23,505 matches
-
închise și ereditare. Atribuită lui Cautilya („Vicleanul”) Ceanakia, "Arthashastra" (sau "Știința politicii") reprezintă un adevărat tratat normativ de "știință" politică, în care sunt prezentate aspecte ca: Războiul, tulburările interne (cum ar fi răscoalele) sunt considerate negative, autorul susținând regimul de guvernare monarhic (deși subliniază și existența celorlalte state republicane din India antică), idealizând monarhia centralizată și puternică. Pentru atingerea scopurilor politice, sunt menționate mijloace ca: viclenia, minciuna, asasinatul, motiv pentru care Cautilya a fost considerat "Machiavelli al Indiei". O caracteristică novatoare
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
construirii unei legitime ordini sociale și politice. Conducerea statului este condiționată de autoperfecționarea personalității umane, deci doctrina lui Confucius nu este un sistem filozofic propriu-zis, ci o doctrină etico-politică. Pe lângă formularea idealului omului superior, confucianismul a instituit modelul adecvat de guvernare și noi principii ale politicii și moralei, fiind adoptat ca filozofie oficială de stat. Un alt curent ideologic, care a apărut în perioada luptei pentru un stat unic (mai precis în secolele al VII-lea - al IV-lea î.Hr.) este
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
statul-oraș. Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau participa (direct sau prin consilii) la guvernarea polisului, deci la controlul afacerilor publice, ceea ce a condus ulterior la apariția conceptului de democrație. Sofiștii au pus omul în centrul preocupărilor și au accentuat relativitatea cunoașterii, fiind primii care au dezbătut problemele spiritului uman, spre deosebire de predecesori care aveau ca
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de democrație. Sofiștii au pus omul în centrul preocupărilor și au accentuat relativitatea cunoașterii, fiind primii care au dezbătut problemele spiritului uman, spre deosebire de predecesori care aveau ca obiectiv problemele legate de natură. În acea perioadă polisul atenian implica participarea la guvernare a "cetățenilor-guvernatori". Arta politică nu mai era apanajul unei minorități, deoarece putea fi învățată de orice cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de oameni, avea un caracter convențional. Cel mai cunoscut a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
De aceea considera că virtutea supremă este cunoașterea și autocunoașterea (vezi celebrul aforism "Cunoaște-te pe tine însuți"). Metoda utilizată de Socrate, "maieutica", nu era altceva decât aducerea la suprafață a adevărului. Respingând democrația, considera ca singura metodă eficientă de guvernare oligarhia. Orator desăvârșit, Socrate viza cu precădere viața socială a cetății și problemele morale ale acesteia. Ideea unei științe raționale a politicii a fost preluată de Platon, discipolul lui Socrate. Creatorul școlii filozofice numite "Academia", în operele sale, "Republica" ("Politeia
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în care fiecare cetățean se identifică prin interesele sale. Conform ideilor lui Platon, societatea este divizată în trei categorii: Cele trei categorii corespundeau celor trei elemente ale sufletului uman: rațiunea, voința și afectivitatea. Platon nu considera "democrația" forma ideală de guvernare, deoarece excesul de democrație se transformă în "anarhie", care este mediul propice de apariție a "tiraniei". Abuzul de putere este definit prin neglijarea legii ("nomos") de către cei care o exercită. Dacă Platon era cucerit de ideal, Aristotel era atras de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
gânditor o constituie "teoria celor trei puteri", de unde mai târziu avea să evolueze ideea separației puterilor în stat. Astfel, în concepția sa, statul ar fi alcătuit din trei părți, de a căror bună funcționare depinde vitalitatea întregului: Formele ideale de guvernare sunt considerate: monarhia, aristocrația și "politeia" (termen aproape sinonim cu democrația constituțională modernă). Acestea, pervertite prin abuzul de putere devin: tiranie, oligarhie și democrație (demagogie). Apărută în perioada de decadență a gândirii elene, Școala Stoică (fondată de Zenon) reprezintă o
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
De republica", "De legibus" și "De officiis"), Cicero ierarhizează datoriile cetățeanului astfel: față de patrie, față de semeni și în ultimul rând față de genul uman. Stoic în concepție și respingând acel "otium" al epicurienilor, Cicero este adept al teoriei lui Polybius despre guvernarea mixtă, susținând necesitatea echilibrului în stat și prevenirea răsturnărilor, schimbărilor de regim, care creează în cetăți dezordine și pagube. Spre deosebire de greci, consideră că proprietatea nu este un bun natural, de aceea unul din rolurile societății este de a proteja și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
impact evident și în lumea europeană de mai târziu. Avicenna, regele filozofiei arabe și savant multidisciplinar, pe lângă conceptele sale filozofice, în care prima realitate se raporta la divinitate, în politică a considerat ca esență metodele de realizare a puterii și guvernării, în organizarea treburilor de stat. Ca și Platon, preconiza existența a trei categorii sociale (conducători, străjeri și lucrători), numai că situația lucrătorilor era mai bună decât la filozoful grec. Averroes, pe lângă filozofie și știință, s-a ocupat și de politică
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
pe linia religioasă a Coranului, opera sa nu are o finalitate practică, fiind mai degrabă străbătută de un pesimism idealist. Cu toate acestea, opera sa anunță apariția Renașterii. Mai mult, Ernest Gellner, susține că definiția dată de Khaldun noțiunii despre guvernare că este „cea mai bună teorie din istoria teoriilor politice”. Renașterea a însemnat, pentru Europa Occidentală, eliberarea de principiile dogmatico-religioase, urmată de instituirea de noi relații economice care prevesteau capitalismul. Toate acestea au fost însoțite de o criză a Bisericii
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
să fie bine ancorat în cunoașterea realității faptelor. Politica ar trebui să fie înțeleasă prin renunțarea la idoli și aparențe, prin renunțarea la impresiile imaginative ale lui Platon și Aristotel. După Machiavelli, statul se întemeiază pe relațiile dintre guvernanți și guvernări, iar scopul principal al acestuia o constituie siguranța cetățenilor și garantarea proprietății private. Autorul consideră că forma optimă de organizare statală este republica, nu monarhia. Critică creștinismul, susținând că doctrina acestuia este contrară spiritului politicii, deoarece lasă loc liber abuzurilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
bună soluție pentru sine. De aici reiese "etica protestantă": Omul trebuie să se dedice profesiei sale, să fie întreprinzător și bun gospodar, care ulterior va sta la baza societății actuale din Europa Occidentală. La Calvin, cea mai bună formă de guvernare este republica, o formă de stat la care toți cetățenii sunt obligați să participe. Primele lucrări în care sunt preconizate idei utopice sunt "Republica" lui Platon și "Politica" lui Aristotel. În aceeași direcție se încadrează și "Leviathanul" lui Thomas Hobbes
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
configurația și conținutul dreptului politic dintr-o anumită țară. În ceea ce privește contextul religios, Montesquieu consideră că islamul determină un regim despotic, catolicismul se concretizează într-o monarhie absolută, pe când protestantismul este compatibil cu o orânduire liberă, moderată. Marele iluminist francez consideră guvernarea republicană ca fiind optimă, deoarece poporul, sau o parte a acestuia deține puterea, pe când în cazul celui monarhic guvernează unul singur, iar în cazul celui despotic, cel care guvernează conduce numai prin voința au capriciul său. Un alt concept fundamental
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ales politica cuceritorilor spanioli în Lumea Nouă. Opera vastă și multidisciplinară a lui Voltaire reprezintă o critică la adresa inechităților sociale, superstițiilor, intoleranței religioase. A susținut ideea unei monarhii puternice, sprijinite de o elită de nobili educați. Într-o astfel de guvernare, monarhul ar fi condus cu înțelepciune, cu toleranță, puterea bisericilor și a clericilor fiind controlată. De asemenea, în scrierile sale a acordat o atenție deosebită problemelor economice, sociale și aspectelor legate de mentalitatea, obiceiurile și cultura popoarelor. De aceea, unii
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
concepția modernă a istoriei. Alte concepții ale sale aveau ca obiectiv societatea franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea mai importantă lege naturală. Ca formă de guvernare, Voltaire prefera monarhia luminată, ca mai târziu să prefere republica. În lucrarea "Contractul social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a considerat că la baza
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Rousseau nu crede în principiul separării puterilor în stat, subordonând celelalte puteri legislativului și astfel obține o teorie originală despre democrație, în corpul căreia radicalismul, raționalismul și utopismul se îmbină în multe puncte. Și Rousseau analizează cele trei tipuri de guvernare - democrația, aristocrația, monarhia - și consideră că niciuna nu este perfectă, fiecare fiind indicat după mărimea statului respectiv. Astfel, pentru statele mici susține că ar fi optimă democrația, pentru cele medii - aristocrația, iar pentru cele mari - monarhia. Filozoful italian Giambattista Vico
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în stat. Putere supremă a statului nu trebuie să atenteze la libertatea de gândire sau de conștiință religioasă. De asemenea, pentru înlăturarea intoleranței religioase și a fanatismului clerului, practica religioasă ar trebui să se supună normelor statului. În ceea ce privește forma de guvernare, Spinoza considera aristocrația și monarhia ca fiind trepte intermediare, idealul său politic fiind republica. Izbucnită ca urmare a discrepanței dintre nivelul de dezvoltare economică (care corespundea evoluției ascendente a burgheziei) și politica guvernului regal, Revoluția engleză (realizată în două etape
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
păturile inferioare ale populației urbane. "Diggerii" susțin un comunism egalitar primitiv, preconizând idei ca: Spirit pragmatic, Francis Bacon are interes scăzut pentru metafizica pură sau alte forme de gândire abstractă, concentrându-se asupra unor concepte ca statul, forma ideală de guvernare, situația poporului etc. În "Noua Atlantidă" (1627), imaginează o societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care există diferențe de clase și proprietate privată. În spirit iluminist, considera că progresul social nu poate fi asigurat prin transformări economice majore
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
care s-ar exercita în mod nelimitat și respinge ideea separării puterilor statului, Hobbes poate fi considerat un reprezentant al absolutismului. Consideră că întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi considerat un precursor al conceptelor democratice moderne. Statul reprezintă o asociere a oamenilor pentru menținerea intereselor proprii. Societatea politică și civilă a fost
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Republicii Dominicane din 1930 până la asasinarea să în 1961. El a exercitat președinția că comandant suprem al armatei în perioadele 1930-1938 și 1942-1952, si a condus indirect în perioadele 1938-1942 și 1952-1961, folosind președinți marionete. Cei 31 de ani de guvernare sunt cunoscute că Epoca Trujillo , epoca celei mai sângeroase tiranii din America Latină.<nowiki>[7]</nowiki> Guvernul său s-a caracterizat prin anticomunism, suprimarea oricărei opoziții și prin cultul personalității. Libertățile civile au fost inexistente și s-au încălcat constant drepturile
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
dezideratul grupării tuturor voluntarilor ardeleni și bucovineni să fie temporar, imposibil. Mai mult, odată cu începerea tratativelor de pace situația a devenit foarte grea pentru aceștia, deoarece mulți dintre ei fuseseră condamnați la moarte în contumacie, pentru trădare de patrie. În timpul guvernării Averescu, a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format la acea vreme din 12.000 de soldați și cantonat la Hârlău. Aprobarea inițială a fost dată de generalul Averescu și Misiunea
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
funcția de prim-ministru al României, propunere refuzată de președintele Klaus Iohannis la 27 decembrie 2016. Liviu Dragnea a declarat că Sevil Shhaideh a fost singura din partid în care a avut încredere că poate pune în aplicare programul de guvernare cu care formațiunea a câștigat alegerile, el arătând că aceasta va beneficia de un sprijin efectiv atât din partea sa, cât și a PSD.
Sevil Shhaideh () [Corola-website/Science/337322_a_338651]
-
Alexandru Ioan Cuza“ din Iași) și Aurelian Dochia (analist economic). Între anii 2013 și 2014, Marinescu a fost Vicepreședinte al Comisiei de specialitate pentru Buget și Finanțe a Partidului Național Liberal, contribuind astfel la fundamentarea de politici și programe de guvernare. El a fost Consilier al Ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în 2012 și Consilier al Ministrului Finanțelor Publice în 2013. Marinescu a fost, de asemenea, Consilier Economic al Președintelui Partidului Național Liberal între iunie și decembrie 2014. Pe
Cosmin Marinescu () [Corola-website/Science/337331_a_338660]
-
în Regiunea Baltică au escaladat, cu aprobarea pasivă a lui Sigismund, cumnatul lui Ioan. În același timp, tătarii crimeeni au devastat teritorii rusești și au ars și au prădat Moscova în timpul . Seceta și epidemiile fuseseră fatale pentru economia rusă, în timp ce guvernarea fusese și ea grav perturbată de '. După înfrângerea finală a forțelor crimeene și ale Nogailor în 1572, ' a fost relaxată și odată cu aceasta s-a schimbat și felul în care se formau armatele ruse. Ivan al IV-lea introdusese o
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]