27,087 matches
-
să se apere, lucru remarcat și de apuseni. Faptul că sultanul nu ripostează violent față de felul în care moldovenii s-au purtat cu solul turc, ne arată că acesta ținea seama de puterea militară a Moldovei și prefera să păstreze liniște la hotarul acesteia. O cronică rusească, referindu-se la evenimentele din 1500, menționa că Baiazid se temea „mai ales de Ștefan, Voievodul Moldovei”. Sultanul dorea liniște la hotarul cu Moldova, deoarece eforturile turcilor se concentrează în jurul posesiunilor venețiene din Moreea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arată că acesta ținea seama de puterea militară a Moldovei și prefera să păstreze liniște la hotarul acesteia. O cronică rusească, referindu-se la evenimentele din 1500, menționa că Baiazid se temea „mai ales de Ștefan, Voievodul Moldovei”. Sultanul dorea liniște la hotarul cu Moldova, deoarece eforturile turcilor se concentrează în jurul posesiunilor venețiene din Moreea și, la 9 august 1500, turcii reușeau să cucerească cetatea Modon. Este greu de înțeles de ce moldovenii l-au mutilat pe solul turc. Era un semn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prădat orașele Opatov și Kunov. Starostele de Lipoviec i-a adus cardinalului Frederic răspunsurile domnului Moldovei. Cardinalul îl va informa pe rege în legătură cu nenorocirile care s-au abătut asupra regatului. Dușmanii au năvălit în regat, „au trecut în taină și liniște nu pe drumul obișnuit, ci împotriva obiceiului, prin păduri, fiind conduși de aceia pe care... i-a dat moldoveanul, încât suntem de părere că însăși această incursiune a lor a fost înfăptuită cu instigarea și participarea lui”. Se zvonea că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la tronul Moldovei. Îi convinge năvălind în cele două regate și producând pagube, care îi determină pe cei doi regi să încheie alianțe cu el. Matei Corvin o va face după ce va fi înfrânt la Baia, în 1467. Așadar, pentru liniștea țării, pentru a pune capăt dezordinii din interior, toate acestea depindeau de personalitatea domnului și în mai mică măsură de marii feudali ai Moldovei. Relațiile dintre domn și boieri între 1432 și 1457 Nu există informații în legătură cu natura legăturilor dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau altele, iar P. P. Panaitescu ar fi trebuit să țină seama de afirmația lui Ștefan, care arăta că, pe lângă faptul că Moldova era „seraiul” Poloniei și Ungariei, „turcul s-a împiedicat de mine și mulți creștini au rămas în liniște”. Iar această liniște a ținut până la căderea Belgradului, în 1521, și până la prăbușirea Ungariei, în 1526. În fond, problema se pune așa: s-a împiedicat turcul de Moldova, în încercarea sa de a pătrunde spre centrul Europei, în timpul domniei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
P. P. Panaitescu ar fi trebuit să țină seama de afirmația lui Ștefan, care arăta că, pe lângă faptul că Moldova era „seraiul” Poloniei și Ungariei, „turcul s-a împiedicat de mine și mulți creștini au rămas în liniște”. Iar această liniște a ținut până la căderea Belgradului, în 1521, și până la prăbușirea Ungariei, în 1526. În fond, problema se pune așa: s-a împiedicat turcul de Moldova, în încercarea sa de a pătrunde spre centrul Europei, în timpul domniei lui Ștefan și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celui întemnițat și pe fratele acestuia, care ceruseră audiență și în același timp clemență din paretea conducătorului României. După această întrevedere, situația deținutului Miron Cozma s-a îmbunătățit, schimbându-i-se încadrarea juridică, de la "subminarea puterii de stat” la "tulburarea liniștii publice”. După puțin timp, liderul minerilor va fi eliberat condiționat. În timpul mandatului său, Emil Constantinescu a căutat să întrețină relații și cu partenerii externi, având o altă optică politică, față de Ion Iliescu. În primul rând, vizitele în străinătate, fie cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în versurile de mai sus, adăugate dorului „organic”, fac din Ardiu un însetat după sacru, ca reședință a ființei supranaturale ce-i va deveni soție. Aspirația lui este o „pedeapsă” fiindcă îl lasă suspendat între două lumi și îi ia liniștea, stare ce-l va face să pornească la drum, odată ce și-a cunoscut cauza dorului. În Alexandrovăț, Timocul sârbesc, Arghiu „prididit de dor” își aude numele explicat de sora mai mare a zînei iubite, iar spusele devin ursire: „Arghiu, Crăișor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția cu numărul IX 1, „strigarea publică întrajutor”. Leul, ca și dulful, depășește granițele speciei și devine simbolul spațiului necosmizat, cu „statut de ființă stihială”. Prinderea și legarea lui mitică neutralizează forțele distructive și, în același timp, asigură căsătoriei tinerilor liniștea creației neagresate. Leul „stricător” coboară ca și cerbul de pe teritoriul neantului și aduce cu sine forțele distructive. Este interesant că agresiunea se desfășoară în absența tânărului ca și cum aceasta ar fi propice manifestării haosului: „Pleacă giunel ge-a vânare,/ Giunelui bun!/ Până
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l căznesc/ Și cu toții îl ispitesc:/ Spună marea dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e coada veacului?” răspunde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de dormit. Am ieșit tiptil din sacristie, respirând aerul curat de afară, din noaptea liniștită și luminată discret de câteva lampadare din vecinătatea bisericii. Priveliștea exterioară, feeria nopții a luat locul frământărilor interioare, estompând durerile și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii lui Dumnezeu un leac contra avalanșei coroanelor de spini ce le simțeam figurativ pe cap și în inimă. Am reintrat apoi urcând pe scările vechi din piatră, răcorindu-mă cu apă de la o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
hanul privat Sf. Ana, din localitatea Sf. Martin del Camino, unde am ajuns în jurul orei 13. Drumul până aici a fost mai mereu pe lângă șosea, așa că am fost însoțit din plin de zgomotul mașinilor, ceea ce m-a făcut să doresc liniștea drumurilor prin pădure sau printre lanurile nesfârșite de grâu. Am apreciat în această zonă rețeaua de canale care asigură irigarea câmpurilor, multe dintre ele cultivate cu porumb. Sunt canale ce par a avea câteva decenii bune de viață, din beton
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cult, iar cealaltă jumătate, separată printr-un paravan din lemn, este dormitor pentru pelerini. Suntem vreo 15 persoane la Liturghie, iar în sat cred că sunt aprox. 200 de pelerini. La ora celebrării, mulți și-au programat cina. Este o liniște desăvârșită aici, s-a lăsat seara, deci și răcoarea, și se mai aud doar câteva glasuri de la hanurile din jur, unde probabil unii pelerini vor sta până la ore târzii, vorbind și distrându-se. Morile de vânt, albe, se învârt liniștite
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
unui avion; păsările nu mai ciripesc, nu mai zboară în văzduh, așa cum am admirat în multe seri zborul rândunelelor. Este calmă și plăcută această seară, chiar daca am nimerit într-o așa- zisă localitate, toată o ruină. Simt atâta pace și liniște în suflet. îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că voi dormi din nou într-un dormitor plin cu persoane în pelerinaj, sau călătorie, turism, fiecare cu scopul lui, toți în drum spre Santiago. Capela din Foncebadón Ponferrada, 9 august în dimineața aceasta
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la han, unde în bucătărie un grup de italieni servesc cina cu un pahar de vin în față și cu multă voie bună. îmi place atmosfera dar sunt tare supărătoare muștele ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat prin curte, alți pelerini se învârt încoace și încolo, dar în curând, la ora 22.30 se dă stingerea și liniștea se așterne în hanul acesta atât de mare. Viața în aceste
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
supărătoare muștele ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat prin curte, alți pelerini se învârt încoace și încolo, dar în curând, la ora 22.30 se dă stingerea și liniștea se așterne în hanul acesta atât de mare. Viața în aceste hanuri este interesantă, mereu vezi fețe noi pe care a doua zi nu le mai vezi. Ai senzația de a fi într-o sală de așteptare dintr-o gară
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
învățat-o de când am început camino, de la Pamplona, și de fapt este o simplă ilustrare a unei lecții continue de viață. Este deja ora 22, iar în acest han în care sunt cazați cred că vreo 200 de pelerini, este liniște totală. Fapt surprinzător, dar cumva explicabil: afară plouă, iar barurile, restaurantele sunt la distanță. Camino, în apropiere de Santiago Arca, Santiago de Compostela, 15-16 august Una din tentațiile ce le simt acum în fața dificultăților, în cazul meu durerea de picioare
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
București a deschis mitingul prieteniei, cu mulțumiri la adresa lui Ceaușescu și Gorbaciov, apoi a dat cuvântul unui director de la "Republica", unui inginer de la "23 August", lui Ceaușescu și în final lui Mihail Sergheevici Gorbaciov. Cuvântarea oaspetelui a fost urmărită într-o liniște de mormânt, ea contrasta fundamental cu tot ce auzisem din alocuțiunile oficiale sau mai puțin oficiale ale tuturor conducătorilor de la Kremlin și cu limbajul folosit de vorbitorii români de la respectivul miting. Nu știu dacă ar putea fi găsită o înregistrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
biletele. După ce am trecut de vamă, i-am spus șoferului Direcției Protocolului să plece spre minister. M-am îndreptat spre locul indicat de așteptare a îmbarcării. Acolo, peste câteva minute, o femeie îmbrăcată în halat alb ceru să se facă liniște și ne întrebă: Vă rugăm să ne spuneți cine dintre dumneavoastră continuă de la Madrid zborul spre America Latină și să ne prezentați documentele de călătorie. Eram patru persoane în situația reclamată de doctoriță. Am prezentat pașaportul și biletele, puțin deranjat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu nimic, doar fața mea era de european, nu aveam cum s-o schimb, glumeam eu până să coborâm la locul cu pricina. Ceasul o să-l scot și o să-l pun în buzunarul celălalt, mascat de batistă, mai adăugai pentru liniștea mea și a băieților. Era prima oară când vedeam un asemenea furnicar printre mormanele de încălțăminte, îmbrăcăminte, sacoșe de diferite dimensiuni, artizanat, puncte alimentare cu specific local. Am intrat în acest talcioc aberant cu sentimentul că nu mă voi apropia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am uitat la ceas, avea dreptate, pentru el se apropia ora mesei, pentru mine situația era alta, trebuia să mă duc să îmi cumpăr și să pregătesc mai întâi ceva ca să mă pot hrăni. Am coborât în birou, unde în liniștea singurătății mele puteam să cuget în tihnă asupra evenimentelor zilei; eram bucuros că reușisem, în ciuda situației obiective, create de stupizenia acestui politruc de tip stalinist, să rezolv problema trimisă de acasă, chiar la nivelul ministrului; bucuria era justificată de dorința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu o sancțiune mare, "vot de blam cu avertisment", pentru că dacă nu vom fi fermi s-ar putea să fim în situații și mai grave... Cine dorește să ia cuvântul față de abatere și sancțiunea propusă? Câteva minute se lăsă o liniște apăsătoare. Era evident, se aștepta poziția mea, adică trebuia să îmi asum responsabilitatea unei sancțiuni nedrepte, care marca primul pas pentru expedierea acasă a așa-zisului vinovat, sau să mă pronunț clar, fără menajamente despre interpretarea forțată a "incidentului". Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
doi. Orice comentariu despre ședință și intervenția mea fermă, în condițiile când acesta ar fi putut fi ascultat, poate chiar înregistrat, ar fi fost o dovadă că, la aranjamentul lor, neonest, noi am fi acționat pe același sistem. Întors în liniștea biroului meu de la parter, detașându-mă de tensiunea ședinței, mi-am dat seama că, în fapt, ambasadorul și colaboratorul său apropiat au așteptat trecerea curierilor ca să poată organiza în siguranță ședința de sancționare a diplomatului, pentru a evita transmiterea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la un birt agreabil, pe o terasă, ca toamna la București. Dimineața, când m-am uitat pe fereastră, ningea destul de intens, deși în oraș nu se depusese zăpada. Convenisem să plecăm în jurul orelor 8,00, pentru a putea vizita în liniște cele două obiective turistice de cel mai mare interes pentru mine. Aveam emoții, nu știam cât de pregătiți puteau fi spaniolii să înfrunte zăpada, dar am ținut emoțiile pentru mine, ca să nu fiu ridicol. Am plecat la ora convenită, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sedat, întrucât părea că îl apucase subit somnul. Stătea liniștit, resemnat, astfel că cei care urcaseră de la Zürich în avion nu și-au dat seama de nimic, iar noi ceilalți, presupun, în orice caz eu, am fost chiar surprinși de liniștea din avion. Nu am relatat nimănui despre acest incident. Atunci era periculos să vezi mai mult decât era necesar. În Aeroportul Otopeni mă aștepta Dacia de la M.A.E., de fapt de la Direcția de Protocol, care o adusese și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]