25,546 matches
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a șasea povestire din volumul "Ultima reverență" (respectiv a șaptea în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1910, cu ilustrații
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a șasea povestire din volumul "Ultima reverență" (respectiv a șaptea în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1910, cu ilustrații de Gilbert Holiday, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1910, cu ilustrații de Gilbert Holiday, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul 9 în lista celor 12 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. În martie 1897, Sherlock Holmes, epuizat de afacerile sale precedente, pleacă să se odihnească într-o casă de vacanță din Cornwall la sfatul medicului său, dr. Moore Agar. Watson îl însoțește în sejurul său din provincie
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
scurtmetrajului ""The Devil's Foot"" (1921) cu Eille Norwood în rolul lui Sherlock Holmes (film alb-negru, mut, 20 minute) , iar apoi a unui episod din 1965 (episodul 2) al serialului TV "Sherlock Holmes" cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock . Povestirea a fost adaptată ulterior într-un episod din 1988 al serialului TV "Întoarcerea lui Sherlock Holmes" cu Jeremy Brett în rolul lui Holmes și Edward Hardwicke în rolul dr. Watson. De asemenea, filmul "The Spider Woman" (1944) se bazează pe
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
adaptată ulterior într-un episod din 1988 al serialului TV "Întoarcerea lui Sherlock Holmes" cu Jeremy Brett în rolul lui Holmes și Edward Hardwicke în rolul dr. Watson. De asemenea, filmul "The Spider Woman" (1944) se bazează pe mai multe povestiri cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle, printre care și "Copita dracului".
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
(cu sensul "Dacă te voi uita, Pământule") este o povestire științifico-fantastică scrisa de Arthur C. Clarke și publicată pentru prima oară în 1951 în revista "Future". Povestirea a fost ulterior publicată ca parte a colecției de povestiri "Expedition to Earth" din 1953. Titlul este preluat din Psalmul 137:5 - "Daca
If I Forget Thee, Oh Earth () [Corola-website/Science/324261_a_325590]
-
(cu sensul "Dacă te voi uita, Pământule") este o povestire științifico-fantastică scrisa de Arthur C. Clarke și publicată pentru prima oară în 1951 în revista "Future". Povestirea a fost ulterior publicată ca parte a colecției de povestiri "Expedition to Earth" din 1953. Titlul este preluat din Psalmul 137:5 - "Daca te voi uita, Ierusalime" - în care autorul textului biblic se plânge pentru îndepărtarea sa din Israel de către
If I Forget Thee, Oh Earth () [Corola-website/Science/324261_a_325590]
-
(cu sensul "Dacă te voi uita, Pământule") este o povestire științifico-fantastică scrisa de Arthur C. Clarke și publicată pentru prima oară în 1951 în revista "Future". Povestirea a fost ulterior publicată ca parte a colecției de povestiri "Expedition to Earth" din 1953. Titlul este preluat din Psalmul 137:5 - "Daca te voi uita, Ierusalime" - în care autorul textului biblic se plânge pentru îndepărtarea sa din Israel de către Dumnezeu. Temele din povestire exploatează anxietatea predominantă a epocii în ceea ce privește
If I Forget Thee, Oh Earth () [Corola-website/Science/324261_a_325590]
-
publicată ca parte a colecției de povestiri "Expedition to Earth" din 1953. Titlul este preluat din Psalmul 137:5 - "Daca te voi uita, Ierusalime" - în care autorul textului biblic se plânge pentru îndepărtarea sa din Israel de către Dumnezeu. Temele din povestire exploatează anxietatea predominantă a epocii în ceea ce privește războiul nuclear. "" prezintă povestea lui Marvin, un copil care trăiește într-o colonie lunară. Într-o zi, tatăl său (care este om de știință) îl duce la suprafață pentru a vedea ceea ce a mai
If I Forget Thee, Oh Earth () [Corola-website/Science/324261_a_325590]
-
este un personaj literar fictiv din povestirile și romanele cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle. Ea este proprietara locuinței lui Sherlock Holmes din Londra, de la adresa 221B Baker Street. Ea este o femeie care ține ca propria sa casă să fie curată și în ordine
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
este numită și cu prenumele « Mary » și unde este posibil ca ea să fie prietena mai tânără a lui Holmes. În versiunea în limba japoneză a serialului TV "Sherlock Hound", ea este numită Marie Hudson. La un moment dat, în povestirea "Scandal în Boemia", Holmes își numește proprietăreasă ca ""doamna Turner"", ceea ce a cauzat mai multe speculații în rândul fanilor lui Holmes. Doctorul Watson a descris relațiile existente între Holmes și doamna Hudson, la începutul povestirii "Detectivul muribund" ("The Adventure of
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
La un moment dat, în povestirea "Scandal în Boemia", Holmes își numește proprietăreasă ca ""doamna Turner"", ceea ce a cauzat mai multe speculații în rândul fanilor lui Holmes. Doctorul Watson a descris relațiile existente între Holmes și doamna Hudson, la începutul povestirii "Detectivul muribund" ("The Adventure of the Dying Detective"): "", proprietăreasa lui Sherlock Holmes, era o femeie care suferea de mult timp. Nu numai pentru că primul etaj era invadat la orice oră de o grămadă de persoane ciudate și adesea indezirabile, dar
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
când avea de-a face cu femeile." În serialul "Aventurile lui Sherlock Holmes" (1984-1994) realizat de Granada Television, cu Jeremy Brett, rolul său este interpretat de Rosalie Williams. Importanța sa este mărită în anumite ocazii și dezvoltată prin raport cu povestirile și romanele originale. Este vorba de o idee a interpretului rolului principal din serial, Jeremy Brett. Primul episod al serialului BBC "Sherlock" (2010), "A Study in Pink", îi oferă doamnei Hudson o mică prezentare - Sherlock menționează că ea îi cere
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding Science Fiction", fiind legate laolaltă
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding Science Fiction", fiind legate laolaltă prin istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding Science Fiction", fiind legate laolaltă prin istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii. Culegerea poartă același titlu ca și o povestire a lui Eando Binder, fără însă a
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii. Culegerea poartă același titlu ca și o povestire a lui Eando Binder, fără însă a avea legătură cu aceasta. Asimov ar fi dorit ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este o secvență care creionează cadrul culegerii și
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Binder, fără însă a avea legătură cu aceasta. Asimov ar fi dorit ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este o secvență care creionează cadrul culegerii și asigură legătura dintre povestiri, cuprinzând un „interviu” cu Susan Calvin. A fost prima povestire cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
fi dorit ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este o secvență care creionează cadrul culegerii și asigură legătura dintre povestiri, cuprinzând un „interviu” cu Susan Calvin. A fost prima povestire cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
o duc în fabrica de roboți pentru a o face să înțeleagă adevărul. Lucrurile însă nu ies așa cum au fost prevăzute, Robbie ajungând să îi salveze viața fetei și demonstrând că nu este un monstru fără suflet. Versiunea revizuită a povestirii conține un material suplimentar care descrie prima apariție (în cronologia internă a povestirilor) a lui Susan Calvin. Este prima povestire în care sunt enunțate explicit Cele trei legi ale roboticii și a apărut pentru prima dată în numărul din martie
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Lucrurile însă nu ies așa cum au fost prevăzute, Robbie ajungând să îi salveze viața fetei și demonstrând că nu este un monstru fără suflet. Versiunea revizuită a povestirii conține un material suplimentar care descrie prima apariție (în cronologia internă a povestirilor) a lui Susan Calvin. Este prima povestire în care sunt enunțate explicit Cele trei legi ale roboticii și a apărut pentru prima dată în numărul din martie 1942 din "Astounding Science Fiction". În 2015, Powell, Donovan și robotul SPD-13 (supranumit
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
prevăzute, Robbie ajungând să îi salveze viața fetei și demonstrând că nu este un monstru fără suflet. Versiunea revizuită a povestirii conține un material suplimentar care descrie prima apariție (în cronologia internă a povestirilor) a lui Susan Calvin. Este prima povestire în care sunt enunțate explicit Cele trei legi ale roboticii și a apărut pentru prima dată în numărul din martie 1942 din "Astounding Science Fiction". În 2015, Powell, Donovan și robotul SPD-13 (supranumit „Speedy”) sunt trimiși pe Mercur pentru a
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
celei de-A Treia Legi, acesta se protejează păstrând distanța. Powell și Donovan sunt nevoiți să aranjeze o situație care să implice Prima Lege, făcându-l astfel pe robot să treacă peste condiționări și să își reia activitatea. A doua povestire cu roboți pozitronici scrisă de Asimov a apărut în numărul din aprilie 1941 al revistei "Astounding Science Fiction". Powell și Donovan sunt trimiși pe o stație spațială care furnizează energie către planete folosind microundele. Roboții care controlează fluxurile energetice sunt
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
religie, al cărei Profet este el, sursa energetică a stației devenind Stăpânul. După ce încearcă în primă fază să schimbe comportamentul robotului folosind rațiunea și forța, Powell și Donovan își dau seama că, atâta vreme cât își îndeplinește atribuțiunile, nu contează credința robotului. Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul din februarie 1944 al revistei "Astounding Science Fiction". Powell și Donovan sunt însărcinați cu efectuarea unor teste pe un asteroid minier, împreună cu robotul DV-5 (Dave), un model care controlează alți roboți prin intermediul undelor
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
roboți controlați. Creierul lui Dave se supraîncarcă și nu mai este capabil să transmită ordinele potrivite. Soluția găsită de echipa umană este distrugerea unui dintre roboții controlați, permițându-i lui Dave să îi coordoneze optim pe cei rămași. A treia povestire cu roboți pozitronici a fost inițial publicată în numărul din mai 1941 al revistei "Astounding Science Fiction". Deși termenul „robot” a fost inventat de scriitorul ceh Karel Čapek în "R.U.R." (1920), în „Mincinosul” este folosit pentru prima dată
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]