234,668 matches
-
ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, si morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, si Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Covurluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Potrivit "Cronicii moldo-polone", o versiune a vechiului Letopiseț de la 1566, Moldova avea în cea de-
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
-lea un numar de 24 de ținuturi: Bârlad, Tecuci, Tigheci, Lăpușna, Vaslui, Orhei, Soroca, Hotin, Cernăuți, Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
simt confortabil să împărtășească personalului medical. Multe organizații conservatoare, dar și reprezentanți ai cultelor religioase au criticat folosirea curcubeului ca simbol al comunității LGBT. Potrivit acestora, curcubeul reprezintă legământul lui Dumnezeu cu omul și toate creaturile de pe pământ, precum este menționat și în Geneza 9:13: Aceștia opinează că „folosirea curcubeului ca simbol pentru ceva ce Dumnezeu definește clar un păcat este profan, necuviincios și blasfemator în raport cu practicile religioase”. Scriitorul John Nolte de la "Breitbart News Network", un website american conservator, numea steagul-curcubeu
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Iosif Hodoș, Sigismund Borlea și Amoș Frâncu (senior) și a introdus în administrație limba română ca limbă oficială, limba maghiară fiind folosită în problemele etnicilor maghiari. Utilizarea limbilor a fost judicioasă, astfel că un raport al unui inspector din Oradea menționa „"(...) és öszintén ki kell mondanom, miszerint Zaránd megyében a román nyelv behozatala meggyözödésem szerint az ügymenetére semmi akadályt sem tesz"” (). A fost invitat să facă parte din Camera magnaților (camera superioară a parlamentului de la Buda), dar a refuzat, considerând că
Ioan Pipoș () [Corola-website/Science/335524_a_336853]
-
Turcia și că tatăl său trebuie să fi fost conducătorul unui oraș sau a unei provincii. Sarı Saltuk a fost o persoană luminată, profund respectată nu doar de musulmani, ci în același timp, și de unii creștini. În "Saltuk-Nâme" este menționat până și faptul că acesta cunoștea religia și limba creștinilor în măsura unui preot, că s-a aflat în diverse relații cu ei și că pe unii dintre ei a reușit chiar să îi convertească la islam. În scrierile hagiografice
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
de-a doua căsătorie a fost încheiată în 1668 cu "Safta Costachi", fiica boierului Apostol Costachi. Din această căsătorie au rezultat șase copii: un băiat, Dimitrie (Dumitrșcu) Racoviță și 5 fete - Anastasia, Tofana, Ecaterina, Maria și Elena. Documentele vremii îl menționează destul de des pe Ion Roacoviță. Astfel, în hrisovul din 9 martie 1667 de împărțire a moștenirii socrului său este menționat între moștenitori "„...Ion Racoviță ginerele Tomei Vornicul cu giupâneasa dumisali Nastasia...”". Averea moștenită era una semnificativă "„În partea dumisali lui
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
rezultat șase copii: un băiat, Dimitrie (Dumitrșcu) Racoviță și 5 fete - Anastasia, Tofana, Ecaterina, Maria și Elena. Documentele vremii îl menționează destul de des pe Ion Roacoviță. Astfel, în hrisovul din 9 martie 1667 de împărțire a moștenirii socrului său este menționat între moștenitori "„...Ion Racoviță ginerele Tomei Vornicul cu giupâneasa dumisali Nastasia...”". Averea moștenită era una semnificativă "„În partea dumisali lui Ion Răcoviță Păharnicul și giupânesii dumisali Nastasiei s-au venit Sîrbii, sat întreg cu eleșteu și mori la Dorohoiu și
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
sat întreg la Vasluiu, și Clocușna, sat întreg la Hotin, și Hulubeștii, sat întreg la Tecuciu, și Păuceștii, sat întreg la Iași ...”" și încă alte 15-20 de sate, vii și păduri. Într-un alt hrisov din 3 decembrie 1669 este menționat "„Ion Racoviță, Mare Comis”", prima atestare de deținere a unei poziții de „boier velit” În aceeași poziție este menționat și în zapisul din 13 august 1673: "„Ion Racoviță, comis, a primit în dar un loc de prisacă din Mogoșești - Fălciu
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
întreg la Iași ...”" și încă alte 15-20 de sate, vii și păduri. Într-un alt hrisov din 3 decembrie 1669 este menționat "„Ion Racoviță, Mare Comis”", prima atestare de deținere a unei poziții de „boier velit” În aceeași poziție este menționat și în zapisul din 13 august 1673: "„Ion Racoviță, comis, a primit în dar un loc de prisacă din Mogoșești - Fălciu, de la Dumitașcu, ginerele Albului din Mircești, pentru ajutorul dat fratelui său Chiriță.”" Rangurile boierești pe care le-a avut
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
alfabetul, Coranul și aritmetica. În funcție de mărimea domeniului cu care fusese înzestrată, fiecare școală avea un anumit număr de învățători, supraveghetori și personal. Nu se știe nimic despre numărul de astfel de școli din secolul al XVI-lea, însă Evliya Çelebi menționează faptul că în Istanbul existau în secolul al XVII-lea 1993 de școli. În secolele XVI și XVII în sangeacul central al Rumeliei existau 60 de școli primare, în Amasya 200, Erzurum 110 și în Anatolia 54. Aceste școli nu
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
în Liga a II-a în ultima etapă. După ce stegarii au reușit evitarea retrogadării în ultima etapă în sezonul trecut perioada dintre sezoane a venit cu discuții legate de schimbarea numelor de pe banca tehnică. Totuși, Constantin Zotta a lămurit situația menționând că antrenorul Cornel Țălnar și secundul său Florentin Petre mai au contract cu echipa pentru încă un sezon. Imediat după încheierea sezonului 2013-2014 FC Brașov a anunțat că a prelungit contractul lui Ștefan Grigorie pentru doi ani de zile, ambele
FC Brașov în sezonul 2014-15 () [Corola-website/Science/331924_a_333253]
-
la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică sistematică a limbii arabe - nu doar în ceea ce privește materialul în sine, ci și sistematizarea operei. În cartea sa Sībawayhi citează numeroși lingviști anteriori și contemporani, cel mai frecvent fiind menționat maestrul său al-Farăhīdī care este citat de peste 600 de ori în legătură cu diverse fapte de gramatică. Al-Farăhīdī a fost cel care a avansat ideea că termenii limbii arabe sunt structurați pe rădăcini formate din trei până la cinci consoane radicale și că
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
al-ğumal fi-n-naḥw", în care sunt tratate conceptele de "nașb", "raf‘", "ḫafḍ", "ğazm", "’alifăt", "lămăt", "hă’ăt", "tă’ăt", "wăwăt", "lăm-’alifăt", "al-iḫtilăf fī ma‘ănīhi" în legătură cu o serie de versuri, majoritatea anonime. Autorul Ibn Ḫallikăn din secolul al XIII-lea menționează în dicționarul său biografic "Wafayăt al-’a‘yăn wa-’anbă ’abnă’ az-zamăn" că printre lucrările lui al-Farăhīdī s-a numărat și un "Kităb fi-l-‘awămil", iar în "Kităb al-fihrist" de Ibn an-Nadīm se menționează o lucrare "Kităb aš-šawăhid" atribuită de
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
Ḫallikăn din secolul al XIII-lea menționează în dicționarul său biografic "Wafayăt al-’a‘yăn wa-’anbă ’abnă’ az-zamăn" că printre lucrările lui al-Farăhīdī s-a numărat și un "Kităb fi-l-‘awămil", iar în "Kităb al-fihrist" de Ibn an-Nadīm se menționează o lucrare "Kităb aš-šawăhid" atribuită de asemenea marelui filolog de la al-Bașra. Într-un mic tratat intitulat "al-Ḥurūf" (“Literele”), cunoscut și ca "Risăla fī ma‘na-l-ḥurūf" (“Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
conducător al familiei", acordându-le femeilor dreptul de a decide asupra copiilor și asupra altor aspecte de ordin familial, inclusiv acestea nu mai aveau nevoie de permisiunea soțului atunci când doreau să ocupe un anumit loc de muncă. Este de asemenea menționat faptul că și femeia poate introduce acțiunea de divorț și poate pretinde la partaj jumătate din bunurile obținute în timpul căsătoriei. Mai mult decât atât, rapoartele aduc în discuție și noile prevederi constituționale potrivit cărora vârsta legală pentru căsătorie devine cea
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
adopție scade de la 35 de ani la 30, adopție care poate fi cerută și de o persoană necăsătorită; iar copiii din afara căsătoriei obțin drepturi egale la moștenire cu ale celor legitimi. În raportul emis de către "Uniunea Europeană" în anul 2003 este menționată abrogarea "Articolului 462" al "Codului Penal", care permitea acordarea de sentințe reduse celor ce săvârșeau "crime de onoare"- în cazul în care criminalii erau minori pedepsele fiind și mai mici-, însă a precizat și că acest fenomen, al "crimei de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Ibn Aqil, renumit pentru respingerea taqlid și a antropomorfismului. Conform lui Ibn Al-Jawzi, dovada existenței lui Dumnezeu se poate realiza prin demonstrarea existenței unui Dumnezeu imaterial. Această caracteristică a lui Dumnezeu determină lectura Coranului care a fost revelat. Important de menționat este și modul în care Ibn Al-Jawzi subliniază și apără definiția hanbalită a termenului tawil. De asemenea, mai sunt și alte aspecte relevante din cadrul tratatului său: clasificarea celor mai frecvente erori în citirea Coranului, examinarea figurilor de stil/lingvistice, familiaritatea
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
restul omenirii, primesc revelațiile prin profeți: „Am întors la tine o ceată de djinni ca să asculte Coranul și când se înfățișară spuseră: Tăceți! Și după ce se sfârși, se întoarseră la poporul lor ca să-i predice.”, sura XLVII, versetul 29. Se menționează în mai multe pasaje că îngerii au toate virtuțile spirituale, și niciuna dintre insuficiențele oamenilor. În Coran se spune că îngerii sunt „trimiși cu două, trei, sau patru aripi” (sura XXXV, versetul 1). Referința la numărul aripilor este pusă în legătură cu
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
Dumnezeu a făcut cunoscut planul său, acest djinn a încercat să îi influențeze pe îngeri împotriva planului, în urma căruia omul era superior. Îngerii însă L-au ascultat pe Dumnezeu, iar djinnul (Satan) a căzut din grația Sa. În Coran se menționează că Satan fusese înger, și numai după ce refuză să se supună omului, pe motivul că el e format din lumină (element pe care îl consideră superior țărânei din care e creat omul), este decăzut din gradul de înger la cel
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
īl este cel mai notabil, menționat frecvent și în literatura preislamică. Numele său înseamnă „Dumnezeu este puterea mea”. El poate să ruineze un munte cu o singură pană și să zboare din rai pe pământ într-o oră. Este câteodată menționat ca „spiritul adevărului - "rūḥ al-amīn"” sau ca „sfântul spirit - "rūḥ al-qudus"”, dar al doilea termen are un înțeles diferit de cel din creștinism, unde este membru al Sfintei Treimi. Ğabra’īl este cel care a revelat Coranul profetului Muḥammad, prima
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
de 12 ori lui Adam, de 50 de ori lui Noe, lui Moise de 400 de ori, iar lui Iisus de 10 ori. Dar Muḥammad deține recordul, cu 23000 (sau 24000, sau 27000, în funcție de sursă) de vizite. Mīka’īl este menționat alături de Ğabra’īl în sura II, versetul 98: „Cel care este vrăjmaș lui Dumnezeu, îngerilor Săi, trimișilor Săi, lui Gabriel și lui Mihail, să știe că Dumnezeu este vrăjmașul tăgăduitorilor”. El poartă același rol (are aceeași importanță) pentru evrei, similar
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
urmează cele 1116 paragrafe, fiecare dintre ele fiind un fel de prescripție despre anumite tipuri de medicamente. Pentru altă carte a sa, “Saydana”, Beruni s-a inspirat din lucrări celebre din ultimii 1500 de ani, fiind aproximativ 250 de autori menționați de către acesta în lucrarea să, multi dintre ei nefiind celebri. Beruni a acordat o deosebită importantă denumirilor medicale în diferite limbi și dialecte, întrucât în literatura medicală din acea perioadă erau greșeli frecvente ale anumitor denumiri medicale. Astfel el a
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
conducerea omeyadă, iar următorii 18 ani sub guvernarea primilor doi califi abasizi Saffah (104-36/722-54) și Mansur (95-158/ 714-75), a căror revoluție Abu Hanifa a susținut-o inițial, ulterior opunându-se. Nu sunt date certe cu privire la originea familiei sale, unii menționând Kabul, iar alții Termed sau Nesa. De asemenea, orașul Anbar a fost și el vehiculat ca loc originar al lui Abu Hanifa, acesta fiind se pare cunoscut sub apelativele ”babilonianul” sau ”nabateanul”. Orașul antic Babilon este asociat în Coran cu
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
distincție activităților sale scolastice, bucurându-se de aprecierea celor pioși. Apelativul său a fost Imam al-Azam (marele lider), de unde și-a luat numele și cartierul din jurul mausoleului său din Bagdad - al-Azamiyya. În ceea ce-l privește pe Abu Hanifa sunt adesea menționate conștiinciozitatea, abstinența și caritatea sa. Se spune că acesta a dat bani într-un mod generos pentru membrii din familia sa, a dat de pomană săracilor și și-a ajutat studenții. Asemenea altor învățați pioși, ziua sa era alcătuită din
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Abu Yusuf a acentuat faptul că Abu Hanifa respecta hadith-urile, iar juristul hanafit Ahmad al-Salt a negat faptul că Abu Hanifa ar fi afirmat că Coranul a fost creat. Juristul hanafit Abu Jafar al-Tahawi, în lucrarea sa Manaqib abi Hanifa menționa și lăuda virtuțile lui Abu Hanifa. Școlile juridice constituiau anumite cercuri formate din învățați musulmani, care căutau soluții juridice la problemele nou ivite, cu timpul sistematizându-și preceptele juridice. În limba arabă aceste școli sunt numite madhab. Fiecare musulman aparține
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]