24,310 matches
-
spun: Doamne, voința ta sfântă și dumnezeiască în această Operă a ta, să coste orice sacrificiu». Iar în ziua următoare, continuă: « În acest moment, orele 20,30, sosește Vizitatorul Apostolic, părintele Caronti, un adevărat om al lui Dumnezeu; o demonstrează glasul lui, aspectul lui, întreaga sa persoană. Vine în numele Domnului...». Vizitatorul Apostolic cunoștea deja Opera, pentru că se servise de tipografia «Buoni Fanciulli» pentru a imprima unele ediții liturgice. Misiunea pe care a primit-o de la Sfântul Scaun îi acorda o putere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui don Calabria să nu-l ducă spre inițiative care puteau să-l îngroape în încurcături afaceriste ori să-l îndatoreze inexorabil. Gândul că episcopul lui nu i-ar fi aprobat opera îl «dărâma. Pe de altă parte, aud tare glasul lui Isus care îmi spune continuă, că e bine așa» . Tot așa și atunci când a fost vorba despre formarea preoților apostolici în Casă, nu i-a adus dojeni aspre cardinalului, care nu admitea clerici externi. El, neîndoios de voința lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
orice sacrificiu». Abatele Caronti a ajuns la Verona pe 2 martie, la orele 20,30. Don Calabria adnotă în jurnalul său: În acest moment, orele 20,30, sosește Vizitatorul Apostolic, părintele Caronti, un adevărat om al lui Dumnezeu; o demonstrează glasul lui, aspectul lui, întreaga sa persoană. Vine în numele Domnului...». Și, încă, la 16 iunie 1936: «Vizita Apostolică e un adevărat dar al lui Dumnezeu». Iar, anul următor, la 4 iulie 1936: «Oh, cum ar trebui să-i mulțumim lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cristiani di fronte all'attuale tragedia (Noi, creștinii, în fața tragediei actuale). Don Calabria a tresăltat de bucurie: părintele Mondrone i-a deslușit gândul. Din acest articol a extras un compendiu, pe o foiță, cu titlul Una voce che grida (Un glas care strigă). Italia era, pe atunci, ruptă în două părți de frontul Tosco-Emiliano (linia gotică). La Roma, iezuiții au tipărit mii de copii pentru sudul Italiei, iar don Calabria a tipărit tot atâtea copii pentru nord. Părintele Mondrone a elaborat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru ca și cei mai încăpăținați și distrați să audă, să se trezească și să se reanalizeze?» . Dar cine va vorbi? Uneori, eminență, mai ales după celebrarea sfintei Liturghii, aud în mine ceva ca o voce: „Vorbește, fă să se audă glasul Meu; opera de care aparții este a Mea, și Eu am maturat-o pentru a împlini niște planuri speciale, și chiar și pentru asta... Oare să fie o iluzie, eminență? Pe de altă parte, am văzut din experiență că un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cred, că dacă Isus o vrea, nu va privi instrumentul, care dimpotrivă cu cât mai mult va fi sărac și mizer, cu atât mai mult va putea coopera la mai marea slavă a lui Dumnezeu și la binele sufletelor». Acest glas și forță interioară îl determină pe don Calabria să iasă din ascunderea sa, dintr-a sa «taneta e buseta» (din mica sa vizuină și mica sa scorbură), unde a rămas ascuns până acum, ca să înceapă să scrie, cerând reînnoirea spirituală
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cuvântul Evangheliei. Dar despre don Calabria trebuie să mai amintim iubirea sa pentru Biserică. Geamătul ultimilor ani ai vieții sale, după cum e bine știut, era precum reflexul neliniștii celui Răstignit pentru suflete. Descria atât de insistent acel suspin ca fiind glasul Domnului: „Biserica Mea, Biserica Mea“. Din această iubire pătimită pentru Mireasa lui Cristos s-a născut în don Calabria dăruirea sa pentru preoți și religioși. Vă mai amintiți încă apelurile sale pasionante, insistente, arzătoare adresate autorităților bisericești, religioșilor și preoților
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
far luminos care să arate adevărata cale a „reînnoirii“ promovate de Conciliu. Să rămână ca un punct de referință și de verificare a autenticei „apostolica vivendi forma“ pe care azi mulți o invocă și o caută. Să mai răsune încă glasul său pentru a îndemna, mustra, rechema... Iar el să unească rugăciunii sale rugăciunea noastră pentru a dobândi Bisericii de la San Zeno și Bisericii universale o primăvară reînnoită de sfinți». Și nici nu ne imaginăm că mesajul lui ar fi depășit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
simplu lucru din lume... Defilarea militară prin fața cuplului imperial și a demnitarilor cățărați pe o movilă adăpostită sub un cort era punctată, la fiecare unitate, de aceeași frază a împăratului salut și elogiu la care soldații răspundeau într-un singur glas, sacadînd silabele unui "mulțumim". Reflexele culorilor de la splendidele uniforme de dinainte de 1914: cavaleri ai gărzii cu cască Lohengrin, husari din Grodno îmbrăcați în verde și carmin, grenadieri, Preobrajenski 25, aduceau o notă de veselie în acea manifestație de forță abia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu presimți zădărnicia negocierilor ce ne erau impuse. Am găsit în fața mea pe Danev, secondat de doctorul Sarafov, chirurg reputat ieșit din universitățile franceze, fost ministru la Viena, fire afabilă, menit să joace rolul de complice util pentru a da glas unor refuzuri intransigente în locul șefului. Dezbaterile nu au trenat; încă de la prima rundă, delegații bulgari s-au cantonat într-o atitudine de negare absolută. Strîngînd din dinți, domnul Danev spunea "nu" la toate sugestiile noastre de înțelegere. Eșecul era evident
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Triplice, dar Transilvania este o Alsacia-Lorena a sa, iar inima românilor bate dintotdeauna la unison cu Franța. Există în aceasta motiv pentru a împinge România în afara sferei Germaniei, iar soluționarea diferendului româno-bulgar este o ocazie pentru a grăbi mișcarea. "Glasul dumneavoastră, domnule ambasador, avînd în vedere cine sînteți, ceea ce ați fost și că mîine veți fi în fruntea diplomației franceze, este preponderent în ochii Rusiei și nu numai ai ei. Fie ca acest glas să se pronunțe public în favoarea noastră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o ocazie pentru a grăbi mișcarea. "Glasul dumneavoastră, domnule ambasador, avînd în vedere cine sînteți, ceea ce ați fost și că mîine veți fi în fruntea diplomației franceze, este preponderent în ochii Rusiei și nu numai ai ei. Fie ca acest glas să se pronunțe public în favoarea noastră pentru ca primirea la București, a știrii cîștigului nostru de cauză, să asocieze Franța la acest succes, și să asistăm la o grandioasă manifestație populară de gratitudine a poporului în fața Legației din București... Dacă războiul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fiorentino 118, vicisitudinile războiului împotriva îndîrjiților turci și disensiunile dintre aliații balcanici, dar articolele din presa italiană mi le aducea în fiecare zi sub ochi: între sîrbi și bulgari ardea fitilul. Trupele sîrbești ocupau teritorii dorite de Sofia, unde ridica glasul și se suflecau mînecile. Acordul secret de alianță din 1912 prevăzuse aceste conflicte și arbitrajul țarului. Diapazonul se înălța atît de repede încît Rusia urma să fie forțată, împotriva voinței sale, să exercite acest arbitraj pentru a evita ca, disputîndu-și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mea. Echipajul stătea aliniat pe punte pentru onor în timp ce, coborît de pe o canonieră a marinei noastre de război, acostată puțin mai departe, un tînăr locotenent, cu jugulara chipiului între dinți, agitat de o exaltare războinică și dornic să facă auzit glasul prafului de pușcă prin singurul tunuleț de pe distrugătorul în miniatură, voia din toate puterile să mă facă să spun că fusesem "maltratat", împreună cu toată Legația, și că datoria lui era să-i pună pe călăii mei la punct... Pe această
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu era vorba decît de niște simpli soldați sau gradați... Mărturisesc că atunci cînd am luat cuvîntul în fața celor 350 de cruci majoritatea fără nume, ci doar cu mențiunea "Aici odihnește un soldat român mort, prizonier, pentru patria sa" aveam glasul atît de sugrumat încît îmi era, la început, greu să vorbesc pentru a exprima sentimentele de pietate față de acești morți și de indignare față de călăii lor, iar pe măsură ce vorbeam, în jurul meu lacrimile de pe obrajii ascultătorilor traduceau emoția ce mă sugruma
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aici, alături de voi împotriva invadatorului... Vibrînd încă de fulgerele sale verbale, simpaticul mareșal mă strîngea în brațe pe un culoar al camerei deputaților, ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară! Iată-ne de acum tovarăși, cot la cot, iar aceasta înseamnă pentru dumneavoastră că ați scăpat de bătutul parului pe loc alături de vitele cehoslovace!". Frază spontană, fără echivoc, ce revela profunzimea acțiunii diplomatice italiene, așa cum o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fratelui regelui, prințul Nicolae, sosit pe neașteptate din străinătate, contrar cuvîntului dat și cu un scop nelămurit. E foarte clar că acest lucru era o copilărie și că tînărul prinț făcuse rău să asculte unele chemări în care se amesteca glasul matern, pentru a juca o festă fratelui său care-i refuza validarea unei căsătorii ce nu se cuvenea rangului său. Dar lipsa de sînge rece a Mareșalului, ieșirile sale de necrezut, nemăsurate și fără discernămînt 235, ne-a făcut cea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dar când am ieșit din sală pe stradă era aproape de miezul nopții, m-am simțit ceva mai bine decât înainte: ceea ce dezmințea teoria de doi bani după care am avea tendința să idealizăm trecutul. Poate trecutul îndepărtat, a gândit cu glas tare Pastenague. Cât de îndepărtat? La 23 august 1944 aveam doar cei șapte ani de acasă: profesoară de pian și o fräulein care se tot chinuia să mă învețe limba lui Goethe. Fratele profesoarei de germană era maestru de șah
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o făptură ușoară, înaripată și sacră, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin și își iese din sine, părăsit de judecată. Cât își păstrează judecata, nici un om nu are puterea să creeze poezie sau să dea glas, în vers, unei preziceri. Așadar, nu prin puterea unui meșteșug spun ei, în creația lor poetică, atâtea lucruri frumoase despre faptele de care se ocupă, ci printr-un har divin, fiecare dintre ei fiind în măsură să creeze poezie frumoasă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
fiindcă Dumitru Dragomir nu se poate opune și fiindcă Mircea Sandu nu comentează. După propriile declarații, Dumitru Dragomir se îndrăgostise dureros de dulce de varianta cu 12 echipe. Numai că amorul înflăcărat, adolescentin și total a pălit în fața rațiunii. Iar glasul rațiunii îi șoptea președintelui Ligii că, din 12 echipe, șase vor fi din București, două din Ploiești și două din Craiova. Ceea ce ar fi însemnat un fiasco demografic, despădurirea de tradiție a unor străvechi leagăne ale fotbalului. Ce înseamnă sigla
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fotbalul românesc se minte urît și trist“. Ce-o fi vrut să spună? Poate se referea chiar la Mircea Sandu, deși Dan Grigore n avea de unde să știe ce va zice președintele Federației a doua zi. Însă Mircea Sandu e glasul fotbalului românesc și el a început să fie previzibil. Ce poate fi mai frumos decît să vorbești la final de sezon despre lucruri serioase? Ca să atingi partea tragică a lucrurilor, trebuie să te pregătești, să-ți faci lecțiile. Și Nașu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trecut. Gheorghe Minoiu se afla la pupitru în studio, rostea pe ton ceremonios clasamentul, apoi comuta legătura. Sebastian Domozină vorbea înflăcărat de la Craiova, cînta efectiv golurile lui Oblemenco și nu uita să amintească momentele cheie ale coacerii pepenilor de la Dăbuleni. Glasul lui Nicolae Secoșan venea sobru de la Timișoara, odată cu judecarea aspră a celor ce greșeau. Victor Tudor Popa și Teodor Mateescu relatau succesele efemere și suferința perpetuă a Clujului. Grigore Ilisei povestea moldovenește pățaniile Iașiului, Dan Voicilă aducea de la Ploiești sau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și e protejată de șapte scuturi de energie. Un robot le deschide ușa și George intră emoționat. Primește un costum special de cosmonaut, pe care îl îmbracă în grabă. Așează-te la pupitrul de comandă! îi spune robotul cu un glas metalic. Stabilește coordonatele și apasă butonul de pornire. Într-o fracțiune de secundă, nava spațială se pune în mișcare. Zboară ca gândul, trecând printre miile de stele strălucitoare. Din loc în loc, întâlnește planete mai mari sau mai mici, în jurul cărora
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în câteva propoziții, ce-ți dorești să faci în vacanța mare. Creionul - Au! Mă doare! Fii atentă pe unde calci! Maria se oprește. Tresare. E singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde se nimerește, mă mai și calci în picioare! Fetița privește spre covor. Nu e nimeni. Ba da! Chiar lângă piciorul ei
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
vorbi? Tu ești un creion, un lucru. Lucrurile nu pot vorbi. Doar oamenii vorbesc! - Nu e adevărat! Și lucrurile vorbesc pentru cei care vor să le asculte. Tu ești o fetiță bună și generoasă. De aceea mi-ai putut auzi glasul. Ești însă cam dezordonată și nu e bine. Vezi? Aș fi putut să stau comod, în penar, alături de prietenii mei: stiloul, pixul, radiera. Din vina ta mi-am petrecut timpul singur și trist. - Iartă-mă, creionule! Îți promit că voi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]