27,087 matches
-
forme de relief! La unii munți se vede camuflat unde locuiesc pustnici. Cât de greu și anevoios e să urci la ei. Ce loc singuratic și retras și-au ales de locuit. Departe de lume, dar aproape de Dumnezeu. Doamne, câtă liniște, câtă sfințenie, numai păsările cerului cântă și parcă se contopește cântul lor cu rugăciunile pustnicilor de prin munți. Vedem și Marea Tiberiadei cu ale ei legende din trecut. Aș dori să opresc o clipă totul În loc ca să pot a mă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
părintele David spunându-i că ar dori să mai aibă frați călugări dar nu depinde de el, ci de autorități. Singur nu e bine. Ar dori să se mai sfințească și alții În această mănăstire, că se poate. E multă liniște, se poate face călugărie În toată demnitatea ei. Așa că el așteaptă, poate vor mai veni frați călugări. Între timp ne-a servit cu un lichior de fructe alese, cu suc, dulciuri, rahat, napolitane și biscuiți. Ne-a dat și câte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
povești cu tâlc și Fiul Pierdut și multe, foarte multe sunt educative. Să o citiți! Este Minunată! Și acum spuneam Domnul Iisus pregătea pe ucenici. Și deseori mergea În grădina Ghetsimani și se ruga acolo, că era mai retrasă, era liniște și nu era zgomotoasă. Și joi Înainte de Cină le-a spălat picioarele la toți ucenici. E o taină ... câtă smerenie... Apoi au Cinat Împreună și le-a zis că unul dintre ei Îl va vinde! Atunci toți l-au Întrebat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zilnice: „La Casa Poporului din strada Socola 128, a fost o întrunire a lucrătorilor din Atelierul C.F.R. Nicolina, unde a vorbit Pintilie, Crivei și alții pentru organizație și salar, au fost ca 60 de persoane și s-a terminat în liniște”. Evident că liderul muncitorilor de la Nicolina, Ilie Pintilie, era primul supravegheat. O altă notă informativă deconspiră numele câtorva lideri importanți: „Sindicatul sub conducerea lui Virgil Ionescu constituit la 21 ianuarie 1929 a activat până în toamna anului 1931. O parte din
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
La Atelierele C.F.R. Nicolina, lucrătorii au declarat grevă, au luat parte ca 1 400 lucrători. Motivul grevei - reducerea salariilor, concediu forțat și lipsa de lucru. Greva s-a început la ora 730 și s-a terminat la ora 915 în liniște, urmând ca la ora 16 să se adune din nou cu toții pentru a obține rezultatul scontat”. Situația se conturează oarecum asemănătoare celei din 1930, când, într-o zi de ianuarie, cei 1 800 de lucrători, nemulțumiți de noua curbă salarială
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1963 al „Muncitorului metalurgist”, abordează tocmai acest subiect. Dacă, în trecut, foarte puțini (în continuare referirea devine mai clară: „clasa burghezo-moșierească”) erau cei care beneficiau de stațiunile balneo-climaterice, iată că, în prezent, cei mulți, care muncesc, se pot bucura în liniște de odihna binemeritată, la prețuri decente. Relatările martorilor confirmă această stare de fapt, nu fără nostalgie. Situația se schimba însă atunci când angajații ocupau funcții de conducere în uzină. Concediile se acordau mai greu și nu întotdeauna integral. am ajuns la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
intra în atribuțiile unor servicii de informare să zic, dar asta nu era, sincer, conștientizat de mine la epoca respectivă, chiar deloc. Erau foarte diferiți, de exemplu nu ne lăsau să ne jucăm între 2 și 5, trebuia să fie liniște pe stradă, ba chiar scria peste tot... și, unii mai ciudați decât alții. Tăiau mingile dacă le cădeau în curte acolo, deși curte nu era... N. D.: - Severi. M. V.: - ...mai severi..., poate că ideea de ordine era, să zic, mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Sighișoara) au sosit la Huși (Oppidum Huzt), primiți fiind la Curtea de aici, de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Solii i-au adresat voievodului moldovean rugămintea de a interveni la sultanul Soliman, „pentru primirea tributului lor, căci dacă ar fi pace și liniște pentru Transilvania, atunci ar fi pace și liniște și pentru acest voievod și pentru țara sa a Moldovei”. După ascultarea soliei, domnitorul a spus „că vrea să chibzuiască despre toate acestea cu boierii săi și apoi să dea răspunsul”, ceea ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiind la Curtea de aici, de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Solii i-au adresat voievodului moldovean rugămintea de a interveni la sultanul Soliman, „pentru primirea tributului lor, căci dacă ar fi pace și liniște pentru Transilvania, atunci ar fi pace și liniște și pentru acest voievod și pentru țara sa a Moldovei”. După ascultarea soliei, domnitorul a spus „că vrea să chibzuiască despre toate acestea cu boierii săi și apoi să dea răspunsul”, ceea ce însemna că însuși sfatul domnesc urma să se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Jan (Ioan) Sobieski. Vom urmări deplasarea armatelor polone, care avansau cu mare dificultate, hărțuite fiind de tătari și turci pe ambele maluri ale Prutului. Înaintarea a avut loc pe malul stâng al Prutului, de-a lungul râului, la început în liniște. La sfârșitul lunii iulie (26 iulie 1686), oștile polone se aflau în nordul Moldovei pe Prut, deplasarea lor având loc pe următorul traseu: din Sniatin, prin Lujeni (Lențești), Jujca (Boian), Murzonți, Vancicăuți, Pererita, Bogdănești, Racovăț (râu), Ciugur (râu și sat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de două-trei hectare, cu tot confortul unei asemenea îmbunătățiri, iar izvoarele răcoroase se vor capta, desăvârșindu-se astfel poezia și frumusețea acestor locuri pitorești. Și astfel, acest colțișor splendid al naturii s-ar preface într-un loc de pelerinagiu, unde liniștea și odihna căutată în timp de vacanță, de oameni obosiți de muncă și de elevii dornici de lucruri noi și strălucitoare, se vor putea găsi cu mijloace modeste pe aceste meleaguri”. Virgil Caraivan considera că în fața lui se afla un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei și a regimului politic existent. Departamentul Dinlăuntru face o cercetare, din care rezultă că „În capitalie (Iași, n.a.) s-au descoperit un însămnat complot de răi cugetători cu scopos de a porni spre tulburarea liniștii obștești”. Majoritatea complotiștilor erau străini (bulgari, sârbi sau greci). Istoricul Gh. Platon a concluzionat că, prin intermediul căpitanului Cernat, complotiștii din Iași au stabilit legături cu mediul bulgar din Huși. Autoritățile au procedat la arestarea persoanelor menționate în scrisorile căpitanului Cernat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Galați. Anaforaua Sfatului Extraordinar din 7 august 1847 relata „neregulile” săvârșite la Fălciu de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile și sumețiile ce s-au pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înregistrați cu drit a votarisî [...] au numit prezidet adunării electorale pe d. vornic Scarlat Roset, apoi [...] au ales deputat dintre proprietarii mari acestui district pi D. vornicii Petru Mavroeni și Nicu Catargi. Alegirea s-a desăvârșit în cea mai mare liniște și adunarea s-a disfăcut fără a se sminti cât de puțin buna orândueală. Sara, doi din membrii consiliului municipal di aice, urmați de o numeroasă cîtime de cetățeni, între care erau și mai mulți proprietari d-ambele clase, veind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
7 noiembrie 1857, Administrația districtului Fălciu, cu reședința la Huși, a informat Ministerul de Interne, arătând că jalba adresată caimacamului de deputatul pontaș de Fălciu, Niculae Popovici, nu are fundament, delegații sătești depunând o efectivă „formă de propagandă spre tulburarea liniștii societății”. Cere instrucțiuni în legătură cu arestatul Niculae Popovici. Rezoluția ministerială recomanda eliberarea deputatului pontaș: „de sub arest, pe chizășie că nu se va mai abate la asămine urmări, făcându-se cunoscut că pentru a doa oară se va da sub giudecată criminală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
li s-ar explica, făcându-i să înțeleagă că dacă bravii noștri ostași nu ar fi fost și nu ar fi cu pieptul lor la hotarul țării, nici ei, cei rămași în căminul lor nu s-ar putea ocupa în liniște pentru lucrările agricole, care sunt, cel puțin pentru săteni, unicul izvor de viață”. Populația României a susținut Războiul pentru Independență și prin masive donații în bani și ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.). Valoarea ofrandelor reprezenta mai mult de 2/3 din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și eu vei ști că sunt sănătoasă dar vreau sămi trimiți răspuns ca să știu ce să fac că vrea să dau înjumătate or’ să lucrez numa eu și sămi trimeți răspuns ca să știu și vei ști că la Huși este liniște dar tot are să fie răscoală că stau gata cu toții dar așteaptă din cînd în cînd să vie capu răscoalei. Iar din partea nămurilor nu vine nime să mă vadă cum stau. Multă sănătate. Tasica Gligore Cerchez Scris Ion Munteanu”. Răscoala din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Orașul Huși și jud. Fălciu fiind încă în fierbere din cauza revoltelor țărănești care amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura forță armată asiguratoare liniștei publice. Neîndeplinirea acestei cereri a noastră ar însemna să rămânem în pradă devastărilor care așteaptă a se arunca asupra orașului și a proprietarilor”. Începând cu a doua jumătate a lunii martie, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza a luat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mobilată cu un gust desăvârșit, cu pereții decorați cu tablouri de epocă. Era diplomat de cariera, format la excelenta școală a unor diplomații sud-americane-Argentina, Chile, Brazilia... Știam că e născut în aceeași localitate, Rosario, ca și Che. Am discutat în liniște despre relațiile bilaterale, despre Mercosur, Uniunea Eu-ropeană și raporturile cu "marele licurici", despre Borges și Julius Popper și bineînțeles despre Che. Îi cunoștea familia și mi-a relatat multe lucruri interesante despre impactul lui Che în Argentina zilelor noastre, copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fumez opiu”. CÎnd am fost copil, am suferit de halucinații. O dată m-am trezit În lumina zorilor și-am văzut omuleți jucîndu-se Într-o căsuță de lemn pe care o construisem. N-am simțit frică, ci doar un sentiment de liniște și uimire. Altă halucinație sau coșmar avut În mod repetat privea „animalele din perete”, și a Început cu delirul unei febre ciudate, nediagnosticate, de care am suferit la vîrsta de patru sau cinci ani. Am urmat o școală liberală alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pulbere la Frank’s și m-am dus Într-un bar de pederaști. Trebuie c-am mai băut ceva În cîrciuma aia, fiindcă mi s-a rupt filmul o vreme. CÎnd barul a intrat Într-unul din acele intervale de liniște, afară tocmai se lumina. Liniștea e ceva care nu se Întîlnește prea des Într-o cîrciumă de pederaști. Cred că cei mai mulți dintre poponari plecaseră. Mă sprijineam de bar, cu o bere-n față, bere pe care nu o voiam. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
m-am dus Într-un bar de pederaști. Trebuie c-am mai băut ceva În cîrciuma aia, fiindcă mi s-a rupt filmul o vreme. CÎnd barul a intrat Într-unul din acele intervale de liniște, afară tocmai se lumina. Liniștea e ceva care nu se Întîlnește prea des Într-o cîrciumă de pederaști. Cred că cei mai mulți dintre poponari plecaseră. Mă sprijineam de bar, cu o bere-n față, bere pe care nu o voiam. Zgomotul s-a Împrăștiat ca fumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
celor ce o cunoscuseră și doritoare numai de a se duce acolo unde o așteptau Regele și copilul Ei. Iubirea ce-i arătă regele Ferdinand îi îndulci ultimele zile, dar viața nu mai avea rost pentru ea și păși cu liniște și voință neclintită către sfârșitul mult dorit.](Ibidem, p. XII.) În fine, sosi ziua memorabilă când se decise intrarea noastră în războiul acela grozav care, cu atâtea iluzii, sforțări, eroisme, dureri, sacrificii, ne duse la cea mare fericire dată vreodată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă pregătească pentru plecarea din București, care era inevitabilă, ziceau ele. Din informațiunile ce aveau, trebuia să fim luate după ordin de la Berlin, unde erau furioși ca familia Brătianu să circule în libertate și să poată spiona. Se mirară de liniștea mea. Didina îmi făcu cruce pe piept, mă blagoslovi și mă asigură de simțimintele ei, mărturisind că până acum ura de Brătieni o îndepărtase de mine. Îi povestii mamei această vizită ca să o mai înveselesc. Dânsa era într-o stare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de necaz, pe lângă părerea de rău, încât m-au trecut lacrimile. Deși, ca să mă mângâi, mă bucuram că s-a încredințat de starea bună a sănătății noastre, de simpatia maicelor, de atmosfera ce creasem la mănăstire și că puteam, în liniște, aștepta pacea așa cum o doream. garda Soldatul polonez Landowski, înțelegând ce-mi fierbea în suflet, îmi spuse: „Este bine și lumea își va aduce aminte că dvs. ați 124 sabina cantacuzino suferit aici în acest război cu cei mici, aceasta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]