23,577 matches
-
au sporit în ajunul zilei de 18 noiembrie/l decembrie la peste 3.000 oameni) o sarcină de mare răspundere, dat fiind că orașul avea numai 12.00 de locuitori, din care mai bine de 60 % erau muncitori, meseriași și țărani, aceștia locuind la periferie. Prin grija membrilor Gărzii au fost primiți și încartiruiți delegații, fiecare familie primind în găzduire câte trei-șase persoane, alți o sută de inși fiind primiți în cele două hoteluri. După ce locuințele pregătite în oraș s-au
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Gheorghe Munteanu (n. 9 octombrie 1935, comuna Cosăuți, județul Soroca) este un om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie. S-a născut în familia lui Eftemie și a Eudochiei Munteanu, țărani mijlocași din comuna Cosăuți, județul Soroca. A absolvit Școala de 7 ani din Cosăuți, iar în 1952 Școala Medie nr. 1 din Soroca. Își continuă studiile la Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit
Gheorghe Munteanu (chimist) () [Corola-website/Science/332555_a_333884]
-
român, profesor universitar, cercetător de prestigiu internațional în domeniul ihneumonidelor, fondatorul școlii moderne de entomologie de la Universitatea din Iași. El s-a născut la 11 (25) octombrie 1894, în comuna Dorobanți, județul Botoșani, fiind al cincilea copil în familie de țărani a lui Ion și Aglaia Constantineanu. După absolvirea școlii primare în satul natal, sa dus să-și continue studiile la Liceul "August Treboniu Laurian ", din Botoșani, iar după un an (în 1909) a fost transferat la seminarul "Veniamin Costachi" din
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
Sălăjan. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un
Monumentul ostașului român din Carei () [Corola-website/Science/332706_a_334035]
-
2010 este președinte de onoare al echipei de fotbal "Bologna Football Club 1909 S.p.A" În 1964, Morandi a jucat în piesa ""In ginocchio da te"" (""În genunchi mă întorc la tine""). Filmul îl prezintă pe Gianni, un fiu de țăran care visează să ajungă compozitor și cântăreț renumit. Dar un ordin de chemare în armată îi schimbă planurile. Ajuns în cazarma din Neapole, Gianni o întâlnește pe Carla, fiica unui subofițer, de care se îndrăgostește. Apoi a fost invitat să
Gianni Morandi () [Corola-website/Science/332775_a_334104]
-
fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
de curățat porumb și, mai târziu, la nunți. S-a căsătorit în 1932 și, datorită prestigiului de care se bucura în sat, a fost ales unul dintre „garanții” horei. Își îmbogățește continuu repertoriul cu piese pe care le învață de la țărani și lăutari. Între anii 1934 și 1936, face armata în București, Dobrogea, Alba Iulia și apoi pe Nistru, ca grănicer. Pe 4 februarie 1941, fiind concentrat la București, este adus de un superior la Institutul de Folclor, la profesorul Constantin
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
fiecare om ar trebui să le trăiască în fața unei astfel de mari sărbători). În ultimii ani a fost readus în atenția publicului prin două expoziții organizate sub titlul de "„Picu Pătruț, ultimul mare miniaturist al Europei”" la Muzeul Național al Țăranului Român din București în anul 2012 și la Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu în anul 2014.
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
fost numit în onoarea ei. Karin s-a născut la Stockholm ca fiica unui soldat pe nume Måns (numele ei fiind un patronim, literal înseamnă "fiica lui Måns") și a soției acestuia Ingrid. Mama ei provenea dintr-o familie de țărani din Uppland, care vindeau legume în piață. Se crede că ambii părinți au murit în jurul anului 1560. Potrivit unei legende, Eric XIV a observat-o prima dată în piață în Stockholm și a fost atât de uimit de frumusețea ei
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
lui Ivan al IV-lea. El era sprijinit de comunitatea negustorilor din Moscova, dar era privit cu suspiciune de mulți boieri, fapt care l-a determinat să le facă anumite promisiuni. Încercările lui Vasili de a reinstaura ordinea prin împiedicarea țăranilor de a părăsi moșiile stăpânilor lor și prin crearea unui registru al scalvilor au eșuat, deoarece autoritatea sa nu se extindea pe tot teritoriul țării. În scurt timp și-a îndepărtat famiile boierești importante, inclusiv familia Romanov. Au început să
Vasili al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333662_a_334991]
-
2002 „Celălalt Cioran” de George Banu după Caietele lui Emil Cioran, regia Radu Penciulescu, 2002 Mario - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux, regia Felix Alexa, 2001 Richard Roe - „Machinal” de Sophie Treadwell, regia Alexander Hausvater, 2000 Baronul - „Țăranul baron” de Ludvig Holberg, regia Lucian Giurchescu, 2000 Trissotin - „Femeile savante” de J.B.P. Moliere, regia Lucian Giurchescu, 1998 - 1999 „Satana cel Bun și Drept” de Tudor Popescu, regia Gelu Colceag, 1998 „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1997 „5
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Mike - „Teenage Space Vampires”, regia Martin Wood, 1999 „Stare de fapt”, regia Stere Gulea, 1996 „Scrisorile prietenului”, regia Mircea Veroiu, 1996 Regie teatru "Cum vă place" de Wiliam Shakespeare, UNATC, 2013 "Oameni ca noi" de , regia Liviu Lucaci, ARCUB, Clubul Țăranului, 2013 Un cuplu ciudat" de Neil Simon, Teatrul de Comedie, 2011 Și...pe când un copil?" de Andre Roussin, la Teatrul Valah din Giurgiu, martie 2010 "Cinci rendez-vous-uri mortale" de Liviu Lucaci, regia Liviu Lucaci, la Clubul Țăranului, Muzeul Țăranului Român
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Lucaci, ARCUB, Clubul Țăranului, 2013 Un cuplu ciudat" de Neil Simon, Teatrul de Comedie, 2011 Și...pe când un copil?" de Andre Roussin, la Teatrul Valah din Giurgiu, martie 2010 "Cinci rendez-vous-uri mortale" de Liviu Lucaci, regia Liviu Lucaci, la Clubul Țăranului, Muzeul Țăranului Român, iunie 2010 "Ești sau nu ești?" de Liviu Lucaci la Godot Cafe Teatru, regia în colaborare cu regizorul Puiu Șerban, noiembrie 2010 "Trilogia atrizilor" - Agamemnon de Eschil, UNATC, iunie 2009 " Domnișoara Iulia" de August Strindberg, Teatrul de
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Clubul Țăranului, 2013 Un cuplu ciudat" de Neil Simon, Teatrul de Comedie, 2011 Și...pe când un copil?" de Andre Roussin, la Teatrul Valah din Giurgiu, martie 2010 "Cinci rendez-vous-uri mortale" de Liviu Lucaci, regia Liviu Lucaci, la Clubul Țăranului, Muzeul Țăranului Român, iunie 2010 "Ești sau nu ești?" de Liviu Lucaci la Godot Cafe Teatru, regia în colaborare cu regizorul Puiu Șerban, noiembrie 2010 "Trilogia atrizilor" - Agamemnon de Eschil, UNATC, iunie 2009 " Domnișoara Iulia" de August Strindberg, Teatrul de Comedie, 2009
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
semnalase în anul 1930 resturi fosile de bobac în Botoșani și Cluj. Denumirea sa de bobac sau baibac este un împrumut din turco-tătară. ul sau marmota de stepă este rudă apropiată a marmotei alpine, după cum dovedește și observația milenară a țăranului român, atent cunoscător al fiecărei viețuitoare. Toponimia a păstrat la rândul sau o serie de dovezi ale prezenței acestui animal în fauna României, dovezi concretizate prin denumiri de sate precum "Țarina Baibacilor", "Baibaci", "Baibaraci", "Bibaraceasca", "La Baibaci", "Gura Baibaciului" etc.
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
școlii, unde s-a culcat. A doua zi, participând la curusri, a dat dovadă că poate pătrunde cele mai subtile probleme religioase. Cu acest prilej a exclamat: , M-am culcat kurd și m-am trezit arab ”, adică dintr-un simplu țăran kurd a devenit un cunoscător al învățăturilor religioase, predate pe atunci în arabă. Poate că de pe urma acestei întâmplări i se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
în franciza Disney Princess, împreună cu sora ei Elsa,devenind al 12-lea membru oficial. În primele etape de producție a filmului,rolul Annei era foarte diferit de cea a proiectului final.În loc de a fi o prințesă,Anna a fost un țăran care o căuta pe crăiasa zăpezi pentru a o ajuta în dezghețarea inimi sale de gheață.Nu numai că,ea nu a avut nici-o legătură cu Elsa în aceste etape de producție a filmului. Realizatorii filmului au "luptat" pentru a
Anna (Disney) () [Corola-website/Science/333764_a_335093]
-
de marile urâțenii ale acestei lumi” o fiară mitică, considerată a fi Marele Apărător al câmpiei trimis de Dumnezeu pentru a-i apăra pe oamenii acelor locuri de haitele sălbatice de lupi. Dulăul se stabilește în ograda lui Onache Cărăbuș. Țăran hâtru și proaspăt căsătorit, Onache începuse să-și construiască o casă pe dealul mare, după ce se certase cu fratele său de cruce Haralampie care își construise casa pe dealul mic. Dar, spre deosebire de Haralampie care alesese un pământ fertil ca loc
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
noapte de dragoste în căruța cu fân, iar fata se mută apoi la casa bărbatului său. Onache Cărăbuș este mobilizat în Armata Română în primăvara anului 1940, dar se întoarce acasă după ce Basarabia fusese ocupată de către URSS. Ocupanții sovietici împărțiseră țăranilor moșia unui arendaș din Nuieluși, iar familia Cărăbuș primise două hectare semănate cu maci, starea materială a ciuturenilor îmbunătățindu-se mult. Eliberarea Basarabiei de către Armata Română a dus la reinstalarea vechilor rânduieli, iar țăranii ce ocupaseră moșia arendașului au fost
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
ocupată de către URSS. Ocupanții sovietici împărțiseră țăranilor moșia unui arendaș din Nuieluși, iar familia Cărăbuș primise două hectare semănate cu maci, starea materială a ciuturenilor îmbunătățindu-se mult. Eliberarea Basarabiei de către Armata Română a dus la reinstalarea vechilor rânduieli, iar țăranii ce ocupaseră moșia arendașului au fost cercetați de jandarmi și bătuți. Cei doi băieți ai lui Onache au plecat pe front și au murit în război. După reocuparea Basarabiei de către URSS în primăvara anului 1944 casele ciuturenilor i-au găzduit
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
săptămâni pe ostașii sovietici ce înaintau înspre vest. Chiaburul Haralampie (al cărui fiu, Nică, se refugiase în România) a fost ridicat de autorități și deportat la o mină de minereuri radioactive din Munții Ural, iar averea lui a fost împărțită țăranilor săraci. Mircea Moraru, soțul Nuței, intrase ca voluntar în Armata Roșie în vara anului 1941, fusese avansat până la gradul de sergent și primise trei decorații, printre care și ordinul „Slava”. În calitate de soție a unui ostaș decorat, Nuța primește ajutoare importante
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
că autorul nu a prezentat frământările sociale care au avut loc în satele moldovenești în primii ani de după război precum lupta partidului pentru instaurarea unei orânduiri sociale noi și greutățile procesului de colectivizare a agriculturii datorate rezistenței chiaburilor și șovăielilor țăranilor mijlocași. Conducerea RSSM a solicitat interzicerea romanului și suspendarea revistei "Drujba narodov" pe care a acuzat-o de politică subversivă antisovietică. În urma presiunilor, editura Izvestia a oprit editarea romanului, publicând doar câteva sute de exemplare dintr-un tiraj planificat de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Moldova susținea că transformarea socialistă a satului moldovenesc este descrisă într-un mod denaturat, iar lupta de clasă este trecută de scriitor sub tăcere. Mai multe idei ce apar în carte sunt criticate ca dușmănoase: înstrăinarea conducerii de partid față de țărani, minimalizarea luptei de clasă, neliniștea produsă de luptele miliției cu „dușmanii de clasă”, incompetența organelor de conducere în combaterea foametei din anii de după război, compasiunea umană față de un fost militar în Armata Română, opoziția țăranilor față de folosirea utilajelor agricole, povara
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
înstrăinarea conducerii de partid față de țărani, minimalizarea luptei de clasă, neliniștea produsă de luptele miliției cu „dușmanii de clasă”, incompetența organelor de conducere în combaterea foametei din anii de după război, compasiunea umană față de un fost militar în Armata Română, opoziția țăranilor față de folosirea utilajelor agricole, povara predestinării și lipsa de speranță a personajelor. Ca urmare a opoziției exprimate în mod fățiș de conducerea comunistă de la Chișinău, premiul nu i s-a mai acordat. În perioada următoare s-a intensificat controlul autorităților
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Onache Cărăbuș. Dilogia "Povara bunătății noastre" este una dintre cărțile care au criticat deschis sistemul sovietic, fiind descrise cu mult curaj nedreptățile colectivizării din Basarabia și perioada de foamete ce a urmat. Dezvăluirea faptului că porumbul confiscat de autorități de la țărani putrezea într-o gară în plină perioadă de foamete se aseamănă cu dezvăluirile abuzurilor petrecute în România în timpul „obsedantului deceniu”. Scriitorul prezintă, de asemenea, înstrăinarea existentă între conducerea colhozului și țărani, precum și sterilitatea ședințelor îndelungate ale conducerii organizației de partid
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]