26,624 matches
-
Gheorghe I. Lahovary () a fost un inginer și scriitor român, membru de onoare al Academiei Române (din 1901). S-a născut într-o veche familie de boieri cărturari din Râmnicu Vâlcea la 1 iunie 1838. Cunoștințele elementare le-a căpătat în casa părintească de la un învățător angajat numai pentru el. A fost trimis la
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
prezentarea unor fapte istorice sub titluri ca "Hărți vechi", "Geneza oștirii române" (1830, 1893) și cu o serie de povestiri ca Moș Kivu, Săptămâna patimilor (1894), Căpitanul Radu Negru, Hedwige ș.a. La 25 martie 1909 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
al Slaviștilor, ținut în Bulgaria. Din 1970, M. este ales membru în Comitetul Internațional al Slaviștilor, iar în 1998, cu ocazia Celui de-al XII-lea Congres Internațional al Slaviștilor, desfășurat la Cracovia, i se conferă titlul de membru de onoare al C.I.S. Contribuția științifică a lui M. impresionează atât prin volum, cât, mai ales, prin varietate, originalitate și erudiție. Pe parcursul a cinci decenii a publicat, la edituri de prestigiu și în importante reviste de specialitate din țară și străinătate, peste
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Meritul Cultural" clasa I, Ordinul "Apărarea Patriei", Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau (Olanda). Orașul New Orleans i-a decernat titlul de cetățean de onoare. "Prin întreaga să opera și activitate, academicianul Mihnea Gheorghiu rămâne în memoria noastră că un reper al vieții culturale din țara noastră, ale cărui contribuții se înscriu în istoria culturii românești contemporane", se arătă în comunicatul Academiei Române. Este tatăl Manuelei
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale pentru Studiul Viitorului. Înainte de 1989 a primit doar premiile Academiei pentru cărțile sale, iar după acea dată, a primit mai multe premii, a fost declarat cetățean de onoare (preponderent acestea evenimente au venit din Moldova) și a fost încununat cu titlul de Doctor Honoris Causa la unele universități autohtone (vezi paragrafele "Onoruri" și "Premii literare și științifice"), din care doar una singură provine din topul universităților din țară
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
(n. 17 martie 1877, Galați - d. 1 septembrie 1948, București) a fost un inginer hidrotehnist și electrotehnician, membru de onoare al Academiei Române (1945). A fost profesor la Școala Politehnică din București. A proiectat și a condus lucrări de alimentare cu apă și de canalizare a diferite orașe, ca Pitești, Tulcea, Turnu-Măgurele, Brăila, etc. A condus lucrările de captare de la Ulmi
Dionisie Germani () [Corola-website/Science/307220_a_308549]
-
București, și a executat proiectul general de canalizare a capitalei. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 20 decembrie 1936. În 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Dionisie Germani () [Corola-website/Science/307220_a_308549]
-
(n. 19 februarie 1864, Fălticeni - d. 19 martie 1951, București) a fost un academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române. Născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
sau Pavel (n. 27 iulie 1875, Chișinău - d. 8 decembrie 1927) a fost un istoric român basarabean, membru de onoare (1919) al Academiei Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc. "„Om foarte cult, poseda o vastă bibliotecă și cunoștea amănunțit istoria Basarabiei”". A absolvit liceul în Nikolaev (Herson), iar apoi Facultatea de Drept din Petersburg. În 1905 ajunge judecător de pace în
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene (1919), al Ligii Culturale, secția Chișinău (1920), membru al comitetului de conducere al Societății Române de Numismatică (1921), al comitetului Societății Regale Române de Geografie (1921), membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău (1921), membru al Ateneului român (1923), al Societății Renașterea Română, al Fundației Principele Carol ș.a.m.d.. A fost înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Ilie din Chișinău, care mai târziu a fost demolată. Sever
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Cordelia înțelegându-se greu cu mama ei vitregă. Pentru a rezolva tensiunile, Anghel Demetriescu a fost nevoit să o trimită pe fiica sa la pension în Franța și în Germania. În 1896, după terminarea studiilor, Cordelia a ajuns domnișoară de onoare a reginei Elisabeta a României. În 1905, după moartea lui Anghel Demetriescu, s-a căsătorit cu profesorul Gheorghe Tașcă. În 1869 obține prin concurs catedra de istorie și geografie la cursul inferior al Liceului „Sfântul Sava” din București. Cu puțin
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
octombrie 1862, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac - d. 23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul lui Doxaki Hurmuzachi (1782-1857). Fiii lui Doxaki, Nicolae și Gheorghe, au primit titlul de
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Constantin I. Istrati a fost numit comisarul general al organizării parcului Carol I, inaugurat în 1906. A întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, unde era profesor. A fost membru de onoare al mai multor societăți științifice străine. A făcut cercetări asupra bogățiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită, etc.). Studiind derivații halogenați ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranți, pe care i-a numit franceine. Pentru această invenție
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
(n. 12 noiembrie 1862, "Mocirla", azi , Arad - d. 10 februarie 1934, Arad) a fost un pedagog, om politic, membru de onoare (1919) al Academiei Române. Vasile Goldiș s-a născut la 12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, tată fiind-i Isaia Goldiș, preot în Mocirla, Seleuș și Cermei și mamă Floarea, fiică a preotului Ioan Cornea din Răpsig. Familia din partea tatălui își
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales membru al Academiei Române. „Grupul de studii geologice” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române (președinte); Societatea Geologică a României, Filiala Iași (președinte și președinte de onoare); Consiliul Național al Geologilor din România (vicepreședinte); Societatea Paleontologilor din România (membru); Societatea Geologică din Republica Moldova (membru); Comisia pentru Ocrotirea Naturii a Academiei Române (membru); Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina (membru) etc.
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
(n. 12 ianuarie 1874, București - d. 6 mai 1946) a fost un jurist, membru de onoare al Academiei Române. În cursul activității sale academice, a colaborat cu Gheorghe Alexianu. Născut în București, la 12 ianuarie 1874 1894: octombrie, licență în litere cu tema "Istoria Legiunii a XIII Gemina" 1895: licență în drept cu tema "Depozitul neregulat" 1896
Paul Negulescu () [Corola-website/Science/307243_a_308572]
-
(n. 2 decembrie 1912, Năsăud - d. 21 august 2010, Cluj) a fost un jurist român, vreme îndelungată profesor de drept constituțional, membru de onoare al Academiei Române, fiu al profesorului Nicolae Drăganu. Asistent universitar în 1937, profesor universitar din 1946, iar după pensionare profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice. Meritele incontestabile în domeniul științelor juridice ale profesorului Tudor Draganu au fost recunoscute
Tudor Drăganu () [Corola-website/Science/307247_a_308576]
-
Domnia sa este Doctor Honoris Causa al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu (1997), al Universității din Oradea (1999) și al Universității de Vest din Timișoara (2002), iar din acest an și al Universității "Petru Maior" din Târgu Mureș, precum și Președinte de Onoare al Institutului de Stiinte Administrative "Paul Negulescu" din Sibiu. În anul 2003 profesorul Tudor Draganu a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române. Dar personalitatea complexă a profesorului Tudor Draganu - devarat creator de școală juridică românească și autor al unei
Tudor Drăganu () [Corola-website/Science/307247_a_308576]
-
Vest din Timișoara (2002), iar din acest an și al Universității "Petru Maior" din Târgu Mureș, precum și Președinte de Onoare al Institutului de Stiinte Administrative "Paul Negulescu" din Sibiu. În anul 2003 profesorul Tudor Draganu a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române. Dar personalitatea complexă a profesorului Tudor Draganu - devarat creator de școală juridică românească și autor al unei opere științifice impresionante - poate că cel mai bine a rezumat-o profesorul Antonie Iorgovan: dacă ar fi fost ca Domnia Sa să
Tudor Drăganu () [Corola-website/Science/307247_a_308576]
-
Este înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iași. Ion Inculeț a fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino. Din căsătorie au rezultat Ion I. Inculeț, "Doctor Honoris Causa" al Universității Western Ontario (Canada), Membru de onoare al Academiei Române, director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario, și fratele acestuia, George I. Inculeț. Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884 în satul Răzeni,în ceea ce urma să devină județul interbelic Lăpușna (cislita-prut), în
Ion C. Inculeț () [Corola-website/Science/307238_a_308567]
-
Vasile Suciu (n. 13 ianuarie 1873, Copăcel, comitatul Făgăraș, azi în județul Brașov - d. 25 ianuarie 1935, Blaj) a fost al treisprezecelea întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș între 1920-1935, membru de onoare al Academiei Române. Primele studii și le-a făcut în satul natal, Copăcel, iar liceul la Blaj. A fost unul dintre elevii excepționali ai liceului din Blaj. S-a remarcat la matematici, rezolva ecuații mental, cu ușurință. Președintele comisiei examenului de
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
delegați au votat unirea Transilvaniei cu România și au ales un Consiliu Dirigent, avându-l președinte pe Iuliu Maniu. Consiliul Dirigent avea sarcina să conducă provincia până la integrarea ei în regatul României. În anul 1919, a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Sinodul electoral mitropolitan, ținut la data de 9 mai 1918, la Blaj, l-a desemnat, pe primul loc pe Vasile Suciu, pe locul al doilea aflându-se tânărul episcop al Gherlei, Iuliu Hossu, viitorul prim cardinal român (in
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
pentru iubitul de la care nu primește nici o veste și de teama că fratele ei intenționează să o mărite cu un lord aflat în grațiile reginei. Într-adevăr, Enrico o cheamă și-i prezintă această căsătorie ca pe o datorie față de onoarea familiei pe care doar ea ar mai putea-o salva. Lucia respinge orice încercare de convingere; ea a jurat credință unui om și o va păstra. Viclean și pregătit pentru acest refuz, Enrico, care avusese grijă să distrugă toate scrisorile
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
În anul 1521 Magellan este primul european care ajunge în insulele Mariane, denumindu-le "Islas de los Ladrones" (insulele hoților), deoarece băștinașii au furat diferite obiecte de pe corăbiile portughezilor. Insulele intră sub stăpânire spaniolă din anul 1667, fiind numite în onoarea reginei Mariana de Austria, soția regelui Filip al IV-lea al Spaniei. După războiul americano-spaniol, Spania cedează SUA partea sudică a insulelor, iar partea nordică este vândută la data de 12 februarie 1899 Germaniei. După primul război mondial, insulele Mariane
Comunitatea Insulelor Mariane de Nord () [Corola-website/Science/308499_a_309828]
-
cauțiune a fost respinsă de către Comisia Penitenciarului Rahova. Un tribunal din București a respins 2 săptămâni mai tarziu recursul sau împotriva deciziei. Cozma ar fi putut să părăsească închisoarea cu 6 luni înainte de termen, la recomandarea Comisiei, pe cuvânt de onoare din data de 3 ianuarie 2007. Deși decizia a fost confirmată de către o instanță București la 9 ianuarie, aceasta a fost anulată prin recurs pe 20 februarie 2007. Miron Cozma a fost în sfârșit eliberat din închisoare pe 2 decembrie
Miron Cozma () [Corola-website/Science/308510_a_309839]