandei precreștine, datorită a două opere care, În aparență, povestesc despre istoria străveche a insulei, dar care, de fapt, păstrează o amintire destul de exactă despre mitologia precreștină; este vorba despre Leabhar Gabála Éirenn (Cartea cuceririi Irlandei), redactată În secolul al

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ales dacă ne referim la ultimul val, sunt În mod clar divinități. Acest lucru este foarte clar În cazul lui Lugxe "Lug" - o divinitate la care am făcut de mai multe ori referire -, În cazul lui Nuaduxe "Nuadu" (identic cu zeul Nodonsxe "Nodons" din inscripțiile latine din Britania) și În cel al lui Dagdaxe "Dagda", membru al Tuatha, al cărui nume Înseamnă tocmai „zeul cel bun”. Dar, În general, toate capacitățile magice și miraculoase cu care sunt Înzestrați, mai mult sau

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
divinitate la care am făcut de mai multe ori referire -, În cazul lui Nuaduxe "Nuadu" (identic cu zeul Nodonsxe "Nodons" din inscripțiile latine din Britania) și În cel al lui Dagdaxe "Dagda", membru al Tuatha, al cărui nume Înseamnă tocmai „zeul cel bun”. Dar, În general, toate capacitățile magice și miraculoase cu care sunt Înzestrați, mai mult sau mai puțin, toți exponenții tribului Tuatha demonstrează că, de fapt, acest trib este un panteon al divinităților majore și minore. La rândul lor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
rândul lor, Tuatha prezintă un tipar magic care face din aceștia reprezentați ai primei funcții, cea sacrală; și, la fel ca În India sau lumea germanică, În confruntarea cu exponenții celei de-a treia funcții se realizează o alianță Între zeii primei funcții și zeii celei de-a doua funcții (cea militară). Așadar, și lumea celtă, prin mitul luptei primordiale dintre zeii funcțiilor „superioare” și cei ai funcției economice, dă mărturie În favoarea tripartitismului ideologic al indo-europenilor. BIbliografieTC "BIbliografie" Oferim câteva indicații

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]