24,143 matches
-
viața lor privată (de a dispune de o locuință, de a fonda o familie etc.) În condițiile unei piețe a muncii fragmentate, se aprecia că, se poate dezvolta în continuare practica recurgerii la alte forme de muncă decât cele uzuale încurajându-se contractele atipice sau munca deghizată, dacă nu vor fi luate măsuri pentru adaptarea contractelor de muncă clasice (standard) în scopul determinării unei flexibilități crescute atât din punctul de vedere al lucrătorilor, cât și al angajatorilor. În acest sens, se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei analize comune cu partenerii sociali privind provocările majore cu care se confruntă piețele forțelor de muncă din Europa în vederea elaborării unui program menit să propună o abordare integrată pentru punerea în aplicare a principiilor bazate pe flexisecuritate și va încuraja negocierea, de către partenerii sociali, a problematicii formării profesionale. 4.6. În cursul anului 2008, Comisia va lua măsurile necesare pentru urmărirea problemelor ridicate de Comunicarea asupra finalizării dezbaterilor Cărții verzi în contextul lărgit al "flexisecurității". În ciuda diferenței de opinii și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
timpului în deceniile ce urmau. Și aceasta, nu în ultimul rând, pentru că "procesul european" (CSCE/OSCE), așezat pe regulile de procedură inițiate de România, nu stimula abordările și structurile de bloc, ci, dimpotrivă, promova forme și metode de lucru democratice, încurajând manifestarea statelor ca actori de sine stătători. Desigur, respectarea practică a regulilor de procedură în cadrul Consultărilor, apoi al Conferinței, nu se realiza lin. Ilustrativ în această privință era cazul creat de cererea Maltei privind introducerea unei "dimensiuni mediteraneene" în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cehoslovaciei în 1968 fusese precedată direct, după ce manevrele militare se încheiaseră, tocmai de ample concentrări de trupe și tehnică de luptă către granițele statului cehoslovac. În ceea ce privește "Coșul 2", România a fost interesată ca Actul Final să înscrie măsuri care să încurajeze creșterea schimburilor comerciale, dezvoltarea cooperării și promovarea proiectelor de interes comun în domeniile producției industriale, științei și tehnicii, protecției mediului ambiant. În acest scop, Bucureștiul s-a pronunțat cu insistență pentru înlăturarea barierelor și discriminărilor de orice natură din calea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai potrivit al dialogului. Venind vorba despre relațiile României cu unele țări Vest-europene, Louis Jung a constatat că raporturile țării noastre cu R.F. a Germaniei, la momentul respectiv, erau "mai bune" decât credea el. Aprecierile demnitarului Adunării Parlamentare m-au încurajat în demersurile mele și îmi au permis să însumez, după convorbirile cu ceilalți înalți reprezentanți, mai multe argumente pe care să le transmit în Centrala MAE, în scopul inițierii unor raporturi de durată cu acest organism european. În convorbirea avută
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spunând: "Very well done, congratulations". A fost pentru mine o mare surpriză, dar și o mare satisfacție, din partea unui demnitar străin, care a făcut-o din fair play, așa cum britanicii sunt în stare. I-am mulțumit, adăugând: "Am fost foarte încurajat de convorbirile noastre anterioare și de atmosfera deschisă din Comisie. Sper să fie de bun augur. Vă mulțumesc". Ne-am despărțit, strângându-ne cu căldură mâinile. Aceeași căldură a dominat și întrevederile noastre ulterioare. În drum spre ambasadă, colegul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ghandi, Vinayak Godse, redactor la o revistă săptămânală hindusă, fusese înfuriat de modul în care Ghandi sprijinise plata unei sume mari de bani, de către guvernul indian, către Pakistanul condus de musulmani; Godse fusese indignat și de modul în care Ghandi încuraja musulmanii să participe la întâlnirile sale de rugăciune, unde se citeau și fragmente din Coran. Asasinul îl acuzase pe Ghandi de "atrocități", de care acesta se făcea "vinovat", față de hinduism; Ghandi și-a dedicat viața eliberării Indiei de sub stăpânirea britanică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ților. Grupurile G/wi erau egalitariste; adic] existau atâtea poziții sociale importante câte persoane c]utau aceste poziții. Nu există o ierarhie a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz]rii schimburilor, era promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost menționate, ci sugerate. A construit zidurile Urukului care ap]rău poporul. A restaurat templele lui Anu, zeul propector al orașului, care aducea binecuvântare divin] poporului, precum și pe cele ale lui Iștar, zeița iubirii și a fertilit]ții, care încuraja relațiile amiabile și fecunditatea recoltelor, a p]s]rilor, vitelor și familiilor. Cu alte cuvinte, și-a îndeplinit responsabilit]țile induse de obligația divin] de rege al poporului și al bunurilor divine. Etică ce reiese din aceast] legend] este etica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte cuvinte, și-a îndeplinit responsabilit]țile induse de obligația divin] de rege al poporului și al bunurilor divine. Etică ce reiese din aceast] legend] este etica muncii tradiționale. Împlinirea destinului prin achitarea de responsabilit]ți. Fiecare cititor a fost încurajat, implicit, s]-si construiasc] propriile ziduri ale Urukului. Codul de legi al regelui semit Lipit-Iștar al orașului Isin, elaborat la începutul secolului al XIX-lea î.Hr. este unul dintre primele decrete regale recuperate de arheologi. Prologurile acestor coduri sunt asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp. 70-73). Ucenicii erau încurajați s] se c]s]toreasc]. Unitatea social] de bâz] era familia, alc]tuit] din țâț], una sau mai multe soții și copiii lor. C]s]toriile incestuoase erau considerate firești. Proprietatea se moștenea de c]tre familie, iar când murea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportamentul fâț] de animale era inclus printre acțiunile care urmau s] fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apropria ceea ce nu îți aparține (asteya); la abstinenta sexual] (brahmacharya) - care legitimizeaz] instituția c]s]toriei pentru laici și nonposesiunea (apigraha), care încurajeaz] aranjamentele dezinteresate în viață curent]. Postul, pomană, iertarea, compasiunea, bun]tatea exprim] câteva virtuți pozitive care sunt încurajate. S-ar putea spune c] problemă „drepturilor” și intereselor celorlalți nu este ridicat], cu excepția parțial] a virtuții ahimsa (nev]ț]marea), având în vedere faptul c] justificarea ultim] a tuturor practicilor etice este de a în]lța statutul moral al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici o restricție legat] de carne. Problemă îmbog]țirii trebuie înțeleas] în termenii stilului de viat] la care face referire Buddha. În timp ce c]lug]rul nu are alt] avere în afara propriilor haine și a vasului pentru hran], omul de rând este încurajat s] depun] eforturi pentru bun]starea proprie. Averea trebuie, ins], agonisit] pe cale cinstit], prin îndemânare și perseverent]. Importante pentru buna ei p]strare sunt și resursele de rezerv], precum și traiul cump]țâț, în limitele posibilit]ților fiec]ruia. Astfel, Buddha
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Buddha condamn] atât viața mizer] (s]r]cia), cât și extravaganța, stabilind câteva criterii pentru un trai decent. Omul obișnuit are dreptul la proprietate și la îmbog]țire în vederea asigur]rii unei vieți îndestulate familiei sale, ins] nu pentru a încuraja l]comia, zgârcenia ori setea de avere. Mai mult decât atât, ideea de a-i ajuta pe cei lipsiți, sau de a împ]rți din avere s]racilor, a fost acceptat] chiar și de c]tre regii care guvernau dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practici lingvistice în vederea modific]rii schemei obișnuite, care se aplic] în evalu]rile de tip shi-fei. În sfârșit, aceste „semințe” ale virtuții pot fi împiedicate s] se dezvolte și atunci când omul nu aspir] cu adev]rât și nu încearc] s] încurajeze acest lucru. Dac] omul ar putea înl]tură toate aceste influențe negative, perfecțiunea să moral] ar reprezenta o regul] și nu doar o rar] excepție. Mencius susținea c] practicile convenționale se justific] prin ins]și originea lor spontan]. Ritualurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui accent similar pe obligațiile celor superiori. O astfel de etic] a r]bd]rii și a supunerii nu este potrivit] pentru lumea de ast]zi, din ce in ce mai conștient] de responsabilitatea individual] și de nevoia unor structuri sociale care s] o încurajeze său s] o fac] posibil] în situațiile de opresiune. Totuși, persecuțiile periodice nu au ing]duit Bisericii s] renunțe prea ușor, o astfel de atitudine reg]sindu-se în ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la Biblie la lumea modern] conținu] a fi cercetate, la fel ca diversele tradiții legate de aspectele etice dezvoltate pe parcursul istoriei creștine. Între acestea, este de menționat includerea dreptului natural în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul, indentificase cu precizie semnificația sursei autorit]ții morale pentru a r]spunde la întrebarea: „Ce trebuie și ce nu trebuie f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest aspect se poate exemplifică prin accentul pus de Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele care definesc responsabilitatea unui musulman de a dobândi o conștiinț] social] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fi invers proporționale cu distanță de cas]? (Aceeași atitudine poate s] apar] și în alte societ]ți; în Marea Britanie sau în SUA ale zilelor noastre, politicienii, jurnaliștii și ceilalți aliați ai dreptului conservator sunt, uneori, ner]bd]tori s] încurajeze aceast] atitudine. Dar este mult mai probabil că aceasta s] fi fost mai evident] într-o societate că cea a Atenei antice, care nu a cunoscut nici un consens liberal de natur] moral].) Nici când adopt] în Gorgias criteriul interesului fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ap]rut o mișcare în cadrul filosofiei împotriva aristotelianismului și în favoarea unei reveniri a doctrinelor platoniciene. A doua tendinț] s-a datorat, în parte, redescoperirii autorilor din Antichitatea clasic] și accesibilit]ții crescute a operelor acestora prin intermediul traducerilor. Acest fapt a încurajat eclectismul oarecum necritic, existând un interes mai sc]zut pentru a determina consistentă intern] a compilațiilor de idei decât pentru a admira calit]țile estetice atât ale p]rților, cât și ale întregurilor. La începutul acestei dezvolt]ri, Nicolaus Cusanus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoare moral] primar]. Mai importante, poate, decat intoxicația rezultat] din asemenea asocieri rapsodice de idei, au fost numeroasele traduceri de texte clasice produse de membri Școlii Florentine. În afar] de introducerea unor noțiuni noi în gândirea Renașterii, aceste texte au încurajat dezvoltarea unei forme diferite, în care s] fie introdus] gândirea moral] și social], si anume, fabule lirice despre epoci de aur trecute și viitoare. În timp ce scolastica Renașterii a c]utat s] extind] metodologia filosofic] din Summa Theologiae, aducând și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] mascheze lupta pentru putere. Nu exist] o îndrumare impersonal] pentru acțiune; tot ceea ce le r]mane oamenilor este s] decid] ce fel de persoan] vor s] fie și s] încerce s] se comporte ca atare. Dezvoltarea antropologiei moderne a încurajat filosofi că Edward Westermarck (1862-1939) s] redeschid] vechea discuție relativist] referitoare la existența cunoașterii morale. Dezbaterea conținu], așa cum se arăt] în capitolul 39, „Relativismul”. Mai general spus, pozitiviști precum Moritz Schlick (1881-1936) au susținut c] acele credințe care nu trec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct forțe al unei acțiuni este tocmai cauzarea pl]cerii atât celui care execut] acțiunea, cât și celui care o suport]. Dar, uneori, se întâmpl] exact invers; de pild], gândiți-v] la faptul c] avem mai multe motive de a încuraja execuțiile publice ale violatorilor condamnați dac] evenimentul ar cauza pl]cere atât c]l]ului, cât și mulțimii care, bineînțeles, ar fi de fâț]. Dac] respingem aceast] sugestie, ne vedem puși în fața unui contraexemplu pentru principiul: „Este bine că acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]