25,049 matches
-
teritoriul devenind peisajului urban construit în întregime. Autoritatea de dezvoltare urbană a fost înființată la data de 1 aprilie 1974, fiind responsabilă cu planificarea urbană. Singapore are în curs de desfășurare proiecte de îmbunătățiri funciare cu sol obținut din propriile dealuri, de pe fundul mării, și țările vecine. Ca rezultat, Singapore a crescut de la o suprafață 581,5 km², în anii 1960, la 704 km² în prezent, și poate crește cu încă 100 km² până în 2030. Uneori, proiectele de îmbunătățiri funciare implică
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
a lungul vastului teritoriu. În est, de-a lungul țărmurilor Mării Galbene și Mării Chinei de Est sunt extinse și dens populate câmpii aluvionare, în timp ce pe marginile platoului Mongoliei Interioare, în nord, predomină pajiștile largi. Sudul Chinei este dominat de dealuri și lanțuri muntoase joase, în timp ce partea central-estică găzduiește deltele a două mari fluvii din China, Galben și Yangtze. Alte ape importante includ Xi, Mekong, Brahmaputra și Amur. La vest se află lanțuri muntoase importante, mai ales Himalaya. Platourile inalte prezintă
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
până în 1971 la ONU, fiind membru fondator al acesteia. Președintele actual este Tsai Ing-wen, prima femeie președinte, care a preluat funcția pe 20 mai 2016. Relieful este în special muntos. Două treimi din suprafața insulei sunt acoperite de munți și dealuri, câmpia ocupând mai puțin de o treime. Principali munți sunt: Xueshan, Taidong, Zhongyang și Yushan. Partea centrală este înaltă. Vârful Yushan, cel mai înalt al insulei, are o altitudine de 3997 m. Vegetația și fauna: Pădurile acoperă aproape jumătate din
Taiwan () [Corola-website/Science/298178_a_299507]
-
Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/ La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
este posibilă. În noiembrie 1925, Miró participă la expoziția pictorilor suprarealiști, ia parte la întâlnirile lor de lucru, deși niciodată nu va adera la această grupare în mod oficial. În anul 1927, pictorul părăsește cartierul Montparnasse și se stabilește pe dealul Montmartre, în apropierea străzii Fontaine. Doi ani mai târziu (1929), se căsătorește în Palma de Mallorca cu Pilar Juncosa. Pe durata războilui civil (1936-1939), pictorul nu va călători deloc în Spania, se stabilește la Varengeville, în Normandia. Aici rămâne pe
Joan Miró () [Corola-website/Science/298209_a_299538]
-
regiunea Coro, un tract muntos în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea centrală este paralelă cu coasta și include dealurile din jurul orașului Caracas; regiunea estică, separată de regiunea centrală de către Golful Cariaco, acoperă tot statul Sucre și nordul statului Monagas. Regiunea Insulară include toate insulele Venezuelei: Nueva Esparta și diferite dependențele federale. Delta râului Orinoco formează un triunghi care acoperă
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
din București. Preda Brâncoveanu a reușit să își răscumpere viața cu o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan, însă Papa Brâncoveanu a fost omorât la baza dealului Mitropoliei, în locul unde nepotul său Constantin II Brâncoveanu avea să ridice în 1712 ani o cruce de piatră, peste vechea cruce de lemn ridicată de Preda. Preda Brâncoveanu a fost sugrumat în 1658 din ordinul lui Mihnea al III-lea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare. Bogăția
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
variată de mâncăruri și produse de post. Cina are aceeași compunere ca și prânzul, însă se exclud în general alimentele a căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre. Bogăția dealurilor și colinelor românești aduce după sine recolte bogate de struguri și fructe precum: merele, prunele, cireșele, caisele, piersicile, corcodușele, vișinele. În România există numeroase instituții specializate în obținerea vinurilor naturale și a băuturilor din fructe. Acestea însoțesc adeseori bogăția meselor
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
la originea cuvântului românesc „bătrân”) i-a răspândit pe aceștia în „villae” (gospodării familiale) rurale, ca ulterior, în Antichitatea târzie, împărțirea imperiului și valurile de popoare migratoare, să fi provocat regruparea populației în „fossatele” (localități întărite) din „sapos” (hinterlandul de dealuri și munți, mai ușor de apărat, si ulterior denumit de Slavi „posade”. Denumirea „vlahi” („Βλαχοι”, „Власи”) a fost folosită de greci și de slavi, fiind preluată de la germanici care o folosiseră anterior (sub vorma "Walh") pentru a desemna celții și
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Crișul Repede (în ) este un râu ce izvorăște în nord-estul Munților Apuseni (Munții Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Gropanda, Nedeșul, Tășadul, iar în aval de Oradea la Sântandrei, râul Peța. Între anii 1896-1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu direcția nord-sud, care face legătura între Crișul Repede și Crișul Negru. El adună apele dinspre dealurile piemontane ce invadau Câmpia, având o capacitate de transport de cca. 6 m3/s în apropierea prizei de la Tărian, aceasta mărindu-se până la 60 m3/s la vărsarea Colectorului în Crișul Negru la Mocear. Hărți
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
arăbescul "kalhat" (fortăreață) orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre; numit după Sf. Gheorghe ("san Giorgio"), patronul orașului lor natal. de la slavul "gora" (munte) și râul „Jiu” („Jiul de munte”) posibil din "har" ("deal" sau "munte" în limbile semitice și turcice, vezi Ağrı) de la orașul Hunedoara, compus din antroponimul Honod + magh. "vára" („cetatea lui”), vezi de ex. Timișoara posibil de la triburile numite "Iașii sau Iazygii" care locuiau temporar în regiune în secolul XII. denumire
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
numele "Dârstor" - de la răul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică - denumit după cetatea omonimă aflată în reședința județului - denumire românească: porțiune de teren de la poalele munților, acoperită cu pășuni, fânețe și livezi, care constituie zona de trecere dintre munți și dealuri - legenda povestește că numele orașului derivă de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea.
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
metropolitană). Orașul Vechi se întinde pe ambele maluri ale râului Limmat, care curge de la lac, care rulează spre început la nord și apoi transforma treptat într-o curbă spre vest. Centrul geografic (și istoric), al orașului este Lindenhof, un mic deal natural pe malul de vest al Limmat, la aproximativ 700 de metri nord de unde problemele râului de la Lacul Zürich. Astăzi, orașul se întinde încorporat oarecum dincolo de limitele naturale hidrografic de dealuri și include unele cartiere spre nord-est, în Valea Glatt
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
geografic (și istoric), al orașului este Lindenhof, un mic deal natural pe malul de vest al Limmat, la aproximativ 700 de metri nord de unde problemele râului de la Lacul Zürich. Astăzi, orașul se întinde încorporat oarecum dincolo de limitele naturale hidrografic de dealuri și include unele cartiere spre nord-est, în Valea Glatt (în germană: Glattal) și la nord în Valea Limmat (în germană: Limmattal). Cu toate acestea, limitele orașului vechi sunt ușor de recunoscut de către canalul Schanzengraben. Acest curs artificial a fost folosit
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
a fost folosit pentru construirea unei a treia fortărețe în sec XVII - XVIII. Zürich este situat la 408 m deasupra nivelului mării, în partea mai joasă (nordică) a Lacului Zürich (Zürichsee) aproximativ 30 km la nord de Alpi, amplasat între dealuri împădurite la vest și est. Municipalitatea din Zürich are o suprafață de 91.88 km pătrați, din care 4.1 km ² este compus din lacul Zürich. Zona include o secțiune din nordul Podișului elvețian. Malurile Limmat constituie cel mai intens
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
joacă un rol important în văile alpine de nord, are un impact limitat asupra Zürich-ului. Zonele din jurul Limmat sunt aproape complet populate (zone rezidențiale, industriale, zone comerciale). De asemenea dens construit, locații expuse la soare și de preferat rezidențiale pe dealuri cu vedere spre Zürich, Waidberg și Zürichberg și secțiunea de jos a pantei pe partea de vest a văii pe Uetliberg. „Plămânii verzi” ai orașului includ zonele vaste de pădure Adlisberg, Zürichberg, Käferberg, Hönggerberg și Uetliberg. Parcuri mari sunt de
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
armate ale Țării Moldovei. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc, în regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră - autostrada și calea ferată. Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m. Clima este moderat-continentală. Temperatura medie a aerului este 9 °C. Minimul absolut al
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
acoperă 3.223 km². De-a lungul istoriei, Belgrad a reprezentat o intersecție între lumea occidentală și cea orientala. Pe malul drept al râului Sava, centrul Belgradului este așezat pe un teren accidentat. Punctul cel mai înalt al orașului este dealul Torlak cu o înălțime de 303 m. Munții Avala (511 m) și Kosmaj (628 m) sunt situați în partea sudică a orașului. Dincolo de Dunăre și de răul Sava, cea mai mare parte a terenului este plat, compus din câmpii aluviale
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
apropiere, Zemun, Piața Nikola Pašić, Terazije, Piața Studenților, Fortăreața Kalemegdan, Strada Knez Mihailova, Parlamentul, Templul Sfanțului Sava, Palatul Vechi. Pe lângă acestea, sunt multe parcuri, monumente, muzee, cafenele, restaurante și magazine pe ambele maluri ale fluviului. Monumentul eroului necunoscut din vârful dealului Avala permite o vedere panoramica asupra orașului. Mausoleul lui Iosip Broz Tito, numit Kuća cveća ("Casă florilor"), precum și parcurile din apropiere, Topčider și Košutnjak, sunt de asemenea cunoscute, în special în rândul vizitatorilor din fosta Iugoslavie. Beli Dvor sau „Palatul
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
km de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului - căuș, care este mărginit de dealuri. Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului - căuș, care este mărginit de dealuri. Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]