24,150 matches
-
sondaj condus de American Cancer Society concluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puțin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morții cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obișnuit 7 - 8 ore. Chiar și cei care au dormit mai puțin de 6 ore și în general nu au avut probleme de sănătate dar au avut o rată a morții de 1,8 ori mai mare decât
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
mai puțin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morții cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obișnuit 7 - 8 ore. Chiar și cei care au dormit mai puțin de 6 ore și în general nu au avut probleme de sănătate dar au avut o rată a morții de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele "normale". Există mai multe teorii în această
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
7 - 8 ore. Chiar și cei care au dormit mai puțin de 6 ore și în general nu au avut probleme de sănătate dar au avut o rată a morții de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele "normale". Există mai multe teorii în această privință: Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluția. Copiii și tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulților, iar adulții care sunt la școală
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
partea cealaltă, cu cât temperatura scade, starea de somnolență începe să apară. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopții și una scurtă, la amiază, când mulți oameni obișnuiesc să doarmă sau cel puțin să se odihnească, oprindu-se din alerta obișnuită celorlalte momente ale zilei. Cercetătorii au aflat că atunci când oamenii sunt îndepărtați de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solară etc.), "ceasul" lor intern pare să funcționeze pentru
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
zilei, care este faimoasă pentru numeroasele sale aveturi amoroase, este sora Selenei. Seducerea lui Endymion este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din dragostea celor doi s-au născut 50 de fiice, dintre care una era Naxos. Deoarece Selene nu era profund îndrăgostită de Endymion, ea l-
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
Deoarece Selene nu era profund îndrăgostită de Endymion, ea l-a rugat pe Zeus să îl lase pe el singur să își decidă soarta. Zeus i-a aprobat Selenei cererea, iar Endymion a ales să nu îmbătrânească niciodată și să doarmă pentru totdeauna. Chiar și așa, somnul etern al lui Endymion nu a împiedicat-o pe Selene să îi nască fiicele. Endymion era vizitat de către Selene în fiecare noapte și sărutat de razele ei de lumină. Selene este favorita multor poeți
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
Selene în fiecare noapte și sărutat de razele ei de lumină. Selene este favorita multor poeți, în special celor romantici. O noapte luminată de lună trezește sentimentele romantice. Se spune că razele de lumină ale Selenei cad peste muritorii care dorm, iar săruturile ei cad peste dragostea sa, Endymion.
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
ani (1990 - 1994) cu săli pline. Printre cântecele de mare succes cântate în acest muzical de către cei doi interpreți, sunt: „Te-n cearcă viața uneori”, „Cât aș fi vrut”, „E viața mea”, „Timpul s-a oprit stingher”, „Dar vei veni”, „Dormi iubite dormi”, „Ploaia s-a oprit”, „Cum oare știi”, „O zi aș vrea”, „În zbor”, „Sunt umbra ta” toate sunt compuse de Dan Iagnov textier Dan V. Dumitriu. În anul 1994 Ștefan Iordache participă, împreună cu Sanda Ladoși la Festivalul național
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
1994) cu săli pline. Printre cântecele de mare succes cântate în acest muzical de către cei doi interpreți, sunt: „Te-n cearcă viața uneori”, „Cât aș fi vrut”, „E viața mea”, „Timpul s-a oprit stingher”, „Dar vei veni”, „Dormi iubite dormi”, „Ploaia s-a oprit”, „Cum oare știi”, „O zi aș vrea”, „În zbor”, „Sunt umbra ta” toate sunt compuse de Dan Iagnov textier Dan V. Dumitriu. În anul 1994 Ștefan Iordache participă, împreună cu Sanda Ladoși la Festivalul național de muzică
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
dimineață, oile și vitele erau lăste libere sau în paza copiilor, cei mari trebuind să meargă în altă parte la lucru, la sapă, la fân, ducând cu ei și produsele lactate necesare familiei. În aceste cazuri, de cele mai multe ori mama dormea în crambă cu copilul, asta nu doar din nevoi practice ci și ca o garanție a fidelității, căci imașul era plin de hăndrălăi, care puteau atenta la pudiciate femeilor. În cazul fetelor situația devenea uneori dramatică, nu o dată întâmplându-se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cu aur, în mica pădurice de salcâm și stejar încă se mai găseau resturi de vită sălbatică, de unde și denumirea. Biserica din sat datează oficial de la 1520, dar este construită pe locul uneia mult mai vechi. În cadrul bisericii și-a dormit o parte din somnul de veci capul lui Miron Costin ce a fost strămutat apoi la Iași. Acest sat se află pe pârul Brănișteni (de la Brănișteanu), afluent al pârâului Valea Neagră. Satul Brănișteni este contopit și cu un alt sat
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
0,2 m, iar cea a crucii este de 2 m. Pe fațada acesteia sunt inscripționate numele a 26 Eroi din Primul Război Mondial, și numele a 17 Eroi din Al Doilea Război Mondial. Sub nume există un înscris comemorativ: „Dormiți în pace scumpi eroi ai neamului“.
Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/301701_a_303030]
-
zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele ațipite ale naturii, pe la miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește patul călduros; când luna luminează, pe la trei, sute sau chiar mau mulți plutari, își mână vitele peste munții uriași, la distanțe
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde rămâneau 3-4 săptămâni până se termina iarba de păscut. Fiind sălașul aproape de sat, din fiecare casă mergea câte o persoană seara acolo unde și dormea, ca să poată să mulgă animalele seara și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât și vacile, boii, caii, erau urcate pe muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
casei era din șindrilă sau paie, până la începutul secolului XX, ceea ce favoriza producerea frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul iarnii aici se instala războiul de țesut stofele pentru îmbrăcăminte, - a doua cameră în majoritatea timpului nelocuită, era mai aranjată fiind destinată pentru oaspeți și sărbători. În camera locuită majoritatea timpului se găseau 2-3 paturi, în funcție de necesități
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
albă, lungă și maiestoasă, era specifică portului nemeșesc, asemănătoare togilor romane după părerea specialiștilor. Bărbații purtau iarna de asemenea cojoace din piele de oaie, cu lâna în afară, lungi până la pământ, albe sau gri. Aceste cojoace se purtau și atunci când dormeau afară pe câmp lângă animale în frig. Iarna purtau pe cap căciulă neagră ,în formă de con, din piele de oaie (cu fund lat sau rotund), iar vara pălărie cu boruri mari dar și altele cu boruri mici, cu panglici
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Leagănul copilului se numește belceu și se face din lemn de fag care se atinge cu toporul înainte de a se pune mâna pe el, ca să nu îl mănânce cariul. Nu se leagănă belceul gol, că moare copilul. Dacă copilul nu doarme se zice că somnul lui s-a prins de cineva dinafara casei care a intrat în camera lui. La fel se poate prinde și laptele mamei. De aceea se obișnuiește ca cel care intră în camera copilului să-și amintească
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
plecare un fir din haină și punându-l pe belceu spunând: „Nu-mi trebuie țâța și somnul tău”. Dacă se întâmplă totuși să ducă cineva somnul copilului, se fură somn de la porc, aducând un pai din așternutul porcului, când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pun bani de aur sau argint. Dacă te vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc) Se zice că nu e bine să dormi în ziua de Paști, dacă ai „paști”- prescura - dimineața, deoarece „Iți fură măgarul paștele”. A doua zi de Paști se organizează „hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
camere. În tinda, cea din mijloc la casele cu trei camere, sau una din cele două la celelalte, se află cuptorul pentru copt pâine și gătit mâncare, prelungit spre unul din pereți cu un soi de platformă pe care iarnă dormeau pruncii, numită datorită acestei destinații, coptileț iar vară și toamnă se uscau ciuperci - hribe îndeosebi - si semințe de bostani. O masă cu polițe în partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
De la toba Regimentului, care se bătea zilnic auzindu-se până spre satele din jur și căreia localnicii îi ziceau “tambură”, a rămas până în zilele noastre denumirea satului Tâmburești. Recunoscut drept ctitor și în semn de prețuire, maiorul Ioan Cacaliceanu își doarme veșnicia în cripta situată în pronaosul bisericii. După ce biserica a fost și pictată de pictorul Marin Comoșteanul, acest sfânt locaș de închinăciune se sfințește în luna noiembrie a anului 1838, primind hramul Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae. În anul
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
familie al fraților denotă faptul că până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea acestea nu erau fixate. La biserica din bordei a slujit mai întâi popa Dinu din Catane, despre care se spune că avea de obicei să doarmă în gârliciul bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
12, 23-25) Mântuitorul Hristos folosește sămânța de grâu într-o parabolă pentru a simboliza Împărăția Cerurilor: „Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină printre grâu și s-a dus. Iar dacă a crescut paiul și a făcut rod, atunci s-a arătat și neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
urs a fost aruncată peste Zalmoxis. Din această etimologie, unii autori au dedus că Zalmoxis ar fi fost la origine un "Bärengott" (zeu-urs). Ipoteza este reluată de Ryhs Carpenter, care îl așază pe zeul get printre alți " „sleeping bears” " ("„urși dormind” "). Cealaltă etimologie interpretează numele plecând de la tema "zamol", pentru care Matthäus Prätorius (1688) propusese sensul de "pământ". În 1852, Cless îl compară pe Zalmoxis cu zeul lituanian al pământului, Zameluks.. Paul Kretschmer, în 1935, a elaborat o demonstrație lingvistică, discutând
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
a realizat un segment despre viața lui Vicious. Emisiunea a emis o ipoteză șocantă. Michelle Robinson a pretins că mama lui Sid a intrat în camera sa și i-a injectat fiului său o cantitate mortală de heroină în timp ce acesta dormea. Se spune că aceasta a mărturisit înainte de moartea ei din 1996 că i-a injectat fiului ei o doză mortală pentru că îi era teamă că acesta va ajunge la închisoare pentru moartea lui Nancy Spungen. Filmul din 1986 a lui
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]