23,551 matches
-
este totuși clar, din ceea ce am observat mai sus, că Tacitus cunoștea deja la germani un exemplu rar de templu și de statuie, ceea ce Înseamnă că, În cultura lor, Încă din perioada preromană, se dezvoltase practica reprezentării materiale a figurii zeilor și a construirii de edificii specifice destinate cultului. Contactul cu cultura romană nu a făcut decât să Întărească această tendință inițială. Pe de altă parte, este clar că uzanța predominantă trebuie să fi fost constituirea, În interiorul pădurilor, a unor zone
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
construcții sacre. 5. DIVINITĂȚI ANTICE „PERIFERICE”: MAMELETC "5. DIVINITĂȚI ANTICE „PERIFERICE” \: MAMELE" În legătură cu acest cadru oferit de Tacitus, mai există o descriere destul de diferită realizată, cu un secol Înainte, de către Cezar (De bello galico, VI, 21): „Germanii așază În rândul zeilor doar pe cei pe care Îi văd și de ajutorul direct al cărora se bucură; adică, Soarele, Vulcanxe "Vulcan" și Lunaxe "Luna"; despre ceilalți nici măcar n-au auzit”. Trebuie să spunem imediat că diferența nu este de ordin cronologic și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și În zona nordică, lucru care ne Îndreptățește să afirmăm că acest cult a fost la un moment dat pangermanic. În orice caz, dovada că Mamele sunt o moștenire indo-europeană este furnizată de o serie de epitete, atribuite În Rig-Veda zeilor sau altor ființe divinizate, care au stârnit uimire În rândul interpreților: este vorba despre dvim³tar, „care are două mame” (lucru spus de două ori despre Agnixe "Agni"), trim³tar-, „care are trei mame” (atribuit unei divinități neidentificabile cu certitudine), saptam³tar-, „care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cult prevedic al Mamelor, identic cu cel care se poate observa mult mai târziu la germani și celți: a avea multe Mamexe "Mame" era semnul unei sorți bune, al puterii, al siguranței de sine, al invincibilității: acestea sunt calități consacrate zeilor, pe care poeții vedici le exprimă prin epitete străvechi, a căror semnificație profundă nu mai este inteligibilă nici măcar celor mai vechi interpreți indieni. Este un lucru firesc ca acest cult să „explodeze” tocmai atunci când lumea germanică vine În contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu admirația de care se bucură. De altfel, nici a pedepsi cu moartea, nici a pune În lanțuri, nici a bate nu au voie decât preoții, și aceasta nu ca pedeapsă sau pentru că ar porunci căpetenia, ci oarecum din porunca zeului care, cred ei, Îi are În pază pe luptători (Germania, VII). Așadar, preoții există și au o funcție judiciară văzută ca expresie a voinței divine. Din nou (Germania, XI): „În adunarea poporului preoții impun tăcerea și au În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fac parte, printre alții, Odin, Thorxe "Thor" și Tyrxe "Tyr", iar din cel de-al doilea, Njördhrxe "Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului, cele două grupuri coexistă pașnic, iar oamenii pot cinsti, fără nici o greutate, zeii din ambele grupuri și Îi pot desemna În mod unitar ca „zei”; Însă, Într-un trecut Îndepărtat, cele două grupuri au ajuns să se lupte Între ele. Cea mai veche atestare a acestui mit se găsește În poemul eddic Völospá
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cel de-al doilea, Njördhrxe "Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului, cele două grupuri coexistă pașnic, iar oamenii pot cinsti, fără nici o greutate, zeii din ambele grupuri și Îi pot desemna În mod unitar ca „zei”; Însă, Într-un trecut Îndepărtat, cele două grupuri au ajuns să se lupte Între ele. Cea mai veche atestare a acestui mit se găsește În poemul eddic Völospá (Profeția ghicitoarei), unde, Într-o formă voit obscură (profetesa povestește o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a renăscut, și mereu, revine la viață. Pe Heidhxe "Heidh" au chemat-o când a intrat În casă; 22 acea femeie Înțeleaptă cunoștea magia și vrăjea, acolo unde putea, mințile umane; femeile rele mereu o cinsteau. Atunci s-au adunat zeii la sfat, 23 zeii cei sfinți, și am discutat despre aceasta: dacă Aesir trebuiau să plătească tributuri sau toți zeii să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul război din lume: au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
revine la viață. Pe Heidhxe "Heidh" au chemat-o când a intrat În casă; 22 acea femeie Înțeleaptă cunoștea magia și vrăjea, acolo unde putea, mințile umane; femeile rele mereu o cinsteau. Atunci s-au adunat zeii la sfat, 23 zeii cei sfinți, și am discutat despre aceasta: dacă Aesir trebuiau să plătească tributuri sau toți zeii să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul război din lume: au fost distruse adăposturile, locuința acelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
femeie Înțeleaptă cunoștea magia și vrăjea, acolo unde putea, mințile umane; femeile rele mereu o cinsteau. Atunci s-au adunat zeii la sfat, 23 zeii cei sfinți, și am discutat despre aceasta: dacă Aesir trebuiau să plătească tributuri sau toți zeii să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul război din lume: au fost distruse adăposturile, locuința acelor Aesir, și Vanir cei curajoși au năpădit câmpul. Atunci zeii s-au adunat la sfat, 25
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuiau să plătească tributuri sau toți zeii să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul război din lume: au fost distruse adăposturile, locuința acelor Aesir, și Vanir cei curajoși au năpădit câmpul. Atunci zeii s-au adunat la sfat, 25 zeii cei sfinți, și au discutat despre aceasta: cine a murdărit tot aerul și cine a dat-o pe soția lui Odhxe "Odh" stirpei uriașilor. Atunci Thorxe "Thor" s-a pornit, orbit de mânie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul război din lume: au fost distruse adăposturile, locuința acelor Aesir, și Vanir cei curajoși au năpădit câmpul. Atunci zeii s-au adunat la sfat, 25 zeii cei sfinți, și au discutat despre aceasta: cine a murdărit tot aerul și cine a dat-o pe soția lui Odhxe "Odh" stirpei uriașilor. Atunci Thorxe "Thor" s-a pornit, orbit de mânie, 26 - rar zăbovește când află asemenea fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
jurăminte, făgăduieli și cuvinte, toate legămintele sacre făcute-ntre ei (trad. după Mastrelli, 1951). Această luptă precum și Împăcarea prin care se Încheie totul sunt povestite pe larg În capitolul al IV-lea din Ynglingasaga. 8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE. ZEII PRIMEI FUNCȚII" În prima jumătate a secolului XX a existat printre cercetători (Începând cu Salin, 1904) o puternică tendință de a interpreta lupta și reconcilierea care a urmat dintre Aesir și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ei (trad. după Mastrelli, 1951). Această luptă precum și Împăcarea prin care se Încheie totul sunt povestite pe larg În capitolul al IV-lea din Ynglingasaga. 8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE. ZEII PRIMEI FUNCȚII" În prima jumătate a secolului XX a existat printre cercetători (Începând cu Salin, 1904) o puternică tendință de a interpreta lupta și reconcilierea care a urmat dintre Aesir și Vanir ca pe o transpunere mitologică a unor evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
experienței istorice a germanilor. În privința războiului dintre Aesir și Vanir, trebuie să menționăm că prezintă analogii clare cu un episod din istoria mitică romană, războiul Între romani și sabini (Dumézil, 1983). În ambele situații, cauza conflictului constă În faptul că zeii celei de-a treia funcții, cea economică - sabinii, respectiv Vanir - dețin câte un bun tipic al acestei funcții (sabinii, femeile, iar Vanir, aurul). Din transferarea - sau din refuzul de a-l transfera - se naște o situație tensionată care degenerează În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unul bipartit, astfel Încât Aesir reprezintă aria militară și sacră, iar Vanir pe cea economică. Să-i examinăm acum separat pe principalii exponenți ai panteonului. Din această analiză vor reieși În mod clar motivele structurării bipartite. Celxe "Cel" mai mare dintre zei este Odin, care este numit de mai multe ori „tată al tuturor” (În limba nordică antică alfoär, alfaär). Nu există nici un motiv pentru care să credem că acest element ar presupunerea cunoașterea unor elemente de cultură creștină, având În vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alfoär, alfaär). Nu există nici un motiv pentru care să credem că acest element ar presupunerea cunoașterea unor elemente de cultură creștină, având În vedere că echivalentul etimologic precis se regăsește și În termenul irlandez vechi ollathir, „mare tată”, epitet al zeului Dagdaxe "Dagda" („Zeul cel Bun”) și, În plus, conceputul de paternitate universală este un atribut des Întâlnit În culturile indo-europene și aparține În general divinităților majore. În Homer (Iliada, I, 544), de exemplu, Zeusxe "Zeus" este definit ca „tată al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
există nici un motiv pentru care să credem că acest element ar presupunerea cunoașterea unor elemente de cultură creștină, având În vedere că echivalentul etimologic precis se regăsește și În termenul irlandez vechi ollathir, „mare tată”, epitet al zeului Dagdaxe "Dagda" („Zeul cel Bun”) și, În plus, conceputul de paternitate universală este un atribut des Întâlnit În culturile indo-europene și aparține În general divinităților majore. În Homer (Iliada, I, 544), de exemplu, Zeusxe "Zeus" este definit ca „tată al oamenilor și al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cel Bun”) și, În plus, conceputul de paternitate universală este un atribut des Întâlnit În culturile indo-europene și aparține În general divinităților majore. În Homer (Iliada, I, 544), de exemplu, Zeusxe "Zeus" este definit ca „tată al oamenilor și al zeilor”; În latină, umbriană și ilirică, epitetul trebuie să fi fost atât de stabil Încât a ajuns să fuzioneze cu numele zeului (Jupiter, Iupater, Deipatryos); În Rig-Veda, zeilor celor mai importanți li se acorda titlul de „tată al zeilor” (dev³n³- pitaram
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinităților majore. În Homer (Iliada, I, 544), de exemplu, Zeusxe "Zeus" este definit ca „tată al oamenilor și al zeilor”; În latină, umbriană și ilirică, epitetul trebuie să fi fost atât de stabil Încât a ajuns să fuzioneze cu numele zeului (Jupiter, Iupater, Deipatryos); În Rig-Veda, zeilor celor mai importanți li se acorda titlul de „tată al zeilor” (dev³n³- pitaram: Brahmañaspati, II, 3, sqq.) sau de „tată al oamenilor” (pit³ m³nu̳ñam: Agnixe "Agni", VI, 1, 5 sqq.). Paternitatea universală a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
544), de exemplu, Zeusxe "Zeus" este definit ca „tată al oamenilor și al zeilor”; În latină, umbriană și ilirică, epitetul trebuie să fi fost atât de stabil Încât a ajuns să fuzioneze cu numele zeului (Jupiter, Iupater, Deipatryos); În Rig-Veda, zeilor celor mai importanți li se acorda titlul de „tată al zeilor” (dev³n³- pitaram: Brahmañaspati, II, 3, sqq.) sau de „tată al oamenilor” (pit³ m³nu̳ñam: Agnixe "Agni", VI, 1, 5 sqq.). Paternitatea universală a lui Odin nu se datorează așadar creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și al zeilor”; În latină, umbriană și ilirică, epitetul trebuie să fi fost atât de stabil Încât a ajuns să fuzioneze cu numele zeului (Jupiter, Iupater, Deipatryos); În Rig-Veda, zeilor celor mai importanți li se acorda titlul de „tată al zeilor” (dev³n³- pitaram: Brahmañaspati, II, 3, sqq.) sau de „tată al oamenilor” (pit³ m³nu̳ñam: Agnixe "Agni", VI, 1, 5 sqq.). Paternitatea universală a lui Odin nu se datorează așadar creștinismului, ci se Încadrează În scheme tipic indo-europene. Numele lui Odin Își
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se consideră de obicei -, Odin este reprezentantul sau exponentul Întrupării ideii de *w½da-. După cum vom vedea, numele lui se află În legătură strânsă cu câteva dintre funcțiile sale. El este cel mai mare dintre Aesir; și numele acestei clase de zei este semnificativ din punctul de vedere al continuității culturii indo-europene În cea germanică. Acest nume trebuie legat etimologic de vedicul asu-, avesticul ahu-, care Înseamnă, amândouă, „viață, forță vitală”; acesta este desigur un mod arhaic de a le concepe, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Acest nume trebuie legat etimologic de vedicul asu-, avesticul ahu-, care Înseamnă, amândouă, „viață, forță vitală”; acesta este desigur un mod arhaic de a le concepe, pe care Îl Întâlnim În vedică În epitetul dșrgh³yu(Ì)„cu viață lungă”, atribuit zeului Indraxe "Indra" (Rig-Veda VIII,70,7), prezent și Într-un vers de Empedocle: „și zeii cu viață lungă, vârfuri ale preamăririi” (cf. Schmitt, 1967). Din punct de vedere fizic, zeul este prezentat ca o ființă fără un ochi, mutilare care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vitală”; acesta este desigur un mod arhaic de a le concepe, pe care Îl Întâlnim În vedică În epitetul dșrgh³yu(Ì)„cu viață lungă”, atribuit zeului Indraxe "Indra" (Rig-Veda VIII,70,7), prezent și Într-un vers de Empedocle: „și zeii cu viață lungă, vârfuri ale preamăririi” (cf. Schmitt, 1967). Din punct de vedere fizic, zeul este prezentat ca o ființă fără un ochi, mutilare care se aseamănă cu cea a eroului mitic roman Horatius Cocles (Dumézil, 1968, I, pp. 424
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]