24,252 matches
-
Ca să nu se mai rătăcească, în loc să zboare direct spre Salisbury, o iau de-a lungul căii ferate spre Lusaka, pe care o survolează, și apoi de-a lungul fluviului Zambezi. Vrând să facă recunoașterea unui teren de ajutor, avionul cap formație (Cernescu - Olteanu) pică, următorul (Davidescu - Jienescu) îl urmează, dar al treilea (Stengher - Pantazi), rămas în urmă, nu-i observă și trece mai departe, ba, crezând că a rămas mult în urmă, „dă gaz”. Se pierd unii de alții, primele două
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
și general de escadră în 1944. Urmează Școala de pilotaj și obține brevetul de pilot nr. 226/6.06.1921 și cel de observator la 24 noiembrie 1922. În iulie 1931 participă la un raid de 3000 km cu o formație de 5 avioane Potez 25 construite la IAR Brașov, pilotate de echipaje ale Școlii Militare de Ofițeri de Aviație București: Haralambie Giossanu (comandant școală 1931-1932), lt-com. Cernescu, lt. Nicolae Balotescu (comandant școală 1946-1948), Rudolf Malinovschi și Gheorghe Nicolau. Traseul a
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
pe front. Mihail Pantazi (1897-1936), ofițer de artilerie, ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este profesor de motoare de avion și inițiator al ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidurile din 1933 și 1935 din Africa. Gheorghe Jienescu (1894-1971), ofițer de infanterie ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este instructor de zbor la Școala Militară de Pilotaj Tecuci, în 1926 având
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
transport, la Odesa. Petre Ivanovici (1898-1936), instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la Școala Civilă de Zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Din 1935 pilot de linie al SARTA. Max Manolescu (1902-1985) este și el instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci. Evoluează în demonstrațiile de acrobație aeriană, fiind și el unul dintre membrii inițiali
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Roșii. Din 1935 pilot de linie al SARTA. Max Manolescu (1902-1985) este și el instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci. Evoluează în demonstrațiile de acrobație aeriană, fiind și el unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Devine pilot de linie al Air France. După al Doilea Război Mondial emigrează și mai zboară mulți ani în toată lumea, ca pilot de linie. Mecanic de motoare de aviație la Școala Civilă de Zbor a ARPA, având și
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
este o formație românească de muzică dance, formată din Tudor Ionescu și Dan Denes. Trupa a debutat pe piața muzicală în 2005 cu piesa "Raisa", care a ajuns în topul clasamentelor muzicale din România și ulterior a lansat albumul "". Formația a devenit populară
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
este o formație românească de muzică dance, formată din Tudor Ionescu și Dan Denes. Trupa a debutat pe piața muzicală în 2005 cu piesa "Raisa", care a ajuns în topul clasamentelor muzicale din România și ulterior a lansat albumul "". Formația a devenit populară prin piesele cum ar fi "Mandala", "Goodbye", "Musica" și "Back În My Life". În 2008, single-ul proaspăt lansat «Brasil» a ajuns în topul clasamentelor muzicale din România, Rusia, Grecia, Spania, Republica Moldova, Turcia, Olanda, Șerbia ș.a., iar
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
a devenit populară prin piesele cum ar fi "Mandala", "Goodbye", "Musica" și "Back În My Life". În 2008, single-ul proaspăt lansat «Brasil» a ajuns în topul clasamentelor muzicale din România, Rusia, Grecia, Spania, Republica Moldova, Turcia, Olanda, Șerbia ș.a., iar formația a câștigat Romanian Music Awards pentru single-ul «Brasil», Piesa "Musica" s-a clasat pe poziția #90 în Franța. O altă piesă, «Raisa», a ajuns pe poziția #51 în ”France Singles Top 100”. În 2007, single-ul «K-Tinne» s-a
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
pe poziția #51 în ”France Singles Top 100”. În 2007, single-ul «K-Tinne» s-a clasat pe poziția #52 în ”Romanian Top 100”, iar în 2011, single-ul «Goodbye» a atins poziția #4 în Romanian Top 100. În anul 2011 formația a fost nominalizată la MTV Europe Music Award for Best Romanian Act. De la fondarea să până în prezent, formația a sustinut peste 2.000 de concerte. După o scurtă pauză necesară producției în studio, trupa lansează "Brasil", piesa care a ajuns
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
52 în ”Romanian Top 100”, iar în 2011, single-ul «Goodbye» a atins poziția #4 în Romanian Top 100. În anul 2011 formația a fost nominalizată la MTV Europe Music Award for Best Romanian Act. De la fondarea să până în prezent, formația a sustinut peste 2.000 de concerte. După o scurtă pauză necesară producției în studio, trupa lansează "Brasil", piesa care a ajuns în topurile muzicale din România, Rusia, Grecia, Spania, Moldova, Turcia, Țările de Jos, Șerbia, Ungaria ș.a.. Single-ul
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
Incognito a fost o formație rock din România, fondată în 1983 la București, de catre Adrian Ilie. Perioada 1983-1984 Incognito este o trupă fondată de Adrian George Ilie, în 1983, care la acea vreme, el venise de la Iris, împreună cu Anton Hașiaș. În prima perioadă, cu singura
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
cu care a câștigat patru titluri interne și patru cupe ÖHB. Dar cea mai mare performanță a lui Matei este câștigarea, patru ani consecutivi (1992-1995), a Ligii Campionilor EHF. În 1996, ea a jucat din nou finala Ligii, pierdută de formația austriacă în fața croatelor de la Podravka Koprivnica, la care evoluau Mariana Târcă și Valentina Cozma. În 1996, la numai 31 de ani, Edit Matei a fost nevoită să renunțe la handbal în urma unei accidentări grave la genunchi. Actualmente, ea manageriază grupul
Edit Matei () [Corola-website/Science/331717_a_333046]
-
D3A „Val". Un „Val", după ce a fost grav avariat de focul antiaerian de pe portavion, în timp ce se apropia de Horneț, avionul în mod deliberat s-a prăbușit pe portavion, omorând șapte persoane și incendiind puntea cu combustibilul aprins. Între timp o formație de avioane torpiloare Nakajima B5N „Kate" au atacat Horneț și l-au lovit cu două torpile, care au deteriorat grav sistemele electrice și motoarele. Portavionul oprindu-se, un alt „Val" lovit s-a prăbușit în mod deliberat pe babordul lui
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
de luptă. Deoarece avioanele japoneze au atacat Enterprise, acest lucru a permis crucișătorului Northampton să tracteze Horneț cu o viteză de aproximativ cinci noduri. Echipajele de reparații au fost pe punctul de a repune motorul în funcțiune, când o altă formație de avioane torpiloare, noua Nakajima B5N „Kate" au sosit și au început atacul. Opt dintre aceste avioane au fost fie doborâte, fie nu au reușit să lovească navele, dar cel de-al nouălea a lovit cu o torpila tribordul portavionului
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
americane au încercat să sabordeze portavionul lovit, care a fost lovit cu noua torpile, multe dintre care nu au explodat, și peste 400 de lovituri de la tunurile de 5 țoli de pe distrugătoarele Mustin și Anderson. Distrugătoarele au plecat atunci când o formație de nave japoneze a intrat în zonă. După ce japonezii au găsit portavionul care a lansat cu câteva luni în urmă Raidul Doolittle, japonezii au considerat Horneț că trofeu de război încercând să-l tracteze, dar au decis repede, că este
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
de a ataca portavioanele americane. Forța aviatică de atac americană era cu circa 20 de minute în urmă japonezilor. Crezând că un atac rapid este mai important decât un atac masiv, si pentru că ei nu aveau combustibil pentru adunarea în formație a multor avioane înainte de atac, avioanele americane au plecat în grupuri mici spre navele japoneze, si nu au căutat să se adune într-o formație mare. Primul grup, format din 15 bombardiere în picaj SBD, șase avioane torpiloare TBF-1 Avenger
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
mai important decât un atac masiv, si pentru că ei nu aveau combustibil pentru adunarea în formație a multor avioane înainte de atac, avioanele americane au plecat în grupuri mici spre navele japoneze, si nu au căutat să se adune într-o formație mare. Primul grup, format din 15 bombardiere în picaj SBD, șase avioane torpiloare TBF-1 Avenger aerotorpiloare, și opt avioane de vânătoare F4F4 Wildcat, conduse de locotenent-comandorul R. Eation de pe "Horneț"- au fost în aer la aproximativ oră 08:00. Un
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Enterprise", atacând dinspre soare avioanele care decolau. În atacul rezultat, au fost doborâte patru Zero-uri, trei Wildcat-uri, și două TBF-uri, cu alte două TBF-uri și un Wildcat avariat, forțată să revină pe "Enterprise". La ora 08:50, formația de atac american de pe "Horneț" a reperat patru nave din formațiunea lui Abe. Cercetând mai departe au reperat portavioanele japoneze și s-au pregătit de atac. Trei Zero-uri de pe "Zuihō" au atacat formația de Wildcat-uri, atrăgându-le departe de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
pe "Enterprise". La ora 08:50, formația de atac american de pe "Horneț" a reperat patru nave din formațiunea lui Abe. Cercetând mai departe au reperat portavioanele japoneze și s-au pregătit de atac. Trei Zero-uri de pe "Zuihō" au atacat formația de Wildcat-uri, atrăgându-le departe de bombardierele pe care trebuiau să le protejeze. Astfel, bombardierele în picaj din primul grup au început atacurile lor fără escorta de avioane de vânătoare. Douăzeci de Zero-uri de pe portavionul japonez au atacat formația
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
formația de Wildcat-uri, atrăgându-le departe de bombardierele pe care trebuiau să le protejeze. Astfel, bombardierele în picaj din primul grup au început atacurile lor fără escorta de avioane de vânătoare. Douăzeci de Zero-uri de pe portavionul japonez au atacat formația de SBD-uri și au doborât patru dintre ele. Cele 11 SBD-uri rămase au început atacul în picaj asupra lui "Shōkaku" la ora 09:27, lovindu-l cu trei, până la șase bombe, distrugându-i puntea de zbor și provocând
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
s-au separat de grupul lor, nu au găsit portavioanele japoneze și în cele din urmă s-au întors spre "Horneț". Pe drumul de întoarcere au atacat crucișătorul greu japonez Tone, ratându-l cu toate torpilele lor. TBF-urile din formația celui de-al doilea atac american de pe "Enterprise" nu au putut localiza portavioanele japoneze și în schimb au atacat crucișătorul greu japonez "Suzuya" din formația lui Abe, fără să provoace pagube. Aproximativ în același timp, al treilea atac american, de pe
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
au atacat crucișătorul greu japonez Tone, ratându-l cu toate torpilele lor. TBF-urile din formația celui de-al doilea atac american de pe "Enterprise" nu au putut localiza portavioanele japoneze și în schimb au atacat crucișătorul greu japonez "Suzuya" din formația lui Abe, fără să provoace pagube. Aproximativ în același timp, al treilea atac american, de pe "Horneț" a găsit navele lui Abe și au atacat crucișătorul greu japonez "Chikuma", lovind-o cu două bombe de 450 kg, provocând pagube importante. Cele
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
încet afară din zona de luptă portavionul "Horneț", dar numai cu o viteză de cinci noduri. Echipajul de pe "Horneț" a fost pe punctul de a restabili parțial capacitatea de deplasare a portavionului , dar la ora 15:20, o a doua formație de atac de pe Junyō a sosit, și cele șapte avioane torpiloare au atacat portavionul aproape staționar. Deși șase dintre avioanele torpile au ratat țintă, la ora 15:23 o torpila a lovit "Horneț" la mijlocul navei cu o lovitură fatală. Torpila
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Ediția 1974-1975 a Cupei Campionilor Europeni a fost câștigată, pentru a doua oară consecutiv, de Bayern München, care a învins-o în finală pe formația engleză Leeds United. Omonia withdrew due to the political situation in Cyprus. "Ruch Chorzów s-a calificat cu scorul general de 2-1." "Fenerbahçe s-a calificat cu scorul general de 5-2." "Hajduk Split s-a calificat cu scorul general de
Cupa Campionilor Europeni 1974-1975 () [Corola-website/Science/331739_a_333068]
-
Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1980-1981 a fost câștigată de Liverpool, care a învins-o în finală pe formația Real Madrid. "Budapest Honvéd s-a calificat cu scorul general de 11-0." "Aberdeen s-a calificat cu scorul general de 1-0." "Liverpool s-a calificat cu scorul general de 11-2." "ȚSKA Sofia s-a calificat cu scorul general de 2-0
Cupa Campionilor Europeni 1980-1981 () [Corola-website/Science/331742_a_333071]