24,310 matches
-
Se opreau în loc și își făceau cruce. Pe geamurile deschise ieșea 76 praf, semn că acolo cineva muncește de zor. Pesemne contabila îi spusese deja cumetrei, sora părintelui, de hărnicia mea. Iart-o, Maica Domnului, că-i rătăcită, sărmana, am auzit glasul unei bătrâne când tocmai mă pregăteam să arunc o găleată plină cu moloz pe geam. Am mâncat friptura, din care contabila nu a vrut să ia nici măcar o bucățică, pesemne nu voia să fie complice la fărădelegea mea, apoi am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la bal să fie de data asta liberă. Toată comuna s-a adunat la Căminul Cultural, care devenise centrul viu al satului. Spuneau bătrânii că niciodată nu se adunase atâta lume în locul acela. Peste tot răsuna de cântece și de glasuri vesele. Oaspeți de seamă de la Județeana de Cultură au poposit cu puțin înainte de începerea spectacolului. Au luat loc la masa din față, special pregătită pentru ei, după ce cu greu milițienii le-au făcut loc prin mulțime. A fost un spectacol
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
clipă, uimiți să mă vadă la ora aceea la primărie. Păi... mergem să ducem cașul. Dar cașul a fost ridicat vineri, am răspuns mirată. Îl ducem noi la fabrica de lapte și pe acesta, mi-a răspuns soția inginerului cu glas prefăcut. Peste puțin timp aveam să aflu că dumnealor vindeau în piața din Bacău mai mult de jumătate din cașul de la oile C.A.P.-ului. Mare parte din mieii fermei pe care o administrau tot la piață ajungeau, iar banii
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ascundă. Acum pentru el eram o infractoare, un element antisocial, un dușman al poporului. Ei erau oameni liberi, puternici. Eu eram o intrusă, o venetică, un vierme ce mai trăia doar din mila lor. Stai acolo, mi a spus cu glas ridicat și m-a împins ușor pe locul din spate al mașinii. Nu m-a poftit să iau loc în față și nu mi-a adresat nici măcar un salut de politețe. Drumul mi s-a părut nesfârșit și mă simțeam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu o pâine abia scoasă din cuptor. Radia de bunătate și era mereu zâmbitor. M-a poftit să iau loc într unul din cele două fotolii uriașe în care am dispărut aproape complet. Ești tare mărunțică, mi-a spus cu glas blând și plin de înțelegere. Trebuie să te impui prin alte mijloace, deoarece fizicul nu te va ajuta aproape deloc. Nu ar strica să mai pui câteva kilograme pe mata. Tovarășe prim, am spus luându-mi inima în dinți, e
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
jumătate de oră va fi la mine în birou. Voia să discute și cu vicele. L am întâmpinat pe scări. Unde este vicele?, m-a întrebat de cum m-a zărit. Când am intrat împreună în birou, mi-a spus cu glas coborât: Vicele ăsta al tău, care nu se ține de treabă, este nepotului fostului ambasador din B., acum profesor la catedra de relații economice internaționale de la Ștefan Gheorghiu. Știai asta? Nu știam, dar peste un timp aveam să aflu cine
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
întotdeauna și îi cunoșteam familia, apreciind în același timp și ospitalitatea coanei preotese, care era profesoară de matematică și directoarea școlii. Erau atât de diferiți acești oameni! Părintele Domnescu era subțire și delicat, avea o figură frumoasă, angelică și un glas melodios. Vorbea calm și avea un timbru catifelat. Își cântărea cu grijă cuvintele când discuta despre ceva și spunea întotdeauna numai ce se cuvine, cerându și adeseori iertare. Preoteasa Frosica Domnescu era o femeie frumoasă, voinică și vorbăreață. Era curioasă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de emoție. Și spui că popa ăla din comună vrea să fie membru de partid?, m-a întrebat pe un ton serios. Așa mi-a spus, tovarășe secretar. Ia vino mai aproape să-ți arăt ceva, mi-a spus cu glas aproape șoptit. Lângă geam avea un dulap cu două uși. Pe unul dintre rafturi era un seif mic. A deschis seiful și a luat un dosar cu arc pe care l-a deschis. Dintr-un prosop de borangic a scos
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că nu v-ați mutat cu familia în comună, a spus și mi-a pus în față o hârtie. Aceasta este hotărârea C.C. al P.C.R privind stabilirea domiciliului cadrelor de partid. Nu vă dau nici un buletin, am spus cu glas ridicat. Puteți să raportați și la București. Cine ești dumneata să mă întrebi despre aceasta? Simțeam că nu mă mai pot controla și eram gata să izbucnesc în plâns. Minciuna legată de mutarea familiei mele în comună era descoperită. Fără
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Gheorghiu”? A fost prima întrebare pe care i-am adresat-o. Despre religie nu mi-a vorbit decât mama când eram copil și foarte puțin la istorie profesoara din liceu, dar nu așa cum ați vorbit dumneavoastră. Aveați o emoție în glas care mi s-a transmis și mie. 160 Este un obiect care trebuie studiat, așa prevede programa. Cultul este liber în România, iar Facultatea de Teologie pregătește preoți. Acolo unde voi conduceți sunt și biserici, sunt și preoți. Trebuie să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
două ciubere de lemn de la o fântână îndepărtată. În sat erau mai multe fântâni, dar nici una nu avea apă bună de băut. Erau necesare puțuri de adâncime. De fiecare dată când ceream apă de băut, tanti Ana îmi spunea cu glas rugător: Tovarășa primar, poate vă dau ăia de la județ niște bani să ne faceți puțuri de adâncime, să avem și noi apă bună de băut aici în sat. Mai bine serviți un pahar cu vin. Refuzam. Voiam apă, nu vin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în pastramă. Era timpul nunților și al petrecerilor. O mașină cu număr de București s a oprit în dimineața aceea în poarta primăriei. Contabila primăriei, cea care cunoștea pe toată lumea, a intrat în birou la mine și cu emoție în glas mi-a spus: A venit domul învățător Sinosu Horațiu însoțit de ginerele lui, arhitectul care a proiectat blocul din centru, cu fiica lui, profesor universitar și cu unchiul din Florida, mare cercetător în domeniul biochimiei. Discuția dintre mine și contabilă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
face o vizită Ceaușescu în județ. Nu este o vizită oficială. Ce-ar fi să lăsăm mașina aici și să urcăm la I.A.S (Întreprinderea Agricolă de Stat Zori de zi)?, au spus cei doi bărbați aproape într-un glas. Eu nu merg! Cine știe ce șefi de la județ or fi pe acolo. Mi s-a spus să nu plec din comună zilele astea. Dacă am plecat să luăm masa, atunci la masă să mergem. 181 În timp ce stăteau în mașină nehotărâți, mașina
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
contabila să-i dau șuncă și grăsime. Câțiva bruneți mititei au pus în căruță tot ce le-am dat. Ar fi luat și rafturile din cămară, lemnele de foc, gardul, și cușca câinelui, dacă nu le-aș fi spus cu glas ridicat: Gata, nu mai am nimic să vă dau! Plecați la căruță! Ați fost tare bună cu noi, tovarășa primăreasă, vreau să vă ghicesc, mi-a spus zâmbind Maria. Bine, ghicește-mi, dar repede că vine soțul peste o jumătate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pregătire sau la examene la academie, dar și acolo apa caldă era doar seara și dimineața câte o oră. După ce ne-am făcut unghiile ne-am pus bigudiurile pe cap. Colega mea, tovarășa Grasu, a început să mi spună cu glas 200 coborât cele mai noi bancuri cu Bulă, bancuri care întotdeauna erau și politice. Pesemne că hohotele noastre de râs au fost auzite din celelalte camere. În scurt timp, camera în care stăteam a devenit neîncăpătoare. Spiritul vesel și jucăuș
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe care nu îl cunoșteam decât foarte puțin, deoarece ieșise de la închisoare de curând. Fusese condamnat pentru furt și violență. Tractoristul s-a postat în ușă ca să nu pot ieși. A scuipat abundent pe covor și mi-a spus cu glas ridicat: Am venit să te judecăm, primărițo! Pentru ce să mă judecați? Am răbdat cinci ani despărțită de familie, alergată de cei de la județ pe toate dealurile... Aveai patruzeci de kilograme când ai venit, iar acum ai șaizeci. Erai ruptă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și spre nord-est așezându-se În Moravia, Silezia, Galiția. Karavlahii sunt emigranți din Principatele Române cunoscuți Îndeosebi În Bosnia și În multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică În secolul al XIX-lea În „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia În care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
creatoare umanizând și inobilând condiția omului. Identificarea ortodoxiei cu năzuințele neamului a edificat o civilizație originală prin care românii s-au afirmat În cultura europeană cu geniul și identitate proprie. Deschiderea ortodoxiei către lumea modernă occidentală nu ignoră moștenirea tradiționala. Glasul bisericii are forța de a menține coeziunea romanilor răspândiți departe peste hotare. În Statele Unite și Canada biserica este locul de adunare unde serviciul divin se face În limba română, unde se menține nu numai tradiția religioasă și obiceiurile În familie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de baionete se află pe teritoriul nostru, și oricare ar fi răspunderea materială ce va rezulta din votul D-voastră, eu resping cu toate puterile răspunderea morală a unui act făcut În asemenea condițiuni, și oricât de slab ar fi glasul meu, sunt sigur că În aceste priviri el va răzbate dintr-un unghi al țării În altul”. A văzut În discursul regelui un „lung țipăt de disperare prin care se zicea țărei că, părăsită de toți, am fost siliți să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
l-a determinat pe lordul Salisbury să ceară Congresului, cu o amară ironie, ca „după ce s-a ascultat delegații unei națiuni care reclamă provincii străine (Grecia) să se audă și reprezentanții unei țări, care cere ținuturi ce-i aparțin”. Dar glasul acelor reprezentanți suna În urechile diplomaților europeni ca predicile Sfântului Ion În deșertul Iordanului. Așa cum preconizase Carp, Rusia a luat Sudul Basarabiei, dând În schimb Delta Dunării și Dobrogea. Dar recunoașterea independenței și a numelui de România a fost legată
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-i aparținea. Într-un articol publicat În „Democrația Națională” a lui Beizadea Grigore Sturdza, la Începutul lui martie 1881, a fost prezentată situația revendicărilor cercurilor politice de la Viena, concluzia fiind că „Austria vrea să ne umilească”. Toată lumea, de la conservatori prin glasul lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a noastră; am plătit-o Îndestul În trecut, căci au fost secole În care ea a dus la mare mai mult sânge românesc decât apă...”, până la liberali, care, prin
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a noastră; am plătit-o Îndestul În trecut, căci au fost secole În care ea a dus la mare mai mult sânge românesc decât apă...”, până la liberali, care, prin glasul lui Dumitru Brătianu, declarase În mai 1881, În calitate de prim-ministru că „poartă În sânge dragostea pentru România” și că va apăra Dunărea „cum Își apără tigresa fii” - declarație care nu dădea bine În exterior. La 3 decembrie 1881, cu prilejul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
adieri aromitoare de flori de câmp. Pe malul Nistrului, acolo, în lumina magică a lunii, se adunau flăcăi și fete, spălau caii și cântau în cor melodii atât de sfâșietoare și cu atâta patimă, chemându-se, pe patru voci, cu glasuri moi, răgușite, dure sau metalice, încât mă țineam treaz, până târziu, în zori. Ceilalți ai casei dormeau. Eu singur eram treaz, copleșit de o durere despre care nu pot explica nici astăzi nimic era o nostalgie sfâșietoare, amestecată cu milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-i plângă de milă acum lui Antonescu, afară bine înțeles de proprii lui tovarăși de ticăloșie. La 1 Decembrie s-a ținut la Alba Iulia o măreață adunare legionară, în aceeași câmpie pe care, în 1918, sutele de mii de glasuri românești își strigaseră hotărârea de unire cu România. Discursurile ținute în 1940, pe un ton hotărât și fără cuvinte acoperite, arătau că guvernul are în spatele lui întreaga masă românească. Numai Horia Sima, în Septembrie 1940, la Brașov, puține zile după
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toată amploarea ei deosebirea morală dintre [228] Mișcarea Legionară și slugile Legației germane din 1941-1944. Tot la începutul lui Decembrie 1940 s-a stins din viață bătrânul protopop Ion Moța , în casa părintească din Orăștie, ce răsunase pe vremuri de glasul cristalin al copilăriei lui Ionel. A murit senin, dacă nu împăcat, mulțumit în orice caz că ideea pentru care se sacrificase feciorul lui neprețuit, izbândise după ani de luptă. Murind atunci a avut cel puțin fericirea să nu mai vadă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]