23,577 matches
-
județul Argeș) a fost un pictor român din secolul al XX-lea. Foarte multe dintre tablourile pictate de el au peisaje pitorești din localitatea natală. Picturile lui de asemenea sunt încurcate des cu ale pictorului celebru Nicolae Grigorescu. Fiu de țărani din Mălureni, județul Argeș, a făcut cursurile școlii primare în satul natal, apoi după terminarea liceului, a absolvit Școala de Belle-Arte din București. În anul 1902, funcționa ca învățător ambulant la școlile din Mălureni. Pictorul a trăit și a pictat
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a pictat în satul natal, unde s-a stins, după o viață de lipsuri, sărac și aproape uitat. Nimeni nu știe unde și câte dintre picturile sale vor mai fi. "Gazeta țăranilor", care apărea în Mușătești, județul Argeș, în numărul din 17 iunie 1901, sub semnătura lui Al. Valescu, proprietarul ziarului, publica un articol intitulat " Pictorul Marinescu", în care remarca ecoul favorabil declanșat în presa vremii de expoziția de pictură deschisă de
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
al Mișcării Legionare. S-a născut din părinții Vasile și Eugenia Pătrașcu care au avut trei băieți. Pe Nicolae și Vasile care au fost dați la carte și au ajuns profesor și învățător și Gheorghe care a rămas pe curte, țăran în sat. Nicoale se căsătorește la 3 ianuarie 1937 cu Livia Bănea, sora avocatului și comandantului legionar Ioan Bănea și au împreună doi fii, pe Mihai care ajunge inginer mecanic la Uzinele Marșa și pe Horea care devine mai tarziu
Nicolae Petrașcu (om politic) () [Corola-website/Science/334279_a_335608]
-
sa religioasă, era singurul care avea dreptul să intervină. Acesta nu a obținut eliberarea băiatului și, din acest motiv, tatăl lui Shakkur, Ghulam Farid Jat, a mers la poliție pentru a depune plângere. Cei din clanul Mastoi, jigniți că un țăran din clanul Gujjar (care era mai prejos decât ei) a îndrăznit să depună mărturie, au schimbat învinuirea și le-au spus polițiștilor că Shakkur a violat-o pe Salma. În Pakistan, în conformitate cu Sharia (legislația islamică), pentru aceste fapte, Shakkur risca
Mukhtaran Bibi () [Corola-website/Science/334289_a_335618]
-
memorabile“, după aprecierea lui George Călinescu. În viață va îndeplini funcții diverse, unele fără legătură cu literatura. În 1904 avea o însărcinare la Galați,inspecta băncile sătești din Județul Covurlui și împărțea în gara Ghibărțeni hrana pentru trei luni la țăranii sinistrați de secetă și inundații. În primăvara lui 1905 era secretarul lui Hurmuzescu în Ministerul Instrucțiunii. În iulie lăsase postul și era secretarul fratelui său, celebrul doctor Ion Nanu-Muscel. Împreună cu Păstorel Teodoreanu,Mihail Dragomirescu și Otilia Cazimir primesc în 1937
Dumitru Nanu () [Corola-website/Science/334322_a_335651]
-
împreună. Celebrarea s-a întâmplat să coincidă cu comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, iar conducătorii Junimii au fost selectați ca membri în comitetul de organizare a festivităților. Membrii se preocupau de bunăstarea economică a țăranilor și meșteșugarilor români din Bucovina și, mai ales după 1892, au contribuit la crearea de săli de lectură și de bănci cooperative în satele românești. Ei au adoptat, de asemenea, o poziție combativă împotriva autorităților, călătorind la Cluj în 1894
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
Cu această ocazie, Ida cunoaște ceva nou pentru ea, muzica de jazz și apropierea unui bărbat. De altfel Wanda o îndeamnă să cunoască viața laică înainte de a se hotărî pentru călugărie. Ajunse în sat, găsesc casa lor ocupată de un țăran polonez cu familia lui, la care Wanda și-a lăsat familia în timpul războiului. La început, acesta se preface că nu știe nimic despre soarta familiei Lebenstein, dar până la urmă recunoaște că i-a ucis pe părinții Idei și pe băiețelul
Ida (film) () [Corola-website/Science/334365_a_335694]
-
mai fost primar de Chișinău (în 1990) și consilier municipal în Consiliul municipal Chișinău (în anii 2000). s-a născut la 21 noiembrie 1947, în satul Gura Camencii din raionul Florești (pe atunci în raionul Soroca), într-o familie de țărani. După absolvirea școlii medii, a studiat la Colegiul de Construcții. Și-a continuat studiile la Facultatea Construcții a Universității Tehnice din Chișinău și, ulterior, la Școala de Înalte Studii Politice de la Moscova. Și-a început activitatea profesională în calitate de muncitor, devenind
Mihai Severovan () [Corola-website/Science/334416_a_335745]
-
trudit, a făcut pe atâția să mai ridice puțin ochii de pe mocirla pământească spre stelele curate”. Autorul include la sfârșitul romanului o listă de lucrări folosite precum cărțile publicate de Victor Anestin ("Cum să înveți stelele", 1913), Ion Otescu ("Credințele țăranului român despre cer și stele", 1907), Camille Flammarion ("La Lune (Astronomie populaire)" și "Voyage en ballon"), Amédée Guillemin ("La Lune", 1866), abatele Théophile Moreux ("Les Eclipses", 1912; Un jour dans la Lune", 1912), Pierre Puiseux ("La terre et la lune
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de orașe, populată cu legendă, mister și știință, se întoarce astăzi iarăși la țară și tot mai greu îi va fi orășeanului, anemiat prin lipsa de
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
imperiale l-au prins pe predicator. A fost arestat de autorități și întemnițat la Bobâlna, sat aflat azi în județul Hunedoara, fiind bătut cumplit. Pe 13 februarie 1760, Sofronie a fost eliberat cu forța de un grup de 500-600 de țărani români „înarmați cu măciuci” și conduși de protopopul Ioan din Săliște. Sofronie și-a continuat predicile împotriva Unirii cu Roma în Țara Zarandului și Țara Moților, declanșând în sudul Transilvaniei și în ținuturile de pe cursul superior al Mureșului o revoltă
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
sa, a decis pe 3 iunie să-l aresteze, iar apoi să-l omoare pe Sofronie. În 2 august 1760 Sofronie a fost arestat de autorități în biserica din Abrud și transferat la Zlatna. După revolta a 7.000 de țărani din acel teritoriu, a fost iarăși eliberat cu forța, iar apoi păzit și ținut ascuns de țărănimea angajată în minele imperiale din Abrud. O vreme, ei s-au aflat într-o revoltă latentă și au declarat deschis că „puterea nobililor
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
păzit și ținut ascuns de țărănimea angajată în minele imperiale din Abrud. O vreme, ei s-au aflat într-o revoltă latentă și au declarat deschis că „puterea nobililor a ajuns la sfârșit, iar acum noi suntem stăpâni”. Cetele de țărani s-au îndreptat apoi spre Blaj, iar episcopul unit Petru Pavel Aaron a fost silit să se refugieze la Sibiu. Sofronie a convocat la 14/25-18/29 februarie 1761, la Alba Iulia, o întâlnire a Sinodului Ortodox Transilvănean, care a
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
român, între care: Calinic de la Cernica, mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Ioan Valahul, Visarion Sarai, și Oprea Nicolae (Miclăuș) din Săliște. Călugărul Sofronie de la Cioara a fost trecut în rândul sfinților mărturisitori, împreună cu ieromonahul Visarion Sarai și țăranul Oprea Nicolae (Miclăuș), prăznuirea lor urmând să aibă loc în ziua de 21 octombrie. Justificarea canonizării lor a fost următoarea: „smeriții între ieromonahi Visarion și Sofronie, care au surpat cu virtutea și cu pătimirile lor puterea vrăjmașilor Ortodoxiei și împreună cu
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
sub stăpânirea islamică, explicabil prin întărirea în acei ani a poziției Imperiului Bizantin. Sfântul Prohori a avut sprijinul regelui Georgiei, Bagrat al IV-lea Kuropalates (1027-1074) și al mamei acestuia, Maria, care au trimis în Țara Sfântă circa 80 de țărani și călugări care s-au așezat inițial în satul Malha din apropiere. Prohori a sfințit lăcașul și a stabilit tipicul (Typikon) comunității lui după modelul celei din lavra Sfântului Saba. La un moment dat la bătrânețe Prohori a transmis starostia
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
un regim în care la liberali se cerea un lung și obositor stagiu cu multe examene.”" La alegerile generale din 1884, Take Ionescu este ales, pentru prima oară, deputat pe lista Partidului Național Liberal, în colegiul III Ilfov (ales de țăranii cu drept de vot conform sistemului de vot cenzitar). După cum remarca Nicolae Iorga "„avocatul Take Ionescu, devenit, prin talent, factor important într-un partid de boieri.”" Primul său discurs parlamentar l-a susținut în ședința Camerei Deputaților din 4 decembrie
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
pelerinajele festive ale musulmanilor la mormântul lui Nabi Musa, în perioada din an în care concetățenii creștini sărbătoreau Paștile. În cursul secolului al XIX-lea, mii de musulmani, mai ales din zonele Hebron și Nablus, precum și din satele din jurul Ierusalimului, țărani și muncitori agricoli cu familiile și prietenii lor, obișnuiau să se adune la Ierusalim, apoi să se indrepte într-un cortegiu spre sanctuarul Nabi Musa și să petreacă acolo vreme de trei zile în festivități animate, însoțite de rugăciuni,cântece
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Mai venea și o formație muzicală - sayara - bătând din tobe mari și mici și tamburine și din chimvale de alamă. Aceasta era alcătuită din membri ai familiei Dis în frunte cu Sheikh Atif, conducătorul moscheei Sheikh Jarrah. Mai purtau steaguri țărani din satele vecine cu Ierusalimul, ca Silwan, Al Ayzariya (Betania) sau Abu Dis. Fiecare familie își avea propria formație muzicală - sayara, care interpreta cântece ca de exemplu „ahazij” și dansuri ritmice - „dabqa” (dabakat) sau „raqs”.După aceștia venea un grup
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
călătorit la Moscova pentru a obține eliberarea lui Dubček și a celorlalți lideri reformiști, care fuseseră răpiți de către forțele invadatoare. Cu toate acestea, atunci când a sosit Svoboda, Leonid Brejnev i-a cerut să numească un „guvern format din muncitori și țărani” pentru a avea încredere în respectarea liniei politice oficiale - care a stat la baza solicitării invaziei de către liderii conservatori ai partidului. Svoboda nu numai că a refuzat, dar a amenințat că-și va trage un glonț în cap în prezența
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
din afară. Miliția română să-și aibă ofițerii săi români”". La 17 octombrie 1848 înarmarea românilor a fost confirmată de comandamentul militar austriac de la Sibiu. Primele tabere de instrucție ale Legiunii Aurăria Gemina, numite în epoca și lagăre ("loagăre" de către țăranii români) au fost înființate la Câmpeni, Bistra, Bucium și Măgina și au fost mobilizate la 19 octombrie 1848. Prefectul Avram Iancu era ajutat de viceprefecții Ioan Bălaș, Simion Prodan, Ioan Constantin. În decembrie 1848 legiunea era alcătuită din 8 tribunate
Legiunea Auraria Gemina () [Corola-website/Science/335241_a_336570]
-
perioadă climaterică de mare însemnătate pentru încolțirea și creșterea culturilor, având drept scop asigurarea unor condiții normale de precipitații naturale. Apa care este simbolul vieții, este invocată pentru a obține fertilizarea pământului și fecunditatea animalelor, cu scopul obținerii belșugului pentru țărani. La origine caloianul a fost un ritual de inițiere, probabil de sorginte tracă, peste care s-a suprapus ulterior un ritual al aducerii/alungării ploilor. Obiceiul caloianului este o reminescență din mitologia romană, ca și Paparudele. Romanii obișnuiau să-l
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
-și formeze urmași, inițiind pe nepoata sa Maria Piper, cântăreață căsătorită cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
pe nepoata sa Maria Piper, cântăreață căsătorită cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care s-a cules un „Cântec lung” cântat din frunză. Doina a învățat-o în copilărie, în sat, "cu vitele pe câmp". Un alt taraf cunoscut în
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]