234,668 matches
-
de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă din 1955, din inițiativa unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing. Marcel Itcovici și prof. univ. dr. Ioan Curievici, care s-au interesat îndeaproape de soarta Muzeului, căutând și depistând noi surse de îmbogățire a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare științifică și documentara
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secțiuni în perimetrul curții voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte și-au adus contribuția o pleiadă de arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu, Magda Tzoni, Anca Păunescu, Venera Rădulescu, Nina Grigore. La cercetările arheologice întreprinse la Târgșoru
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În același context sunt expuse și ceasuri de șeminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice, pendulele portic, unele dintre acestea prevăzute cu mecanisme muzicale. Menționăm o astfel de piesă realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în funcțiune care are pe cadran inscripționat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Brașov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) menționăm două
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
muzicale. Menționăm o astfel de piesă realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în funcțiune care are pe cadran inscripționat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Brașov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) menționăm două piese importante din epoci diferite: prima, în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poartă semnătura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua piesă, cu un mecanism în funcțiune și azi, datează de la sfârșitul secolului al
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
etc. Remarcabilă în cadrul Muzeului Ceasului din Ploiești este și existența unui număr semnificativ de ceasuri de personalități culturale și politice, românești și străine, care prin valoarea și semnificația lor deosebită particularizează prestigiul și renumele acestei unice instituții culturale din România. Menționăm dintre acestea ceasurile care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Kogălniceanu, regilor Carol I și Mihai I, țarului Alexandru al II-lea, Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgșoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Bătrân brașovenilor. La începutul secolului al XV-lea Târgșorul este menționat în documente sub numele de Novum Forum. Curtea Domnească ridicată în cadrul Târgului medieval de la Târgșor, din care se păstrează curtina, fundațiile caselor domnești și a celorlalte construcții din interiorul acesteia, precum și biserica ridicată în timpul domnitorului Antonie Vodă din Popești (1669-1672
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
același von Peyersfeld. Lucrarea prezintă motivele înființării muzeului, etapele de constituire și organizarea sa. Lista membrilor fondatori cuprinde 46 de nume (profesori, avocați, moșieri, membri ai clerului, funcționari ai statului), iar lista membrilor activi 51 de nume. Karl Romstorfer este menționat ca membru onorific. După Unirea Bucovinei cu România din 1918 are loc reînființarea muzeului, de data aceasta sub administrație românească. În decembrie 1923, prefectul Sucevei solicită Ministrului Artelor trecerea Societății Muzeului Local, inițial cu statut privat, în proprietatea Primăriei. La
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
a avut rangul de pârcălab al Hotinului (1541-1545). a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. În anul 1538, el i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor. Cronicarul Grigore Ureche îl menționează astfel în letopisețul său: „Acéstea toate daca i-au venit la urechile lui Pătru vodă și mai vârtos Hârea chielariul i-au spus cum că și țara să vorovéște să-l părăsească, multă scârbă intră la inima lui, că încătro
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895).<ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
anul 1001 a fost cucerit din nou de generalii bizantini Nichifor Xiphias și Teodorocan. A rămas un avanpost la Dunărea de Jos al statului bizantin până la invaziile cumanilor din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
dintre cei peste 150 de absolvenți din generația sa ai Facultății de Matematică a Universității "Alexandru Ioan Cuza". Gheorghe Moroșanu este autor sau co-autor al unui mare număr de articole științifice și al mai multor cărți, inclusiv monografii. Se pot menționa trei monografii mai cunoscute, în limba engleză: cea referitoare la ecuații neliniare de evoluție (axată în principal pe teoria stabilității pentru asemenea ecuații), precum si cele (în colaborare) referitoare la metode funcționale și probleme la limită cu perturbații singulare (ambele bazate
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
unor modele matematice descrise prin ecuații diferențiale liniare sau neliniare). Contribuțiile științifice ale lui Gheorghe Moroșanu, conținute in publicațiile sale în reviste de specialitate românești și străine sau în volume ale unor conferințe, se referă la următoarele teme: Se poate menționa, de asemenea, activitatea sa ca profesor (inclusiv ca "visiting professor"), conducător de doctorate, membru în comitete editoriale, director sau participant la granturi de cercetare științifică, organizator de evenimente științifice, invitat cu diverse ocazii la manifestări științifice sau instituții din Belgia
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
veche biserică bizantină ce ar fi purtat acelaș hram ca și marea catedrală din Constantinopol. Cu toate acestea nu există dovezi arheologice clar stabilite care să demonstreze acest fapt, dar există un manuscris bizantin din secolul al XI-lea ce menționează în Nicosia existența unei biserici cu hramul Sfintei Sofia. Aceasta era locul unde monarhii erau încoronați regi ai Ciprului. În anul 1347, Papa Clement al IV-lea a emis o bulă papală pentru încurajarea participării cetățenilor din Nicosia la lucrările
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
ref name="Bucuța 10/1936 145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 145.</ref> Romanul a plăcut și scriitorilor de la "Convorbiri literare", după cum menționează autorul într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895. Duiliu Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
lui”, fără a preciza ce s-a întâmplat cu Anastasie. Mitropolitul Teofan fuge în Polonia în anul 1581, în timpul domniei lui Iancu Sasul (1579-1582), împreună cu frații Movila și cu episcopul Gheorghe Movila al Rădăuților. Actele emise în perioada următoare îl menționează pe fostul mitropolit Anastasie în fruntea clerului moldovenesc fără a preciza în ce calitate. În octombrie 1583 el îi dă domnitorului Petru Șchiopul binecuvântarea pentru că egumenul Mihail de la Mănăstirea Moldovița și urmașii lui să-l pomenească; istoricul Nicolae Iorga consideră
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
Petru Șchiopul binecuvântarea pentru că egumenul Mihail de la Mănăstirea Moldovița și urmașii lui să-l pomenească; istoricul Nicolae Iorga consideră totuși că actul este greșit datat din moment ce mitropolitul Teofan revenise în Moldova. Într-un act din 5 aprilie 1585 el este menționat că „fost mitropolit”. Fostul mitropolit Anastasie și fostul episcop Grigorie al Românului trimit la 15 iunie 1589 o scrisoare către Papă de la Romă în care se plâng de robia turcească, de amenințarea ungureasca, de slăbiciunea domnului „străin și venetic” și
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
15 iunie 1589 o scrisoare către Papă de la Romă în care se plâng de robia turcească, de amenințarea ungureasca, de slăbiciunea domnului „străin și venetic” și stăruie pentru acordarea domniei unui oarecare Ștefan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Mitropolitul Anastasie este menționat în românul "Nicoară Potcoava" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Scriitorul îl descrie astfel: „bătrân încă în putere, cu plete negre, sprâncenat și cu dinți albi”. Auzind de intrarea în Iași a hatmanului Nicoară Potcoava, el se ascunde „cu mare grabă
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
ambele fiind prefațate de Maria Ana Tupan și publicate la editura Fides. Cărțile de poezie traduse în alte limbi străine au fost "La suprême émotion" (franceză), "Déconnecté" (franceză), "Ciel sans escalier" (franceză) și "Festina lente" (spaniolă). Două cărți au fost menționate și în Franța, de criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret: "Ciel sans escalier" în revista "Le Litteraire" și "La suprême émotion " în revista "Incertain Regard". „Uezen”, romanul științifico-fantastic al lui Ionuț Caragea, a fost publicat între anii 2010 și 2011 în România
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
teologice. Câțiva dintre discipolii săi au fost însărcinați cu redactarea a ceea ce avea să devină mai târziu lucrările de baza ale madh’habului Shafi’it. Deși dispute încă mai există cu privire la cauza morții sale, una dintre biografiile Imamului Al-Shafi’i menționează faptul că acesta a murit datorită rănilor provocate în timpul unui atac realizat de un suporter al lui Maliki, pe nume Fityan. Povestea spune că Shafi'i a triumfat în argumente teologice asupra lui Fityan, care în aceste condiții a recurs
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
dorit de autor. Romanul SF conține mai multe elemente științifice. Muribundul președinte Pi (referire la numărul cercului Pi, scris în grecește π) a lucrat până de curând la producerea de energie prin fuziunea nucleară. Mai mult, o centrală mareemotrică este menționată chiar la începutul romanului (4 generatoare electrice sunt alimentate de valurile oceanului), precum și un disc cu imagini ca un fel de videofon: "„Și pe discul de argint, învârtindu-se cu o viteză care-l preschimbă în oglindă, se ivește chipul
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
distanță lungă, inginerul german Paul Nipkow, care a obținut la 15 ianuarie 1885 (retroactiv de la data de 6 ianuarie 1884) un brevet pentru un telescop electric pentru reproducerea electrică a obiectelor luminoase, a pregătit drumul televiziunii de astăzi. Aderca a menționat televiziunea în legătură cu transmiterea unui spectacol de dans în orașul subacvatic: "„Doctore, vrei să vedem și noi spectacolul? Fără a mai aștepta răspuns, se-ndreptă spre peretele lateral și puse în funcțiune aparatul de televiziune.”" El a anticipat și evoluția tehnică
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
potrivit celor scrise în jurnalul lui Mihail Sebastian, un scriitor evreu care-i era coleg și prieten, poziția politică a Mișcării Legionare. Aderca l-a apreciat pe liderul mișcării de extremă dreaptă Garda de Fier, Corneliu Zelea Codreanu. Mihail Sebastian menționează în jurnalele sale, care acoperă perioada 1935-1944, că Aderca a regretat asasinarea lui Codreanu: "„Aderca, pe care l-am întâlnit aseară la cercul sefard, unde am vorbit amândoi despre Baltazar, într-un fel de șezătoare „festivă” - îmi spunea că deploră
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
o apariție genială, o forță etică fără seamăn și a cărui „moarte de sfânt” este o pierdere ireparabilă”". În mai 1941 Sebastian a afirmat că Aderca și-a păstrat și chiar și-a radicalizat aceste opinii. În acest context, el menționează că Aderca i-ar fi spus că îi consideră pe Codreanu și pe Octavian Goga ca fiind mari personalități, iar pe Hitler ca „o minte genială, egal cu Napoleon, ba chiar mai mare”, a vorbit despre cartea " Pentru legionari" a
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Paxton a spus că participarea la colegiu a fost "foarte important", a ei, deoarece "este important să se extindă mintea ta." [8] În 2006, Paxton aplicat la Universitatea din programul de studii de film California de Sud. [10] Ea a menționat că ea ar dori să majore în administrarea afacerilor, cu un minor în istorie (că ea este o "istorie fanatic") [8] și de a începe o companie de producție. Paxton amânat planurile de a participa la colegiu, pentru că de fiecare
Sara Paxton () [Corola-website/Science/334165_a_335494]