24,143 matches
-
și „re-instruiri” rapide a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Dacă în mediul academic învățarea este decontextualizată, bazată pe cunoștințe declarative (ce se știe despre un lucru) și încurajând „soluțiile elegante”, la locul de muncă, învățarea devine puternic contextualizată, bazată pe cunoștințe procedurale (a ști cum să se facă un lucru), pe rezolvarea de probleme, încurajând colaborarea și munca în echipă (Candy și Crebert, apud Knapper și Cropley, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este decontextualizată, bazată pe cunoștințe declarative (ce se știe despre un lucru) și încurajând „soluțiile elegante”, la locul de muncă, învățarea devine puternic contextualizată, bazată pe cunoștințe procedurale (a ști cum să se facă un lucru), pe rezolvarea de probleme, încurajând colaborarea și munca în echipă (Candy și Crebert, apud Knapper și Cropley, 2000). Încercarea de a apropia cât mai mult cele două direcții (instituțiile educaționale de locul de muncă) devine absolut necesară. Un răspuns la această nevoie a fost dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a adulților funcționează, de regulă, de bază de proiecte. Pentru ca o organizație de educație a adulților să-și desfășoare activitatea în bune condiții, ea depinde de câțiva factori externi. Unul dintre aceștia este o legislație care să permită și să încurajeze acest tip de educație. Un alt factor este dat de sursa de finanțare ce determină direcția de dezvoltare a unei organizații, mai ales în cazul instituțiilor publice sau al organizațiilor nonguvernamentale. Scopurile managementului pot, de asemenea, să influențeze modul de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectivă, deoarece practicianul se va concentra asupra priorităților; 2. planificarea dezvoltă eficacitatea, iar obiectivele vor fi îndeplinite prin concentrarea asupra punctelor stabilite (totodată, se vor economisi timp și bani, pentru că efortul nu mai este îndreptat spre sarcini neimportante); 3. planificarea încurajează perspectivele pe termen lung, iar aceasta conduce la stabilirea unei structuri de program ce include și necesitățile pentru viitor, alături de prioritățile curente; 4. planificarea ajută la demonstrarea valorii banilor, iar prezentarea unor realizări trecute va duce la demonstrarea alocării unor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajare, sunt necesare măsuri de stimulare a învățării la locul de muncă, a învățării legate de profesie, prin crearea de astfel de oportunități: de exemplu, concediu de studii plătit, program demuncă flexibil, finanțarea pregătirii de către angajatori, politici fiscale care să încurajeze angajatorii și angajații să investească în pregătire (cum ar fi contul individual de învățare, ce presupune cofinanțarea participării, individul având mai mare independență în a-și alege când și ce să studieze) etc. Aceste măsuri vor fi prezentate mai detaliat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scăzut de pregătire și riscul de șomaj, totuși, se observă că cei cu studii superioare participă mai mult decât cei cu studii medii la formarea profesională continuă. Unul dintre obiectivele strategice ale politicii în privința forței de muncă este de a încuraja mobilitatea ocupațională, atât între diferite meserii, cât și între diferite spații geografice, pentru a reduce dezechilibrele de pe piața muncii, datorate atât dinamicii profesiilor, cât și restructurărilor economice (European Commission’s Action Plan for Skills and Mobility, 2002). De exemplu, numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calității. În consecință, instituțiile educaționale gândesc oferte mai flexibile, mai adaptate, de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră mai aplicativă în relație cu munca prestată, în sensul abilitării de a reflecta asupra acesteia, de a încuraja minicercetări ameliorative la locul de muncă pentru îmbunătățirea prestațiilor („practicianul reflexiv”, cum îl numea P. Jarvis). Formarea profesională adaptată locului de muncă se face prin oferte alternative ce erodează monopolul instituțiilor educaționale în acest câmp, în favoarea tendinței de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și comparabilitatea lor în diferite țări și la diferite niveluri, în vederea facilitării mobilității forței de muncă în interiorul Europei. Se vorbește chiar despre dezvoltarea unui sistem de credite transferabile în sistemul pregătirii vocaționale, asemănător celui dezvoltat în universități, tocmai pentru a încuraja mobilitatea și cooperarea transfrontalieră, dar și pentru a asigura o dimensiune europeană a pregătirii. Sunt tendințe conturate tot mai ferm în documentele de politică educațională europeană, așa cum le-am putut observa în subcapitolul anterior (de exemplu, Declarația de la Copenhaga din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în privința cunoștințelor și deprinderilor necesare unei practici democratice. Educația pentru cetățenie democratică este, de asemenea, un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de acțiune: - politică: participarea în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu a existat o voință politică pentru a o susține și a o promova în mod unitar și intensiv (cum a fost, de exemplu, cazul Germaniei, care, în anii ’70, a asigurat gratuitatea educației politice în universitățile populare și a încurajat participarea la acest tip de cursuri, pentru a familiariza cetățenii cu cunoștințele și valorile democrației). Societatea civilă și opinia publică activă sunt construite și promovate printr-o astfel de educație. Lipsa de implicare a cetățenilor în viața comunității, gradul ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea gândirii critice de cea a comunităților de învățare active șidemocratice, în care sunt încurajate cât mai multe perspective. Teoriile criticii sociale se axează pe o abordare critică a realității existente, de pe o poziție socială abstractă a adevărului și a justiției. Au la bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor participării la educație sau crearea unui „cont pentru învățare”, în care și statul să participe cu un procent semnificativ, pe lângă contribuția individului, sunt mecanisme cvasifolosite în țările Uniunii Europene care sprijină și încurajează participarea la educație, dar permite, de asemenea, realizarea cu adevărat a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspirația lor de a-și „lua viața în propriile mâini”, de a exercita controlul direct și deplin asupra acesteia. Pentru reușita unui program de instruire/învățare a adulților, trebuie create acele situații educaționale în care aceștia să fie ajutați și încurajați să treacă de la statutul de elev (persoană dependentă) la cel de persoană care se autodirijează, care își organizează și își conduce întreaga viață în mod liber și independent, inclusiv procesul învățării și al formării propriei personalități. 3. Rolul experienței anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie recunoscute și încurajate. Instructorul trebuie să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le construiește în cadrul grupului de învățare să se bazeze pe încredere reciprocă și întrajutorare, încurajând cooperarea și mai puțin competitivitatea sau criticarea, „judecarea” ideilor sau a activităților celuilalt. Cursantul trebuie să poată împărtăși cu ceilalți ceea ce au construit în procesul de învățare, accentuând astfel dimensiunea socială a procesului, având în același timp sentimentul contribuției sale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectiv abilități de a oferi un feedback calitativ și prompt, de a realiza o evaluare corectă, frecventă și relevantă (deoarece știm că diferitele abordări ale studenților în învățare sunt în mare măsură dependente de tipul de evaluare propus), de a încuraja cooperarea între studenți, de a fi realist cu privire la volumul de muncă și timpul necesar în realizarea diferitelor sarcini pe care le formulează, de a-și comunica limpede așteptările, de a respecta diferențele individuale și diversele abordări în învățare. Enumerările anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a parcurge conținutul propus, stimulându-i dorința de a învăța; - ajutați cursantul să își conștientizeze propriile tehnici de învățare, să le analizeze critic, pentru a pune mai eficient în valoare ceea ce este pozitiv, respectiv pentru a reconsidera ceea ce este greșit; - încurajați cursantul să își lărgească aria de raportare, de extrapolare a ceea ce a învățat pentru a transfera în contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență, respectiv să o diversifice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, de sesiunea de studiu (ce vor să afle). Odată ce ideile sunt listate și păstrate, se poate reveni la ele pe parcursul „lecției” sau la final, la „recapitulare” și sinteză. Această abordare încurajează membrii grupului să gândească creativ, constructiv. Sunt acceptate toate ideile, atât cele practice, evidente și testate, cât și cele creative, inovatoare, unice, neîncercate anterior. Ideile pot fi legate unele de altele, ușor modificate sau încorporate în alte idei. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care să asiste la simularea situației în care doctorul confundă pacientul - observarea impactului îl ajută să fie empatic în relaționările viitoare cu pacienții). Discuția de analiză de după încheierea jocului de rol cuprinde două lucruri esențiale: toți participanții trebuie să fie încurajați să-și exprime sentimentele pe care le-au simțit pe parcursul desfășurării jocului de rol (dar, în același timp, să sedetașeze de rolul jucat); evenimentele și concluziile trebuie supuse reflecției și relaționate cu obiectivele. Scopul prezentării sentimentelor este acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tehnici aferenți, dacă nu au suficientă experiență privind subiectul pentru a delimita și a puncta elementele importante din ceea ce găsesc). Este o metodă des folosită în învățarea bazată pe probleme, dar poate fi utilizată și ca metodă acțională, cursanții fiind încurajați să găsească cât mai multe date despre cazul pe care îl au de prezentat și de soluționat. g) Tehnica peretelui de afișaj - numită și tehnica metaplanului, după sistemul metaplan al fraților Schnelle, Quickborn - este o metodă de moderare. Modul de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactic prezentat în acest subcapitol a scos în evidență o varietate de metode, mijloace, echipamente, resurse de predare și învățare la care profesorul poate face apel în construirea și derularea situațiilor de instruire, este de menționat că profesorii sunt călduros încurajați să le folosească, deoarece adulții au nevoie să fie activi, să aibă la dispoziție resurse complementare, care să le faciliteze înțelegerea, să îi ajute să se concentreze, să vizualizeze mai repede mesajele. Este vorba însă, în primul rând, despre creativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în contradictoriu, obsedat să nu spună banalități sau neadevăruri. Abordare: atrageți-l cu întrebări ușoare, arătați-i încrederea dumneavoastră, încurajați-l să-și exprime opiniile; 6. tipul necooperant-respingător („ariciul”): mereu nemulțumit de tot ce se discută, gata să renunțe la comunicare. Abordare: elogiați-i cunoștiințele, incitați-l să-și exprime opinia, oricare ar fiea; 7. tipul „piele groasă” - insensibil („hipopotamul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
regresia accentuată a câștigului informațional dintre doi parteneri adulți într-o secvență comunicațională, în special la trecerea „punții critice” dintre a fi înțeles mesajul și a-l accepta de-a dreptul, punte „păzită” excesiv de vigilent de „reflecția exacerbată”, „critica excesivă”, încurajate de regulă de o „percepție de sine” și de o „stimă de sine” deformate, mult accentuate. Toate acestea trebuie atent și mereu avute în vedere de formatorul de adulți care, dacă nu-i mai poate „reforma” pe educabilii din fața lui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activității) asupra procesului didactic și asupra conținutului îi oferă profesorului informații importante referitoare la aspectele pozitive, la cele care se mai pot îmbunătăți și la cele ce trebuie modificate/schimbate în procesul didactic. Predarea în parteneriat cu un alt profesor încurajează profesorii să reflecteze asupra activităților didactice. De asemenea, evaluarea de către studenți a resurselor și a procesului sunt foarte importante. Câteva întrebări ajutătoare, pentru reflecție, privind evaluarea activității didactice, pe care și le poate pune profesorul ar putea fi: Forma de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
astfel încât să poată decide, în urma unor judecăți de valoare, cum să le modeleze; - să asiste adulții în dezvoltarea propriilor concepte referitoare la ei înșiși, ca persoane care învață, cu scopul de a crește încrederea în sine și de a-i încuraja. Evaluarea programului și a produselor sale finaletc "Evaluarea programului și a produselor sale finale" Ultimul aspect referitor la evaluarea în procesul de instrucție este evaluarea întregului program didactic, a procesului educațional și a produselor rezultate în urma derulării acestuia. El include
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]