23,803 matches
-
Total zona 14: 17 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 15 Iași 1. Dagata 2. Ipatele 3. Mironeasa 4. Scânteia 5. Scheia 6. Tansa 7. Tibana 8. Tibanesti Neamț 1. Bozieni 2. Oniceni 3. Poienari 4. Valea Ursului Bacău 1. Colonesti 2. Corbasca 3. Dealu Morii 4. Filipeni 5. Gaiceana 6. Glavanesti 7. Horgesti 8. Huruiesti 9. Izvoru Berheciului 10. Lipova 11. Motoseni 12. Oncesti 13. Parincea 14. Pancesti 15. Plopana 16. Podu Turcului 17. Rachitoasa 18. Stanisesti 19. Tătărăști 20. Vultureni Vaslui 1. Albești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
din 24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 410 din 17 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 22 octombrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Berbesti, județul Vâlcea, se declară oraș. ... (2) Satele Damteni, Dealu Aluniș, Roșioara, Târgu Gangulesti și Valea Mare aparțin orașului Berbesti. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
Total zona 14: 17 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 15 Iași 1. Dagata 2. Ipatele 3. Mironeasa 4. Scânteia �� 5. Scheia 6. Tansa 7. Tibana 8. Tibanesti Neamț 1. Bozieni 2. Oniceni �� 3. Poienari 4. Valea Ursului Bacău 1. Colonesti 2. Corbasca 3. Dealu Morii 4. Filipeni 5. Gaiceana 6. Glavanesti 7. Horgesti 8. Huruiesti 9. Izvoru Berheciului 10. Lipova 11. Motoseni 12. Oncesti 13. Parincea 14. Pancesti 15. Plopana 16. Podu Turcului 17. Rachitoasa 18. Stanisesti 19. Tătărăști 20. Vultureni Vaslui 1. Albești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
sau alte tipuri de așezări influențează sistemul complex de impact al vântului în foarte multe feluri. Sistemul vanturilor locale este în mare parte generat de diferențele de temperatură ale aerului deasupra pământului sau deasupra apei, în vai sau pe panțele dealurilor sau munților, funcție de orele zilei sau ale nopții, funcție de orientarea cardinala a formelor de relief Distribuția verticală a temperaturii aerului în atmosferă este un alt factor important. Profilul vertical dat de viteză constantă a vântului este diferit în oraș față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
F(șu) denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare. Acest factor reprezintă reducerea fluxului de căldură solar pătruns în încăperea climatizata datorită prezenței unor elemente de umbrire permanente cum ar fi: - clădiri învecinate; - forme de relief învecinate (dealuri, copaci etc.); - elemente de construcție exterioare ale clădirii (cornișe, aticuri, balcoane etc.); - retragerea ferestrei față de planul exterior al peretelui. Factorul F(șu) se exprimă prin relația: F(șu) = I(șu)/I(s) în care: F(șu) - factor de reducere al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite de la un volum la altul. Chiar în primul, De pe dealuri uitate (1937), trăirile se concentrează în jurul sentimentului de înstrăinare, transpus într-o manieră apropiată de stihuirea populară, cu un timbru dat de sinceritatea blajină: ,, Răspunde-mi, mamă, / De-ai vreo știre despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
serii. Și ca un sfârșit, își făcu apariția ultima rază a soarelui palid care își adună aripile și se lăsă tremurând pe-o frunză aurie. Copacii se lasă în genunchi, plecându-se în fața nopții care se ivește pe furiș de după dealuri. În sfârșit, un spectacol de vis, pe care nu-l voi uita niciodată. Ana-Maria Prepeliță ROADELE TOAMNEI E toamnă. Păsările călătoare au plecat de mult în țările calde. Zilele s-au micșorat, nopțile s-au mărit, iar soarele nu mai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din primăvară până-n toamnă. Frunze de toate mărimile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și pere galbene, cu gutui mari și pufoase. Curând toamna va pleca și în locul ei va veni iarna cu vestmânt alb, catifelat. Diana Patraș SFÂRȘITUL UNEI ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este așa de darnică cum este pe câmp. Pe deal, oamenii culeg viile și pregătesc pământul pentru anul viitor. În sfârșit, primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se rostogolește dus ca apoi să se topească într un râu stins de note. Ana-Maria Martac AMURG DE TOAMNĂ LA SAT Toată ziua soarele și-a aruncat razele fără puterea lor arzătoare și încet-încet, parcă încearcă să se ascundă după dealurile satului, prevestind venirea serii. Tot cerul s-a pornit pe plâns cu picături mici prin ceața umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă caii care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și toată lumea iese pe câmp să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune după deal, începe forfota căruțelor care se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
stele argintii ard ca niște făclii veșnice. În case, miroase a cozonac și a colaci aromați, rumeniți. Se aud zurgălăii săniilor cu cai. Copiii îl așteaptă pe moș Crăciun, pe care îl iubesc foarte mult. Vuiet surd se încovoaie de după dealuri și se pierde în văi și stânci. Gheața lucește ca oglinda, iar brazii par niște uriași care străjuiesc drumul. Așezat la gura sobei, noaptea pe când viscolește, privești flacăra albastră a vreascurilor și spui minunate povești. Privesc pe geam afară la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi cristaline sub cerul spuzit de stele. În amurgul rece și senin de toamnă, stând sub neonul încrustat în cer, simt miros de belșug. Dealurile se încovoaie sub arături de catifea, foșnetul de mătase al arinilor te înfioară, lumina dulce se pierde printre crengile argintii ale copacilor. Ce plăcut este să admiri peisajul multicolor al toamnei ! Loredana Epure NINGE ! Parcă mă anunța vântul pe care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fac din nou un program. Clopoțelul a sunat de plecare. Încă o zi de școală, încă o zi din viața de elev ! Lucian Ambăruș SFÂRȘITUL UNEI ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nimic. Iulius-Petru Bordeianu CAP. V FAMILIE BUNICA Ninge cu fulgi mari pe prispa casei. Leneși și pufoși, se aștern pe geam. În camera ei, bunica ne povestește întâmplări din viața sa. Bunica e foarte frumoasă : are părul alb ca un deal nins, ochii mici și dulci, vocea duioasă, iar chipul și mâinile îmbătrânite. Întâmplările povestite de bunica sunt atât de captivante încât ne fac să uităm de sanie și de zăpadă. Știind cât de mult ne plac poveștile și că, ascultând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lor spiritual, John Winthrop, a spus micii sale turme chiar Înainte să debarce că erau „poporul ales”, chemat de Dumnezeu pentru a fi exemplu și lumină pentru omenire. „Trebuie să ne gândim că vom fi un oraș pe vârful unui deal, ochii tuturor oamenilor sunt ațintiți asupra noastră...”4. Dacă vom greși față de Dumnezeu, i-a avertizat Winthrop, „vom rușina pe mulți dintre servitorii credincioși ai Domnului, Îi vom face să-și schimbe rugăciunile În blesteme, până când vom dispărea din bunul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vremurile trecute viața era trăită Într-un cocon de relații bine stabilite, iar Biserica era sufletul comunității. Nouă, americanilor, ne plac perspectivele, În special cele de la mare Înălțime. Dacă ne putem permite, preferăm să ne construim casa În vârful unui deal și la distanță de vecinii cei mai apropiați, o reafirmare zilnică a autonomiei noastre. Ideea noastră de exclusivitate ne face să ne simțim liberi și siguri. Europa este Însă construită altfel. Totul este cuibărit În mijlocul unui Întreg. Partea veche a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fie supus dreptului general al comunității pentru a reglementa folosirea ei În scopul asigurării nivelului de bunăstare publică necesar 67. Preocuparea Americii În ceea ce privește redistribuția bogăției a Început să ia avânt În perioada stagnării economice globale din anii ’30. Programele New Deal ale administrației președintelui Franklin D. Roosevelt au fost prima Încercare reală În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această cochetare a continuat În anii ’60 și s-a terminat abrupt cu sfârșitul programelor Great Society ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
internalizeze principiul precauției și gândirea sistemică În planurile ei de cercetare și dezvoltare, creînd noi tehnologii, produse și servicii, care sunt de la bun Început sensibile la mediul Înconjurător și sustenabile. 16. Universalizarea visului european Europa a devenit noul „oraș de pe deal”. Lumea Întreagă privește acest nou și grandios experiment În guvernare transnațională, În speranța că ar putea oferi un ghid, foarte necesar, pentru direcția În care umanitatea trebuie să se Îndrepte În lumea pe cale de globalizare. Visul european, care pune accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prototip este greu de definit după criterii rigide. Să observăm însă că acestui om îi sunt adecvate atributele omului format într-un complex de influențe variate, printre care au fost prezente și acelea ale spațiului geografic ondulatoriu, de alienare a dealurilor și văilor a pădurilor cu plaiurile, care l-au făcut creatorul Mioriței, al cântecului de dor și al doinelor, așa cum le menționează Lucian Blaga 3. Credem, în ceea ce ne privește, că pentru definirea mentalității acestui prototip uman vom găsi resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bun prieten al lui Mihai Eminescu. Vacanțele mari și le petrecea la Burdusaci. Tânărul Alexandru Brăescu a rămas multă vreme cunoscut în regiune, prin aceea ca parcurgea distanța dintre Burdusacii natali și Iașii studiilor pe jos, de-a dreptul peste dealuri. Încă de pe băncile facultății devine medic intern al Spitalelor Sf. Spiridon și preparator la Catedra de Chimie Medicală a profesorului E. Riegler. La 9 ianuarie 1892, își susține teza de doctorat intitulată "Nefritele palaudeene", primind nota 10, obținând titlul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1 și 2. Acest tablou al diversității lingvistice poate fi completat cu alte date: în eschimosă, opoziția dintre antipasiv și construcția de bază se stabilește în funcție de definitudinea obiectului (Lazard 1998: 66); în nez perce obiectul antipasivelor nu poate fi referențial (Deal 2007); în tagalog, în structurile antipasive obiectul direct are o interpretare nedefinită, nonspecifică (Alridge 2007b). Spreng (2001) comentează ideea formulată în lucrările mai recente, conform căreia obiectul din structura antipasivă diferă din punct de vedere semantic ([± Specificitate]) de obiectul din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]